Bancile ne jupoaie: marja de dobanda, peste tarile UE

Diferenta de 16 puncte procentuale dintre dobanda platita de banci pentru resursele atrase si ratele de dobanda aplicate la credite este cea mai mare din Europa, potrivit unui studiu elaborat in luna aprilie de BERD si prezentat, ieri, de economistul sef al BNR, Valentin Lazea, transmite Mediafax.

In cazul clientilor neguvernamentali, ecartul dintre ratele dobanzilor active (la credite) si cele ale dobanzilor pasive (depozite) se situa la 17,6% la sfarsitul anului 2002. Anul trecut, diferenta a coborat usor, la 14,7%, dar s-a majorat in prima parte a lui 2004.

In luna martie, potrivit datelor BNR, bancile au solicitat pentru imprumuturile acordate populatiei o rata medie de 30,6% si au platit o dobanda medie pentru banii atrasi de la persoane fizice de 14,3%. Pe segmentul de firme, ecartul a fost mai mic, dobanda activa situandu-se la 25,6%, in timp ce ratele dobanzilor pasive s-au plasat la 14,1%.

In acelasi timp, Lazea a aratat ca ponderea creditului neguvernamental in PIB, de 16,4%, este sub nivelul inregistrat in tarile din zona de sud-est a Europei.

Oficialul BNR apreciaza ca o majorare anuala cu 25% a creditului pentru firme si populatie va permite Romaniei sa atinga la momementul aderarii la Uniunea Europeana o ponedere similara cu media din prezent consemnata in Europa Centrala, de 32,9%.

In ceea ce priveste stuctura creditului, Lazea a punctat stationarea cotei detinute de sectorul serviciilor, care ar trebui sa detina o pondere mai ridicata la formarea PIB. Serviciile beneficiaza de 37,2% din finantarile bancare, in timp ce unitatile industriale atrag aproape 42% din imprumuturi.

Serviciile participa cu 50% la formarea PIB, in timp ce industria contribuie cu doar 33%, potrivit datelor preliminare anuntate de Institutul National de Statistica pentru primul trimestru.

Creditele in valuta raman cele mai atractive forme de finantare si detin 70,5% din totalul imprumturilor. In ultimul an s-a observat o inlocuire a imprumuturilor in dolari de catre cel in moneda unica europeana, care acopera 40,21% din portofoliul bancilor.

Cresterea dobanzilor de la inceputul acestui an s-a resimtit imediat in comportamentul clientilor. Maturitatile scurte au recastigat teren si reprezinta 47,12% din credite, in timp ce finantarile pe termen mediu au coborat la 38,16%, iar creditele pe termen lung au fost limitate la 14,72% din total.

Cea mai ampla dinamica a fost consemnata de finantarile pentru consum si ipotecare. Creditele pentru domeniu imobiliar detin o pondere de 6,62%, fata de un nivel de 5,92% la finele lui 2003.

Imprumuturile acordate populatiei si firmelor au crescut, in perioada aprilie-2003-aprilie 2004, cu 62% in termeni nominali si 44% in termeni reali. In intervalul martie 2003-martie 2004, avansul creditului a fost de 65,2% in termeni nominali si 46,1% in termeni reali. In luna aprilie, soldul creditului neguvernamental a fost de 333.112 miliarde de lei, in crestere nominala cu 2,5%.

Componenta in lei a urcat cu 1,6%, in vreme ce creditele in valuta au avansat cu 3,2%.

Valoarea economiilor populatiei s-a majorat cu 3,3%, pana la 110.868 miliarde de lei, reprezentand o crestere de 17,6% (4,5% in termeni reali), pentru intervalul ultimelor 12 luni. Totalul depozitelor reprezinta 25% din PIB, nivel care situeaza Romania pe ultimul loc din Europa, alaturi de Serbia.