20 de ani de Dacia Logan – Cum s-a născut mașina care a schimbat industria auto / De ce au respins rușii numele „Dacia”
Unii au spus că este „urâtă cu spume”, alții că este pătrățoasă ca un dulap. Se împlinesc 20 de ani de când s-a lansat Dacia Logan, iar în România s-a scris un capitol din istoria industriei auto mondiale. Cum de a avut așa succes o mașină privită cu multă neîncredere. În ce mod s-a născut mașina low-cost de la Mioveni? Pe ce lucruri s-au contrazis designerii și inginerii? De ce rușii au respins numele Dacia?
Informația pe scurt:
- Proiectul Logan a fost primit cu neîncredere acum 25 de ani de mulți dintre managerii Renault și extrem de puține departamente (un exemplu pozitiv fiind designul) l-au privit cu încântare. Louis Schweitzer s-a putut impune fiindcă era directorul Renault, așa că avea influență mare. Ideea proiectului i-a venit lui Schweitzer după ce a vizitat uzina Lada din Rusia.
- De unde vine numele Logan? A fost ales pentru mașina Dacia fiindcă este scurt și nu este cu mult diferit ca sonoritate și pronunție de Megane.
- Interesant este că, deși berlina a fost lansată în 2004, cu doi ani înainte de break-ul Logan MCV, primul model desenat a fost break-ul, nu berlina.
- Presa internațională a scris mult despre Logan și despre efectele acestei game asupra industriei auto. De multe ori titlurile erau de genul: „Producătorul X sau Y vrea să lanseze un concurent pentru Logan”. Spre exemplu, în 2007, presa din Japonia a scris că Toyota ar vrea să lanseze o mașină de 6.500 de dolari. Nu s-a concretizat.
- La început nu erau planuri ca Logan berlină să fie vândută în Europa de Vest, dar interesul a fost atât de mare, încât Renault a decis să lanseze mașina în Franța și în alte piețe mari, iar țintele de vânzări au fost depășite. Nici măcar șeful suprem al grupului, Carlos Ghosn, nu era convins că Logan va avea succes.
- Mașina de 5.000 de euro gândită de Louis Schweitzer acum peste 20 de ani nu a avut cum să coste așa de puțin în Europa, dar s-a vândut și la sub 7.000 de euro.
- În prezent un Logan 3 nou costă de la 13.500 euro, iar Sandero, de la 14.100 euro, dar vremurile s-au schimbat mult și mașinile de acum sunt net mai sofisticate decât cele din 2004-2008. Ar fi părut imposibil acum 20 de ani ca o Dacie cu maxime dotări să coste și peste 25.000 de euro.
Mașinile urâte care se vindeau „ca pâinea caldă”
Lui Louis Schweitzer (supranumit părintele Logan-ului) i-a venit ideea unei mașini de 6.000 de dolari (devenită apoi de 5.000 de euro) după o vizită făcută în 1997 la uzina Lada (în Rusia), unde a văzut un hangar plin de mașini construite după tehnologia Fiat a anilor ’60.
Schweitzer povestea acum 20 de ani că mașinile Lada erau extrem de urâte, fiabilitatea era un dezastru, însă se vindeau ca „pâinea caldă” datorită prețului care era în ton cu puterea de cumpărare scăzută din Rusia.
Nu avea cum să știe atunci Schweitzer că legăturile dintre Lada și Logan/Renault/Dacia aveau să fie foarte strânse, fiindcă uzina Lada a construit modele similare celor ale Dacia și a fost pentru câțiva ani parte a grupului Renault (până în 2022).
Logan a fost lansat în 2004, Sandero a fost lansat în Europa în 2008, iar Duster, în 2010. Mai exact, Logan berlină a fost prezentat pe 2 iunie 2004 la Paris și a fost disponibil din 1 septembrie 2004.
În toamna lui 1998, Louis Schweitzer vorbea pentru prima dată despre ideea unei mașini low-cost, modernă, robustă, ieftin de fabricat, o mașină care să coste 30.000 de franci (nu exista moneda Euro pe atunci!) și să fie accesibilă celor care nu au destui bani pentru un Renault nou. La momentul acela francezii nu cumpăraseră încă Dacia, iar perfectarea tranzacției era destul de departe. Nici ideea vinderii acestei mașini ieftine în Europa de Vest nu era luată în calcul.
Proiectul Logan a fost primit cu neîncredere de mulți dintre managerii Renault și extrem de puține departamente (un exemplu pozitiv fiind designul) l-au privit cu încântare. Schweitzer s-a putut impune fiindcă era directorul Renault, așa că avea influență mare.
Mașini ieftine de sub 5.000 de dolari au existat de mult timp în multe țări și „bătrânele” Dacii costau sub acest prag. Problema era că aceste mașini super-ieftine nu erau mereu fiabile, era nevoie ca cineva să le „pigulească” și trusa cu scule, chei și piese NU putea lipsi din portbagaj. Calitatea nu era punctul lor forte.
De la ce vine numele Logan
La proiectul mașinii low-cost lucrul a început în mod serios în 2001, iar numele Logan a apărut la început de 2003. În 2004 s-a început lucrul la modelul Sandero care a fost lansat patru ani mai târziu în Brazilia si tot patru ani a durat de la idee la lansare și pentru Duster (2006-2010).
Logan în 2007 (foto Vlad Barză)
În momentul lansării din iunie 2004 nu era prevăzut ca Logan să ajungă și în vestul Europei, însă două lucruri au schimbat planurile Renault: interesul extraordinar arătat de presa internațională și faptul că la dealerii din România oamenii au venit în număr extrem de mare să vadă mașina. Logan îi făcea curioși pe oameni, dar în acel moment, acum 20 de ani, Renault NU avea cum să știe dacă acest model low-cost poate fi un succes.
Varianta pesimistă era ca Logan să nu aibă succes, iar uzina Dacia să rămână una de nișă care să producă nu mai mult de 100.000 de mașini/an și doar pentru România și piețele din jur. Dacia a ajuns la câțiva ani după lansarea Logan să producă peste 300.000 de mașini/an. În ultimii șapte ani producția totală de la Mioveni a trecut de două milioane de mașini.
S-a mers atât de dur cu economia de cheltuieli, încât s-a discutat și dacă să se pună sau nu sigla Logan pe partea din spate a mașinii, deși sigla costa numai un euro.
Logan este un nume foarte des întâlnit în Canada (și cel mai înalt vârf muntos din țară se numește (Mount) Logan. A fost ales pentru mașina Dacia fiindcă este scurt și nu este cu mult diferit ca sonoritate și pronunție de Megane. Ca fapt divers, există și un cântăreț născut în Australia, Johnny Logan, care a câștigat de două ori Eurovisionul în anii 80 și era cunoscut și în România.
În Rusia, Logan si restul gamei Dacia s-au vândut mereu sub sigla Renault din doua motive:
– Primarul Moscovei (oraș în care Renault a avut o uzină mare) s-a opus comercializării mașinilor sub brandul românesc Dacia.
– Renault era o marcă foarte cunoscută în Rusia, iar introducerea unei mărci precum Dacia ar fi necesitat investiții uriașe.
În câțiva ani, mașinile din așa-numita „gamă Logan” au ajuns să fie produse nu doar în România, ci și în Maroc, Rusia, Brazilia, Columbia și în Iran (pentru puțin timp). Vorbim aici și despre Sandero și Logan MCV, și după 2010 despre Duster. Din 2012 a fost produs Lodgy în Maroc.
De ce Logan, Sandero și Duster au avut așa de mare succes de vânzări? Prețul a contat enorm, fiind cu câteva mii de euro mai mic decât la concurență. A contat și faptul că mașinile au fost (și sunt) fiabile, neexistând vreun scandal cu rechemări de ordinul sutelor de mii de autoturisme. Cu timpul au fost lansate versiuni cu tot mai multe dotări, cu tot mai multă tehnologie, cu ecran tactil pe bord sau cu cutie automată. Aceste versiuni mai scumpe au avut căutare.
Dacia Logan a „răsturnat” logica după care funcționa piața auto din vestul Europei: tendința era să se modernizeze designul de la generație la generație și să se adauge diverse lucruri pe mașină, astfel că, nu de puține ori, modelul ajungea să coste cu sute de euro mai mult decât generația precedentă. Tendința indica mașini tot mai scumpe și cu marje superioare de profit.
Renault a mers invers acelei logici, lansând cea mai ieftină mașină din categorie în Europa, fiabilă, spațioasă, dar fără briz-briz-uri, cu minime dotări sau „cheală”, cum spun românii. Trecerea anilor a arătat că oamenii au vrut tot mai multe dotări pe mașină și au fost dornici să plătească pentru ele.
Logan a redus mașina la funcția sa utilitară, cea de deplasare, departe de ideea de „mașină de vis” prezentă în comunicarea de marketing a unor mărci cu pretenții.
„Avem o mulțime de lucruri importante în mașinile noastre și apoi lucruri pe care le adăugăm, care ne fac fericiți, care sunt mici suplimente”, spunea Louis Schweitzer, în 2005. „ Dar, practic, o mașină este un instrument al libertății, este ceva care îți permite să călătorești cu familia, când vrei, cum vrei, să mergi la serviciu. Pe scurt, este ceva care aduce o libertate fundamentală”, mai spunea el.
În primul an de vânzare a Logan în Franța, cererea a depășit cu mult cotele alocate. Mai era o teamă în Hexagon: că Dacia va „fura” din clienții care altfel ar fi cumpărat mașinile mai scumpe ale mărcii Renault. Oficialii francezi au spus însă că nu a fost așa: cei mai mulți cumpărători de Logan erau persoane care nu avuseseră niciodată mașină nouă, ci aveau mașini SH cu o medie de 13 ani vechime.
În 2010, Gerard Detourbet, care atunci era șef al „programului Logan” spunea că Dacia va rămâne o marcă low-cost si nu va aspira spre categoria mașinilor scumpe. „Dacă luăm ca referință mașini de 4,5 metri lungime, care costă între 17.000-20.000 euro, noi vom face în așa fel încât să scoatem o mașină în acest segment, dar la un preț cu 20-30% mai mic. Deci vorbim despre o mașină Entry în segment”, spunea Detourbet. în septembrie 2010. Tot în acel an, un alt fost director de la Renault compara marca Dacia cu Ikea.
De menționat că după 2012-2013 oficalii Renault nu au mai folosit apelativul „low-cost” când s-au referit la mașinile din gama Logan, ci au adoptat denumiri care să nu mai aibă conotație negativă, un exemplu fiind „smart buy”.
Logan desenat „cu creionul într-o mână și guma de șters în cealaltă”
Interesant este că, deși berlina a fost lansată în 2004, cu doi ani înainte de break-ul Logan MCV, primul model desenat a fost break-ul, nu berlina, povestea Patrick LeQuement, omul care a ocupat funcția de șef pentru design industrial la Renault.
„Am vrut să fim siguri că break-ul va avea spațiu mult fiindcă știam că pe piață nu sunt foarte multe astfel de mașini spațioase, dar exista cerere. În plus, nu aveam foarte mulți bani pentru investiții, așa că mai întâi am desenat break-ul și apoi – pornind de la el – am făcut și berlina”, a explicat el.
Berlina a fost prima lansată pe piață, fiindcă exista mult mai multă cerere pentru acest tip de caroserie, mai spunea fostul șef de la Renault. Pe atunci puțini ar fi crezut că piața auto europeană va ajunge să fie dominată de SUV-uri.
Interesant este că primul briefing al designerilor Renault pe tema Logan s-a ținut într-o sală numită Eittore Bugatti. Bugatti este o marcă din grupul Volkswagen ce scoate printre cele mai scumpe mașini din lume.
Le Quement povestea în 2009 că designul pentru Logan a fost un proces anevoios ce s-a făcut „cu creionul într-o mână și cu guma de șters în cealaltă” deoarece existau multe constrângeri pentru ca mașina să iasă cât de ieftină se poate. „Doream să creăm o mașină fără înflorituri, care să aibă doar strictul necesar”.
Trebuie spus că șeful echipei de design a fost un scoțian. Echipa de design a avut libertatea să-și pună imaginația la încercare și să deseneze Logan în ipostaze uluitoare, cum ar fi un Logan pentru James Bond, un vehicul care să exploreze alte planete (!) sau chiar un „Logan submarin”. Până la urmă varianta de serie a fost una lipsită de amănunte senzaționale, fiindcă ceva excentric nu avea cum să aibă succes și ar fi costat și mult în producție.
Inedit este faptul că faimosul om care conducea Renault-Nissan, Carlos Ghosn – cel care în 2019 a fugit din Japonia în Liban ascuns într-o cutie de instrumente muzicale – nu credea la începutul anilor 2000 că se poate face bani cu o mașină low-cost, ci vedea segmentul premium ca fiind cel cu super-marjă de profit. Carlos Ghosn anunța în 2006, după ce era clar că programul Logan merge bine, că Dacia va lansa și un SUV. Duster avea să fie lansat în 2010, iar în 2024 a ajuns la a treia generație.
Ghosn avea să fie martorul unui succes fulminant, fiindcă în 2006 se vindeau în lume aproape un sfert de milion de mașini Logan. În februarie 2007, într-un articol Financial Times, Ghosn era citat ca declarând că viitorul model Logan va fi și mai competitiv la capitolul preț. El spunea atunci că o mașină poate fi produsă cu costuri între 2.000 și 4.000 de euro, dar problema era că nu putea fi vândută pe toate piețele, din cauza regulilor de omologare și de siguranță care ar fi adăugat mult la prețul de comercializare.
Logan costa în 2007 între 7.000 și 10.000 de euro, în funcție de versiune și dotări.
Testul elanului nu a reușit să „răstoarne succesul Logan
Berlina de la Mioveni a trecut printr-un foarte greu moment de imagine în 2005, dar l-a depășit cu succes. Dacia abia lansase Logan și avea așteptări mari. Apoi, o reputată organizație auto germană – ADAC – a făcut „testul elanului” – care simulează evitarea prin mișcări bruște a unui obstacol, la viteze de 65 km/h., Logan s-a răsturnat în acel test ADAC și renumitul club german a transmis lumii un mesaj dureros pentru Dacia: mașina low-cost românească stă prost la manevrabilitate, iar acest lucru este inacceptabil. Mesajul NU era însă conform cu adevărul.
De menționat că în toamna lui 2005, ADAC și-a făcut „mea culpa” și a disculpat total Logan.
În 2014, publicația Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) scria că acel test a fost o „făcătură” marca ADAC. Testul elanului făcut cu Logan a fost încă de atunci considerat controversat, fiindcă în timpul testului a fost schimbată una dintre jantele de aluminiu și înlocuită cu una de tablă, fiindcă janta de aluminiu ar fi cedat. ADAC a spus că janta a fost schimbată special pentru sesiunea foto și a precizat că mașina se răsturnase mai întâi cu toate cele patru jante de aluminiu și apoi pentru sesiunea foto a fost montată roata de rezervă.
FAZ scria și în 2005 un articol cu titlul „ADAC, un club al trișorilor?” în care acuza renumita organizație că testul a fost neconform. ADAC a fost implicată de atunci și în alte scandaluri.
Dacia și cele peste 10 milioane de mașini produse
Primul autoturism purtând marca Dacia a fost fabricat la Uzina de la Mioveni în data de 20 august 1968, iar în primăvara lui 2022 era sărbătorită mașina cu numărul 10 milioane, un Duster de culoare gri. Cifra include și mașinile produse în Maroc, dar și modele Spring produse la uzina chineză Shyian.
Pragul de un milion a fost atins în 1985, cel de două milioane în 1998 și cel de cinci milioane, în 2014. După se poate observa, primele cinci milioane de mașini au fost produse în 46 de ani, iar celelalte cinci milioane, în opt ani.
Până în 2005, așadar timp de 37 de ani, mașinile Dacia au fost produse doar la Mioveni. În 2005 s-a adăugat uzina SOMACA din Maroc, Casablanca, iar în 2012 a început producția mare uzină din Tanger. Din 2020 este produs la Shyian, în China, modelul electric Spring ce are din primăvara lui 2024 și variantă facelift.
Din 2016, în Algeria, la Oran, se realizează producție exclusiv pentru piața locală.
Dacia vindea 350.000 de mașini în lume în 2010, în timp ce anul trecut a ajuns la 658.000, creștere de 100.000 de unități față de 2022.
Cum a evoluat producția Dacia la Mioveni în ultimii șapte ani
- 2023: 322.086
- 2022: 314.228
- 2021: 257.405
- 2020: 259.009
- 2019: 349.528
- 2018: 335.262
- 2017: 313.883
Surse utilizate în articol
– cartea „Renault și Dacia – De 10 ani împreună (autor Dan Vardie)
– extrase publicate în presa franceză din cartea L’épopée Logan (autori Bernard Jullien, Yannick Lung și Christophe Midler)
– extrase publicate de presa franceză din cartea lui Louis Schweitzer – Mes années Renault. Entre Billancourt et le marché mondial.
– Informatii aflate din interviuri cu oficiali Renault
– articole Financial Times și Le Monde
INTERVIURILE HotNews.ro