Plangere impotriva rezolutiei Parchetului General prin care s-a decis neinceperea urmaririi penale in cazul presupusului plagiat al lui Victor Ponta
Adrian Papahagi, Mihail Neamtu si Augustin Ofiteru au facut plangere la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva rezolutiei Parchetului General prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale in cazul presupusului plagiat al prim-ministrului Victor Ponta. „Solutia procurorului de caz este, deopotriva, nelegala si lipsita de temeinicie. Pe cale de consecinta, va solicit infirmarea solutiei dispuse de procurorul de caz si inceperea urmaririi penale”, se arata in plangerea depusa de avocatul celor trei, Florin Plopeanu.
- Amintim ca in august 2012 Mihail Neamtu, Adrian Papahagi si Augustin Ofiteru au depus la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o plangere penala impotriva premierului Victor Ponta pentru plagiat.
- In martie 2013, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA) expertizarea cartii, pentru efectuarea unei analize comparative care sa stabileasca daca lucrarea pentru care Ponta este acuzat de plagiat contine texte din alte lucrari ale altor autori.
- Pe 21 mai 2013, Parchetul General a anuntat printr-o rezolutie ca a decis sa nu inceapa urmarirea penala in cazul presupusului plagiat al lui Victor Ponta.
Plangerea impotriva rezolutiei Parchetului
Adrian Papahagi, Mihail Neamtu si Augustin Ofiteru au depus vineri, 7 iunie, plangere impotriva rezolutiei Parchetului General prin care s-a decis neinceperea urmaririi penale in cazul presupusului plagiat al lui Victor Ponta, potrivit avocatului celor trei, Florin Plopeanu. In plangerea formulata la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cei trei solicita „infirmarea solutiei dispuse de procurorul de caz si inceperea urmaririi penale, intrucat din cuprinsul sesizarii si a inscrisurilor anexate rezulta informatii care contureaza o suspiciune mai mult decat intemeiata care conduce la presupunerea ca in cauza s-a comis o infractiune de plagiat, astfel ca se impune efectuarea unei urmariri penale fata de aceasta fapta penala”.
„Ceea ce se observa, la nivel general, din cuprinsul rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, este ca procurorul de caz s-a straduit, din rasputeri, sa se sustraga de la asumarea oricarei responsabilitati in ceea ce priveste o analiza personala a starii de fapt in raport cu legea, ci a plasat aceasta sarcina altor institutii, care sa isi asume, astfel, povara concluziilor unei asemenea analize”, se arata in plangere.
Avocatul Florin Plopeanu sustine ca „dispunerea efectuarii unui raport de constatare tehnico-stiintifica mai inainte de inceperea urmaririi penale, deci in faza actelor premergatoare, este nelegala”. „In cazul de fata, procurorul de caz a dispus, prin ordonanta, efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice inainte de inceperea urmaririi penale, cu incalcarea atat a dispozitiilor art. 224 C. proc. pen., cat si a art. 112 C. proc. pen”, precizeaza acesta.
Fragmente din plangere
- Primul obiectiv al expertizarii ORDA a fost „verificarea identitatii de structura intre lucrarea in litigiu si lucrarile sursa”. „Un asemenea obiectiv este total inutil, intrucat existenta plagiatului nu este conditionata de existenta unei identitati intre structura operei in litigiu si structura operei sura. In mod cu totul convenabil O.R.D.A. a constatat ca nu exista o identitate de structura intre lucrarea in litigiu si lucrarile sursa, constatare total lipsita de relevanta sub aspectul calificarii unui text ca fiind sau nu plagiat. Ceea ce era si este relevant priveste identitatea dintre textele din lucrarea in litigiu si lucrarile sursa, iar nu identitatea de structura in mod particular.”
- „Obiectivul nr. 2: stabilirea procentului de text identic preluat in lucrarea in litigiu din operele sursa. Obiectivul util pentru lamurirea starii de fapt trebuia sa priveasca existenta identitatii dintre textele din lucrarea in litigiu, indicate in denunt, si textele din lucrarile sursa. In fine, in fata unui asemenea obiectiv, temeinicul specialist de la O.R.D.A., utilizandu-si la capacitate maxima toate cunostintele si pregatirea care ii dau greutatea calitatii de specialist, a raspuns ca: ‘nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat deoarece formatul lucrarilor, tipul caracterelor utilizate si paginatiile sunt diferite‘.”
- „O asemenea concluzie ‘de specialitate’ este de un ridicol desavarsit. Pentru a infatisa in toata splendoarea enormitatea enuntata de catre specialistul O.R.D.A., dorim sa o punem in aplicare prin utilizarea unui exemplu. Sa luam urmatorul catren: Descumpanire…/ Asa e soarta boului,/ Vitel adult,/ Sa stea la poarta noului,/ Nitel mai mult! (Descumpanire… – autor Marcel Breslasu)”
- „In cazul in care aceasta opera ar fi prezentata in varianta originala in format A4, cu caractere de tip Times New Roman 12, iar ulterior un tert si-a aroga paternitatea acestei creatii pe care ar prezenta-o in format A3 utilizand caractere Arial 18, specialistului O.R.D.A. i-ar fi imposibil sa constate existenta identitatii de text din pricina formatului si a caracterelor grafice diferite utilizate in cele doua lucrari de comparat.”
- „Obiectivul nr. 3: daca citarea autorilor operelor sursa in lucrarea in litigiu a fost efectuata in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 8/1996. Uluitor! Procurorul de caz ii cere unui specialist O.R.D.A. sa verifice daca s-a respectat legea! Amintim ca sarcina verificarii respectarii legii in raport de situatia de fapt ce formeaza obiectul cercetarii penale apartine, exclusiv, procurorului. Specialistii sau expertii sunt chemati sa examineze numai situatii de fapt, nu si de drept”.
- „Atitudinea autorilor Ion Diaconu, Vasile Cretu si Dumitru Diaconu”: „In cuprinsul rezolutiei, procurorul de caz a aratat ca trei din cei patru autori ai lucrarilor sursa, respectiv domnii Ion Diaconu, Vasile Cretu si Dumitru Diaconu, au aratat ca nu se considera prejudiciati de aparitia lucrarii in litigiu si nu doresc sa formuleze plangere penala. (…) In atare conditii concluzia procurorului de caz, pe cat de ireala, pe atat de fireasca, survine implacabil: ‘deoarece incalcarea dreptului de autor nu poate fi cercetata decat din perspectiva titularului acestui drept, este nevoie ca persoanele care detin calitatea de autori ai operei originale sa sustina existenta incalcarii, ceea ce, in speta, nu se confirma. In aceste conditii nu se poate considera ca drepturilor celor trei autori, de a fi recunoscuti ca si creatori ai propriilor opere, au fost nerespectate‘.”
- Despre decizia Consiliului National de Etica potrivit careia Ponta nu a plagiat: „Amintim ca in cadrul unei cercetari penale procurorul este dator sa constate el insusi daca anumite situatii de fapte, care formeaza obiectul cercetarii, sunt sau nu conforme cu rigorile legii, avand, asadar, o obligatie legala in acest sens. Oricat de convenabil ar fi, procurorul nu se poate deroba de aceasta sarcina a verificarii legalitatii si este inadmisibila cedarea deliberata a acestei prerogative unui organism de cercetare administrativ-disciplinara.”
- „Pe de alta parte, procurorul a refuzat, cu buna stiinta, sa analizeze Raportul independent de expertiza din 5.09.2012, intocmit pentru Universitatea din Bucuresti de catre o comisie independenta, formata din trei reputati profesori de drept astfel:
- – dr. Vlad Constantinesco – profesor la Facultatea de drept din cadrul Universitatii Robert Schumann din Strasbourg si decan al Facultatii Internationale de drept comparat din Strasbourg;
- – dr. Claudia Ghica-Lemarchand – profesor si prodecan al Facultatii de drept din cadrul Universitatii Paris XII Sorbona – Val de Marne;
- – dr. Simina Tanasescu – profesor la Facultatea de drept din cadrul Universitatii Bucuresti).
- Raportul independent de expertiza este postat pe site-ul Comisiei de etica a Universitatii din Bucuresti, la adresa: http://www.unibuc.ro/n/organizare/Comisiile_subordonate_Consiliului_de_Administratie.php
- Procurorul de caz ne-a asigurat ca detine acest Raport independent de expertiza, ca nu e necesar sa il depunem noi, si ca il va avea in vedere la solutionarea cauzei, ceea ce, deloc surprinzator, nu s-a intamplat.”
Informatie de context
Pe 23 august 2012, Mihail Neamtu, Adrian Papahagi si Augustin Ofiteru au anuntat printr-un comunicat de presa ca au depus la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o plangere penala impotriva premierului Victor Ponta pentru plagiat. Avocatul Florin Plopeanu a declarat pentru HotNews.ro ca plangerea penala se refera la lucrarea „Raspunderea in dreptul international umanitar”, publicata la Editura Universul Juridic in anul 2010 si care ii are ca autori pe Victor Ponta si Daniela Coman. Cartea „include in intregime teza de doctorat a domnului Ponta”, plus alte cateva capitole, a precizat avocatul.
- Amintim ca in ceea ce priveste teza de doctorat a prim-ministrului Victor Ponta, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis pe 29 iunie 2012 ca este un plagiat. Detalii si aici In aceeasi zi, ministrul interimar al Educatiei Liviu Pop a schimbat componenta si regulamentul de functionare ale CNATDCU, astfel incat Consiliul nu mai are atributii in a stabili daca o teza de doctorat este sau nu plagiat.
- Pe 19 iulie 2012, Consiliul National de Etica din subordinea Ministerului Educatiei decidea ca Victor Ponta nu a plagiat. Componenta CNE a fost schimbata din temelii de fostul ministru Liviu Pop chiar inainte de a se pronunta in cazul Ioan Mang.
- In cazul tezei de doctor s-a autosesizat si Universitatea din Bucuresti, care a concluzionat pe 20 iulie 2012 ca Victor Ponta a plagiat.
Pe 14 martie 2013, Parchetul a dispus efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice a cartii de catre un expert din cadrul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA). Detalii aici. Pe 21 mai 2013, Parchetul General a anuntat ca a decis sa nu inceapa urmarirea penala in cazul presupusului plagiat al lui Victor Ponta. In rezolutia parchetului sunt citate si concluziile expertizei ORDA: „intre lucrarea cu titlul ‘Raspunderea in dreptul international umanitar’ autori Daniela Coman si Victor Ponta pe de o parte si lucrarile ‘Drept international penal’, autor Vasile Cretu, ‘Curtea Penala Internationala. Istorie si realitate’ autor Dumitru Diaconu si ‘Dreptul International Penal si Infractiunile Internationale’ autor Dumitru Geamanu nu exista identitate totala de structura, ci doar o identitate partiala de structura„. / „Nu se poate proceda la calcularea procentului de text identic preluat deoarece formatele lucrarilor, tipul caracterelor utilizate si paginatiile sunt diferite„.
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro