BNR, prinsa intre cresterea inflatiei si aprecierea leului

Inflatia de 1,3% pe iulie da peste cap nu numai astetgarile MF, dar si politica de curs a Bancii Nationale, care se vede fortata acum sa faca ce n-a facut pe primul semestru, adica sa apropie devalorizarea leului fata de cos de inflatie. Aceasta se poate face doar printr-o devalorizare mult mai accentuata a leului decat cea de pe primul semestru.

BNR a facut ieri un prim pas, intervenind pentru prima data dupa mai mult de o saptamana de pauza. Cumpararile puternice, care au depasit, spun dealerii, 50 – 60 de milioane de euro au determinat o apreciere a monedei europene cu 194 de unitatI, pana la un curs de 40.898 de lei.

Leii pe care BNR ii arunca in piata trebuie insa sterilizatI de pe piata monetara, alternativa fiind curgerea acestora in economie, unde ar alimenta inflatia.

BNR a organizat ieri o licitatie pentru plasarea titlurilor cu scadenta la tei luni. Au fost adjudecate titluri in valoare de 13.800 de miliarde de lei, laodobanda medie de 19,06%. Dobanda maxima platita de banca a fost insa de 19,48%, peste nivelul celei platite la depozitele pe o luna.

Banca centrala nu mai sterilizase de mai multe sedinte excesul de moneda din piata, aceasta puaza fiind corelata cu diminuarea temporara a achizitiilor de valuta. Masura in care BNR va putea sa absoarba excedentele mari din piata valutara iar apoi din cea monetara ramane o tema de dezbatere.

Analistul economic Daniel Daianu enumera patru motive pentru care problema tintei de inflatie este complicata. Mai intai, „cererea interna va spori in partea a doua anului din cauza cheltuielilor guvernamentale (exercitiu bugetar cu deficit de 1,5% din PIB si anul electoral) dar si din cauza imposibilitatii de a incetini creditul de consum (cheltuieli neguvernamentale)”.

Apoi, Daniel Daianu mai spune ca BNR a practicat o politica de curs „eratica”, prin aprecierea leului reala si nominala in primul semestru. „Ma refer aici la asimetria intre semestrul I (apreciere nominala a leului – n.

red) si semestrul II, cand daca ar fi sa respecte politica anuntata ar trebui sa deprecieze cursul serios, si daca isi respecta deprecierea anuntata va da impuls inflationist prin curs”. In plus, analistul mai crede ca celelalte doua obstacole sunt cresterile de tarife la energie si scumpirea petrolului pe pietele internationale .

„Eu cred ca se mai poate realiza tinta de inflatie pe 2004, dar este greu”, a conchis Daianu.

Ca tinta de inflatie este cel putin dificil de atins este de parere si Florian Libocor, analist financiar. „Diminuarea inflatiei si aprecierea in termeni reali a monedei nationale au prioritate, indiferent de scenariul construit. Cu toate acestea, cred ca o inflatie de 9,5 – 10,0 % la final de an poate fi considerata cu siguranta ca o performanta, la fel ca si in cazul in care ar fi 9,0%”.

In ceea ce priveste aprecierea in termeni reali a monedei nationale fata de cosul valutar, Libocor considera ca „luand in considerare performanta primelor 7 luni, exista toate sansele ca la final de an nivelul de apreciere sa se incadreze in intervalul tinta sau chiar sa fie mai aproape de limita maxima a acestui interval.

Costurile atragerii surplusului de lei din piata vor scadea odata cu mentinerea procesului de relaxare a polticii monetare. Cu toate acestea, nu cred ca accelerarea ritmului de relaxare este necesara (si nici sustenabila)”. El este de parere ca BNR nu va permite „o supraapreciere (nesustenabila) a leului”, sterilizand orice surplus de valuta.

Cumpararile de valuta ale BNR au atins deja un maxim istoric in luna iulie, insa usoara apreciere a cursului a fost „stearsa” de piata intr-o singura saptamana in care banca centrala a stat deoparte. Cum intrarile de valuta nu au motive sa se diminueze, sarcina BNR de a steriliza piata pare tot mai dificila.