Sari direct la conținut

Mircea Miclea: Invatamintul gimnazial e in metastaza. Trebuie scurtate vacantele si intensificata munca cu elevii in scoala, altfel nu vom mai conta pe piata globala a muncii. Avem cel mai scurt an scolar din Europa!

HotNews.ro
Mircea Miclea, Foto: AGERPRES
Mircea Miclea, Foto: AGERPRES

Marea problema de la Evaluarea Nationala 2013 „nu sunt notele prea mari, ci faptul ca 1 din 4 elevi nu a promovat nici macar un examen cu subiecte usoare„. „Invatamintul gimnazial e in metastaza si nimeni nu vorbeste despre asta„, a declarat fostul ministru al Educatiei Mircea Miclea, in cadrul unei intalniri online cu cititorii HotNews.ro. „Rezultatele din acest an arata, in primul rind, calitatea foarte slaba a profesorilor„, a avertizat Miclea, precizand ca „trebuie scurtate vacantele si intensificata munca cu elevii in scoala, altfel nu vom mai conta pe piata globala a muncii. Avem cel mai scurt an scolar din Europa!„.

  • „Invatamintul romanesc s-a transformat (cu unele exceptii notabile) intr-o fabrica de iluzii. Se dau note mari in gimnaziu, acum se dau note mari la evaluarea nationala, se dau note mari in liceu, se dau note mari in facultate”

Mircea Miclea, psiholog, profesor la Departamentul de Psihologie din Universitatea Babes-Bolyai si fost ministru al Educatiei, a discutat online joi, 4 iulie, cu cititorii HotNews.ro despre efectele unui examen cu subiecte usoare. Profesori, elevi, parinti sau simpli cititori s-au revoltat cand au vazut subiectele la Matematica date absolventilor de clasa a VIII-a la Evaluarea Nationala 2013. Rezultatele, care au adus o promovabilitate cu aproape 10 puncte procentuale mai mare decat anul trecut, au confirmat controversele.

Mircea Miclea, psiholog si fost ministru al Educatiei:

Examenele usoare creeaza o imagine de sine falsa, te impiedica sa iti gasesti vocatia si sa pretuiesti munca

  • Examenele usoare creeaza o imagine de sine falsa: crezi ca esti mai bun decit esti, de fapt. Aceasta te face sa ai asteptari si mai nerealiste de la viata; ecartul dintre asteptarile tale si realitate creste, esti tot mai putin pregatit ca sa faci fata realitatii si sa te adaptezi la cerintele ei.
  • Examenele usoare reduc artificial diferentele dintre cei buni si cei slabi, te impiedica sa iti gasesti vocatia si sa pretuiesti munca, efortul personal. Din pacate, examenele prea usoare sunt un simptom mai general: in criza de studenti, universitatile fac acelasi lucru. Rezultatul: o masa mare de tineri slab pregatiti, dar cu asteptari nerealiste, de la societate, de la angajatori.
  • Exista deja destule date, din evaluarile nationale din ultimii 10 ani pe baza carora Institutul de Stiintele Educatiei ar putea stabili coeficientii de dificultate pentru toate tipurile de subiecte care se dau la evaluarea nationala. Ministerul trebuie sa ceara aceasta analiza si, in examenele viitoare, sa formuleze numai subiecte care pot face diferenta intre cei buni si cei slabi.
  • Acum, nivelul de dificultate al subiectelor se apreciaza strict subiectiv, dupa „parerea” celor care le formuleaza, nu pe baza unor analize stiintifice. Practic trebuie o fundamentare statistica a dificultatii subiectelor, si elaborarea consecventa, an de an, de subiecte cu acelasi nivel de dificultate. E o practica ce se uziteaza in toate sistemele de evaluare fundamentate stiintific. 

Invatamintul gimnazial e in metastaza. Chiar si in fata unor subiecte usoare, un sfert dintre elevi nu promoveaza

  • Toata lumea s-a concentrat pe cit de usoare au fost aceste subiecte si s-a ignorat cel mai grav fapt: ca si atunci cind se dau subiecte usoare, un sfert din elevi nu promoveaza! Sa ne inchipuim ce ar fi daca una din patru masini ar fi un rebut, daca una din patru piini ar fi de nemincat… Asadar, marea problema nu sunt notele prea mari, ci faptul ca 1 din 4 elevi nu a promovat nici macar un examen cu subiecte usoare. (…) Din pacate, la noi agenda publica e tinuta de subiecte cu potential de scandal, nu de problemele reale, mari, pe care ar trebui sa le rezolvam.
  • Trei lucruri sunt urgente:
  • 1. stabilirea de standarde nationale de evaluare, astfel incit, pe parcursul gimnaziului, elevii sa fie evaluati dupa aceeasi masura, altfel mereu unii vor nota indulgent, altii sever, si vor crea discriminare.
  • 2. stabilirea, pe baza statistica existenta din ultimii 10 ani, a coeficientilor de dificultate pe fiecare tip de subiect si elaborarea subiectelor in conformitate cu acesti coeficienti stabiliti statistic, nu pe baza subiectivismului profesorilor sau ministrului.
  • 3. cresterea calitatii si inasprirea exigentelor la invatamintul gimnazial. Marea problema, revelata de acest examen, e aceasta: chiar si cu subiecte simple, unu din patru elevi nu promoveaza examenul. Invatamintul gimnazial e in metastaza si nimeni nu vorbeste despre asta. Ne place mai mult scandalul decit rezolvarea de probleme reale.

Cred ca va creste abandonul scolar. Efectele evaluarii de acum se vor vedea in mod clar in rezultatele proaste la bacalaureatul de peste 4 ani

  • Orice subiect care este fie foarte usor, fie foarte greu nu mai are puterea de a diferentia pe cei buni de cei slabi, ca atare pe baza lui nu se poate face o scala de valori.
  • Cred ca e nevoie urgent de standarde nationale de notare, astfel incit nota 5 data la o scoala din oras sa insemne tot 5 la o scoala de la sat. Pina nu avem standarde nationale de notare, mereu se vor crea discriminari, in functie de exigentele profesorilor, nu de cunostintele reale ale elevilor.
  • Cred ca va creste abandonul scolar sau, oricum, nivelul de motivare a elevilor de a obtine rezultate bune. Efectele evaluarii de acum se vor vedea in mod clar in rezultatele proaste la bacalaureatul de peste 4 ani, fara indoiala. Sa nu ne mai miram atunci de unde au aparut ele.
  • Cred insa ca va pune probleme mari profesorilor, care nu vor sti cum sa predea: pentru cei foarte buni sau pentru cei foarte slabi din aceeasi clasa. Nu mai are un reper in elevul modal, care sa focalizeze predarea.
  • Iluzia ca ca un elev e mai bun decit efectiv este e paguboasa si pentru el (il face sa creada ca merita mai mult decit e cazul si ca nu e cazul sa munceasca mai mult), si pentru parinte, care va fi si mai putin luat in seama cind ii spune copilului sa mai puna mina pe carte.

Rezultatele din acest an arata, in primul rind, calitatea foarte slaba a profesorilor

  • Cind 1 din 4 elevi de gimnaziu nu promoveaza examenul national nici atunci cind subiectele sunt foarte usoare inseamna ca sistemul de invatamint gimnazial e la pamint. DA, calitatea profesorilor e principalul factor care influenteaza performantele elevilor (inaintea pib-ului alocat educatiei, inaintea cuantumului salariilor cadrelor didactice – vezi studiul McKinskey de acum 3 ani).
  • Rezultatele din acest an arata, in primul rind, calitatea foarte slaba a profesorilor. Stiu ca nu e popular sa spui acest lucru, dar e un adevar demonstrat stiintific.
  • Si eu cred ca trebuie scurtate vacantele si intensificata munca cu elevii in scoala, altfel nu vom mai conta pe piata globala a muncii. Avem cel mai scurt an scolar din Europa!

Invatamintul romanesc s-a transformat intr-o fabrica de iluzii

  • Invatamintul romanesc s-a transformat (cu unele exceptii notabile) intr-o fabrica de iluzii. Se dau note mari in gimnaziu, acum se dau note mari la evaluarea nationala, se dau note mari in liceu, se dau note mari in facultate pentru ca facultatile sa isi pastreze studentii, principala sursa de finantare.
  • Se dau note mari peste tot, fie din mercantilism, fie pentru a ascunde calitatea proasta a prestatiei didactice. De ce? Pentru ca nu exista nicio legatura intre calitatea muncii pe care o faci si recompensa financiara pe care o primesti. Un profesor bun si unul slab primesc acelasi salariu. O scoala buna sau o scoala slaba primesc aceeasi finantare. O universitate de stat buna si una slaba primesc aceeasi finantare per student!
  • Pina cind nu vom avea finantarea pe criterii de performata si a profesorului si a institutiei de invatamint nimic nu se va modifica. Majoritatea nu va fi insa de acord cu aceasta perspectiva, de aceea finantarea dupa criterii de performanta se va face doar de catre cineva care va avea curajul sa fie impotriva majoritatii.

Principalul factor de destabilizare pentru invatamintul profesional: notele foarte mari date de profesorii din gimnaziu

  • Daca luam in seama faptul ca unul din patru elevi nu a reusit sa promoveze evaluarea nationala, cred ca avem candidati pentru scoala profesionala si in acest an, poate nu atit ca anul trecut. Principalul factor de destabilizare pentru invatamintul profesional: notele foarte mari date de profesorii din gimnaziu, care nu ii ajuta deloc pe elevi sa isi dea seama de ce pot si ce nu pot. Le da mereu iluzia ca stiu mai mult decit stiu.
  • Cred si ca ar fi bine ca scolile profesionale sa isi promoveze mai vocal oferta in gimnaziu. Sunt sigur ca, in viitor, un absolvent de scoala profesionala, care insa face lucru de calitate, va fi mult mai pretuit decit un absolvent de studii superioare care face o munca de mintuiala.

Citeste mai jos raspunsurile integrale ale fostului ministru al Educatiei Mircea Miclea la intrebarile cititorilor HotNews.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro