Sari direct la conținut

VIDEO Klaus Iohannis, la summitul de la Washington: Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană / „Pretenția noastră e să fim compensați rezonabil pentru sistemul Patriot donat Ucrainei”

HotNews.ro
VIDEO Klaus Iohannis, la summitul de la Washington: Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană / „Pretenția noastră e să fim compensați rezonabil pentru sistemul Patriot donat Ucrainei”
Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda (stânga), președintele României, Klaus Iohannis (centru), și Ingrid Schulerud, soția secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg (dreapta), marți, 9 iulie 2024, la summitul NATO de la Washington. Sursa foto: Evan Vucci / AP / Profimedia

Președintele român a declarat miercuri, la summitul Alianței Nord-Atlantice (NATO) care se desfășoară la Washington, că Rusia rămâne „cel mai mare risc pentru securitatea europeană” și că discuțiile de joi vor fi „relevante pentru apărarea ordinii internaționale”, confirmând încă o dată că România a donat Ucrainei un sistem antirachetă Patriot și că pretenția țării noastre este „să fim compensați rezonabil” pentru această decizie.

„Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea Europeană, dar și pentru securitatea euro-atlantică. În fața atacurilor hibride ale Kremlinului, statele NATO trebuie să fie pregătite. Unitatea și solidaritatea reprezintă clar avantajul nostru strategic și s-a văzut în anii de când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei. Summitul va marca progrese semnificative pentru descurajarea mai ales pe flancul estic”, a declarat Iohannis, într-o conferință de presă.

„Pentru noi e important ca regiunea Mării Negre să fie considerată de importanță strategică. O abordare mai structurată înseamnă un pachet de măsuri concrete, inclusiv creșterea prezenței aliate. Noi am facilitat un coridor în Marea Neagră pentru tranzitul cerealelor ucrainene și am investit în infrastructură. România e unul dintre cei mai activi susținători ai viabilității economice a Ucrainei. Aliații adoptă măsuri de întărire a apărării antiaeriene pe flancul estic. Asta sigur ne privește pe noi și ne amintim de situații în care drone au căzut pe teritoriul național”, a continuat președintele român.

„Urmărim să ne asigurăm că planurile de apărare ale Alianței pe flancul estic pot fi realizate întocmai. Am accentuat importanța mobilității militare și aici, la Washington, România se va alătura unui coridor de mobilitate militară alături de Bulgaria și Grecia. Vrem să găzduim unități de comandă”, a mai spus el.

„România susține ca perspectiva nord-atlantică pentru Ucraina să fie afirmată. Vom agrea un sprijin sporit pentru alți parteneri vulnerabili afectați de războoi. Pentru noi importanța cea mai mare o acordăm Republicii Moldova. În declarația finală, Republica Moldova e reflectată adecvat. Trebuie sprijinită să contracareze atacurile hibride ale Rusiei”, a precizat Iohannis.

Conform președintelui român, „acest summit va fi mai mult decât unul aniversar pentru că ne aflăm într-un moment care solicită o unitate mai puternică”.

Noi facem aceste lucruri: donăm Patriot, ajutăm Ucraina, Republica Moldova pentru că putem și pentru că așa e corect. Și cred că toată lumea înțelege această afirmație foarte bine. România s-a transformat dintr-un stat care se ruga de toată lumea să o sprijine într-un stat care poate să exporte securitate. România a devenit mai sigură, mai puternică și mai implicată în ultimii 10 ani. Pretenția noastră e ca atunci când donăm sisteme gen Patriot să fim recompensați adecvat. Acest lucru se negociază în aceste zile cu partenerul american, cu NATO. Când se finalizează, lucrurile vor fi făcute publice.

Președintele Klaus Iohannis, la summitul NATO de la Washington:

Întrebat dacă negocierile presupun un alt sistem Patriot pentru România sau dacă este vorba despre alte echipamente, președintele a răspuns: „În CSAT am discutat in extenso această chestiune și am dat un mandat MApN. Se negociază și dorința noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb, nu mâine, dar într-un viitor apropiat. Dar cred că vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede legate de apărarea spațiului aerian”.

În alocuţiunea sa de deschidere a summitului aniversar al NATO pe care îl găzduieşte la Washington, preşedintele american Joe Biden a anunţat marţi trimiterea de sisteme de apărare antiaeriană suplimentare în Ucraina, iar Casa Albă a publicat textul unei declaraţii comune în acest sens semnate de cinci lideri din NATO, între care preşedintele Klaus Iohannis, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

În această declarație comună, mai multe ţări NATO, printre care Statele Unite şi România, au confirmat trimiterea către Ucraina a unui total de cinci sisteme antiaeriene, dintre care patru baterii Patriot. Acest sistem de rachete sol-aer de concepţie americană este deosebit de eficient în interceptarea rachetelor balistice ruseşti. Al cincilea sistem de apărare aeriană anunţat marţi este o baterie de SAMP/Ts, un sistem de rachete franco-italian, pe care Italia se declarase deja pregătită să le livreze.

România anunţase deja trimiterea unei baterii Patriot, conform unei decizii a CSAT luate luna trecută. În declaraţia comună publicată de Casa Albă, elementul de noutate este încă o baterie Patriot donată de Statele Unite. Aceasta reprezintă o schimbare faţă de ceea ce i s-a promis Kievului în ultimele săptămâni, după apelurile repetate ale preşedintelui Volodimir Zelenski, notează AFP, potrivit News.ro.

Aliaţii s-au angajat, de asemenea, să furnizeze mai multe sisteme Patriot sau sisteme echivalente „în acest an” şi „zeci” de sisteme tactice de apărare aeriană „în următoarele luni”.

În plus, Statele Unite vor reprograma livrarea unor baterii de rachete deja programate, astfel încât Kievul să poată dispune de „sute de interceptoare sol-aer suplimentare pe parcursul anului viitor”, conform declaraţiei comune a Statelor Unite, Ţărilor de Jos, României, Germaniei, Italiei şi Ucrainei.

„Mesajul nostru către Moscova şi către întreaga lume este clar: sprijinul nostru pentru Ucraina este puternic şi neclintit”, au transmis cei cinci lideri din NATO în finalul declaraţiei lor comune.

Citiți și:

INTERVIURILE HotNews.ro