Cel mai apropiat TGV de România, într-o țară de trei ori mai mică, unde există una dintre cele mai dense rețele feroviare din lume
În iunie 2022, mii de oameni veneau la gara centrală din Praga pentru un eveniment simbolic, fiindcă era expus un tren TGV franțuzesc original. Nu a fost doar o chestiune de imagine, fiindcă cehii chiar vor să construiască linii pe care trenurile să atingă 320 km/h. Cum sunt trenurile din Cehia față de cele românești? Cât va costa planul faraonic de infrastructură? Când ar putea fi gata?
- În România, cele mai rapide trenuri ating 160 km/h pe linia către Constanța, iar în Serbia sunt câteva zeci de km pe care se poate circula cu 200 km/h. Cele mai mari viteze din regiune sunt în Austria, unde mici porțiuni permit 230 km/h.
- Cehia este decisă să aibă linii pe care trenurile să atingă mai mult de 300 km/h. Vor mai trece câțiva ani, sunt numeroase controverse, iar investițiile ar trebui să se cifreze la zeci de miliarde de dolari.
Cu trei clase peste România la trenuri
Cehia are multe lucruri pe care noi nu le avem la capitolul căi ferate: o gară modernă în capitală, trenuri Pendolino, porțiuni extinse cu viteze de peste 150 km/h și proiecte de modernizare care chiar s-au realizat. Cehia a crescut vitezele pe câteva magistrale în ultimii 10 ani, a modernizat și liniile din jurul capitalei, are legături internaționale bune și duce către 200 km/h viteza trenurilor IC pe câteva porțiuni.
Cehia are una dintre cele mai dense rețele feroviare din lume, fiindcă pentru o țară de trei ori mai mică decât România rețeaua este cu doar 15% mai mică decât a noastră. Doar Elveția are în Europa o rețea feroviară mai densă decât Cehia.
Țara central-europeană are și un faimos circuit de teste, la Velim, unde în 2023 au fost testate și noile trenuri franceze TGV M. Circuitul este mai modern decât cel din România, de la Făurei, și permite viteze mai mari și teste mai diverse.
Trenurile ajung în toate orășelele, dar și în sute de sate și comune, ceea ce înseamnă că sunt o alternativă viabilă la mașina personală. Pe rutele lungi, de peste 300-400 km, trenurile IC sunt cu 30-50% mai rapide decât autobuzele. Trenurile de la ei sunt punctuale, fiindcă peste 85% nu întârzie (sau întârzie sub cinci minute).
Pe termen mediu se dorește ca viteza maximă să ajungă să fie de 200 km/h pe cât mai mulți km pe linia Praga – Plzen – Munchen, unde trenurile fac în prezent 5 ore și 45 de minute. În Cehia circulă și modernele trenuri austriece Railjet și Nighjet.
Cehia are o mulțime de trenuri internaționale, are multe vagoane restaurant unde se poate mânca ceva cald (nu doar chips-uri și sandvișuri preambalate) și a tot cumpărat material rulant nou. Cel mai lung traseu internațional este Praga – Bruxelles (via Berlin și Amsterdam), călătorie ce durează 16 ore. Nu mai există de mai bine de zece ani trenuri directe Praga – București, dar când existau, călătoria de 1.500 km dura o zi. Interesant este că pe pagina Cesky Drahy se pot căuta rute de trenuri internaționale din toată Europa.
O țară căreia îi pasă cu adevărat de trenuri
Sunt 185 de ani de la prima linie de cale ferată de pe teritoriul Cehiei de azi: la 1839, în Imperiul Austriac se deschidea linia Viena – Breclav. Foarte multe s-au întâmplat de atunci, iar Cehia discută de câțiva ani (și trece și la fapte) despre cum să construiască linii pe care trenurile să atingă 320 km/h.
În noiembrie 2004, între orașele Brno și Breclav un tren Pendolino de test atingea 237 km/h, stabilind un record pentru liniile ferate cehe, dar vorbim despre linii convenționale. Cehia introducea în 2006 modernele trenuri Pendolino (produse de Alstom), trenuri la care noi nici nu putem visa. În 2004, oficialii de la Praga vorbeau prima oară în mod serios despre un viitor (îndepărtat) în care să fie construite linii de mare viteză.
Din aprilie au început să ajungă în Cehia și vagoane ultra-moderne, pentru trenurile Intercity, produse de Siemens Mobility și Škoda Group și capabile să atingă 230 km/h. Nu au pe unde merge așa rapid acum, dar peste 15-20 de ani ar putea avea. Au fost comandate și locomotive ultra-moderne, de la Siemens.
Spre deosebire de situația din România, compania națională cehă de călători Cesky Drahy a avut anul trecut profit record de 160 milioane dolari și s-au făcut 164 milioane de călătorii, mai mult decât dublu față de întreaga rețea feroviară românească. Și operatorul național de marfă, CD Cargo, este pe profit.
Cehia are și o foarte ambițioasă companie privată de călători, Regiojet, care s-a tot extins în ultimii ani, a comandat multe trenuri noi și a adăugat multe rute noi. Din 2014 Regiojet are în flota sa și vagoane construite de Astra Arad.
Nu toate sunt „pe roze”. În iunie s-a petrecut un accident grav, când un tren de călători s-a ciocnit frontal cu un tren de marfă, iar patru oameni au murit. Trenul de călători era de la Regiojet.
Cum arată planul cehilor pentru trenuri de mare viteză
În 2017 oficialii de la Praga au început să discute în mod serios despre ideea construirii unor linii de mare viteză. și a fost aprobat un plan de dezvoltare estimat a avea costuri totale de 25 miliarde euro. În plan erau incluse și linii noi, super-rapide, dar și lucrări de modernizare care să ridice la 200 km/h viteza pe câteva porțiuni esențiale ale rețelei.
În 2018 a început lucrul pe câteva secțiuni scurte, „pilot”, pentru ridicarea vitezei maxime de la 160 km/h, la 200 km/h. Interesant este că unii oficiali au vorbit despre posibile trenuri de mare viteză în anii 70 ai secolului trecut, dar au avut prioritate alte proiecte. În 2004 s-a readus în mod serios ideea în prim plan.
Propunerea din prezent indică realizarea unei „coloane vertebrale” a rețelei, de 400 km lungime, dintre care 150 km să fie linii pe care trenurile să poată atinge 320 km/h, iar restul să fie linii deja existente, însă modernizate la viteze maxime de 200 km/h. Se fac studii de fezabilitate și se caută soluții pentru realizarea în regim de parteneriat public-privat.
Vor începe mai întâi lucrările pe câteva secțiuni scurte. Datele din Europa de Vest arată că în zonele de câmpie, kilometrul de linie de mare viteză costă cam 25 milioane euro, iar în zonele montane, unde este nevoie și de tuneluri lungi, prețul pe km poate trece de 80 milioane euro.
Cehia este bine situată geografic și se învecinează cu șase țări, așa că aceste linii chiar vor fi utile și într-un cadru regional, iar cehii discută și cu Germania și Polonia, pentru a se coordona la eventuale investiții viitoare.
Una dintre liniile propuse ar urma să lege Praga de orașul Pardubice, iar promisiunea este că cele mai rapide trenuri vor face între 24 și 36 de minute, față de 55 km în prezent (104 km).
Există însă opoziție puternică față de aceste planuri, nu doar pentru că sunt costuri uriașe care ar putea fi direcționate către modernizarea rețelei deja existente. Primarii din mai multe localități au depus petiții împotriva planurilor de construcție, motivând că va fi afectat mediul înconjurător și că trenurile vor trece mult prea aproape de zonele locuite.
Criticii mai spun că miliardele de coroane cehe care vor fi cheltuite pentru foarte scumpele linii de mare viteză ar putea, mai bine, să fie redirecționate către modernizarea rețelei existente. S-a spus că mai bine ar fi electrificați câteva sute de kilometri sau că mai bine s-ar moderniza liniile secundare cu cele mai mici viteze, astfel încât trenurile să fie mult mai rapide și mai utile pentru navetiști.
Cele mai recente promisiuni ale ministrului ceh al Transporturilor indică începerea în 2025 a lucrărilor între Brno și Prerov și în 2026 între Brno și Breclav. În 2028 ar trebui să înceapă șantiere în Moravia, iar în 2030, în zona capitalei Praga. Vor fi construite și câteva gări ultra-moderne pentru aceste noi linii și se lucrează și cu echipe de arhitecți din Franța.
Imposibil de spus când va termina Cehia construcția rețelei de trenuri de mare viteză, însă o estimare ceva mai realistă ar fi undeva între 2038 și 2045…Multe se pot schimba până atunci și, mai ales, trebuie să se mențină și voința politică favorabilă mega-proiectului.
Cum arăta planul din 2017 și ce linii erau propuse
- RS1 Praga–Brno–Ostrava, cu posibilă extindere spre Katowice, în Polonia.
- RS2 Brno–Breclav, cu posibile extinderi către Viena și Bratislava.
- RS3 Praga – Plzen, cu o posibilă extindere spre Munchen
- RS4 Praga–Ústí nad Labem, cu o posibilă extindere spre Dresda
- RS5 Praga – Liberec sau Hradec Králové, cu o posibilă extindere spre Wrocław (Polonia).
Cum merg trenurile în Cehia
Dintre cei 9.400 de km ai rețelei convenționale, peste 3.100 de km sunt electrificați.
În noiembrie 2004, între orașele Brno și Breclav un tren Pendolino de test atingea 237 km/h, stabilind un record pentru liniile ferate cehe. Viteza maximă operațională este în prezent 160 km/h, dar cehii au trenuri Pendolino încă de acum 18 ani și nu a stat în loc când a fost vorba de modernizare. Iar rezultatele se văd.
Cele mai mari viteze de pe liniile cehe sunt 145-160 km/h ce pot fi atinse pe tronsoanele: Praga – Olomouc – Přerov – Ostrava, Přerov – Brečlav și Brno – Brečlav și pe secțiuni de pe tronsoanele Praga – Plzeň – Cheb, Praga – Ústí nad Labem – Děčín, Praga – České Budějovice.
Brno este al doilea cel mai mare oraș al țării, iar de la Praga sunt 255 km și cele mai rapide trenuri făceau 2 ore și 42 de minute în 2008 și cu 15 minute mai puțin în prezent. În anii ’70 drumul dura 3 ore și 35 de minute. Cu un tren stil TGV ar fi posibil un parcurs de 45-50 de minute. Despre planul de modernizare pentru rețeaua cehă puteți citi aici.
Praga – Brno face parte din magistrala principală ce traversează Cehia, iar la 59 km de Brno se află Breclav, la granița slovacă. Această porțiune este una dintre cele mai rapide din rețeaua cehă (29 de minute). La 82 de km de Breclav se află Bratislava, capitala slovacă.
Foarte rapid este și tronsonul Praga – Pardubice, 104 km, 55 min în 2008 și 55 minute în prezent.
Ostrava este al treilea cel mai mare oraș al Cehiei și cei 358 km de Praga erau parcurși în patru ore acum 16 ani, via Olomouc, un alt oraș important. În prezent cel mai rapid tren face 3 ore și nouă minute.
Compania națională de infrastructură feroviară SZ a început acum câțiva ani primele teste cu viteza maximă de 200 km/h pe magistrala principală ce leagă Praga de granița cu Austria și Slovacia.