Sari direct la conținut

Business Report: Autostrazile private made in Romania, la a treia incercare. Vin chinezii cu banii; Austriacul care face milioane din lemnul romanesc; Noile reguli privind creditarea ar putea intra in vigoare din decembrie; Datoria Germaniei catre Romania. Ce spun nemtii

HotNews.ro
Business Report, Foto: Colaj foto
Business Report, Foto: Colaj foto

Autostrazile private made in Romania, la a treia incercare. Vin chinezii cu banii? Cand banii europeni alocati transporturilor se apropie de final, iar bugetul de stat se dovedeste prea sarac, vine randul finantatorilor particulari sa fie chemati sa investeasca in autostrazi. Sirul de masini se taraste sacadat. Distante de cativa kilometri se parcurg in multe zeci de minute, dar, desi rareori apuca sa foloseasca viteza a doua, cei mai multi soferi sunt relaxati. Obisnuitii Vaii Prahovei stiu prea bine ca scena se repeta la fiecare inceput de weekend sau in ajun de sarbatori si ca duminica seara sau dupa Paste, Revelion ori Craciun coada se muta pe sensul opus, de la Predeal spre Busteni. Exista vreo solutie pentru traficul de cosmar de pe DN1? Autoritatile spun ca da, scrie Capital.ro.

Austriacul care face milioane din lemnul romanesc. In mai putin de un deceniu de cand a inceput sa investeasca in Romania, Gerald Schweighofer a construit pas cu pas un imperiu al lemnului in tara noastra, o adevarata masina de facut cash. Cu 68 de milioane de euro profit net in 2010 si vanzari de peste 300 de milioane de euro, compania sa, Holzindustrie Schweighofer, a devenit cea mai profitabila afacere antreprenoriala din Romania. Cine este Gerald Schweighofer? Are 53 de ani, este burlac si o mare parte din timp si-l petrece in avioane, vizitandu-si clientii raspanditi in peste 60 de tari de pe glob. Sunt singurele detalii de ordin personal smulse de la omul de afaceri in scurtul interviu cu MONEY EXPRESS, strecurat intre o intalnire cu Laszlo Borbely, ministrul roman al Mediului si Padurilor, si un avion catre Viena. Se mai stie despre el ca face parte dintr-una din cele mai bogate familii austriece, o familie cu o traditie de trei sute de ani in industria de prelucrare a lemnului. Gerald a intrat in businessul cu lemn in 1975 cand avea doar 16 ani si parintii sai erau proprietarii unei mici unitati de productie cu trei angajati. El este cel care in anii ’90 a avut o idee care a propulsat mica afacere a parintilor: sa reorienteze exporturile dinspre Europa catre Japonia, anunta Money.ro.

Noile reguli privind creditarea ar putea intra in vigoare din decembrie. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Ghetea, a afirmat astazi ca noul regulament al BNR privind acordarea imprumuturilor pentru populatie va fi aplicat, probabil, din luna decembrie. „Probabil ca decembrie ne va gasi cu noul regulament, pentru ca este o procedura. Fac si eu o simpla socoteala. Trebuie aprobat de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale, trebuie publicat in Monitorul Oficial, de acolo sunt 30 de zile pana la intrarea in vigoare. Dupa aceea bancile trebuie sa mearga la autorizare la BNR cu noile norme”, a afirmat Radu Ghetea la Romania Financial Forum 2011. El adaugat ca la elaborarea noului regulament BNR „parca s-a inspirat din normele bancilor”. „Aici pot sa dau exemplu banca la care lucrez, CEC Bank, unde creditul in valuta nu este incurajat si am observat si la alte banci ca creditul in valuta nu trebuie incurajat”, a afirmat seful CEC Bank, informeaza Financiarul.

Pierderi de milioane in industrie din cauza secetei. Blocajul barjelor cu materii prime si materiale pe Dunare si pe apele interioare au dublat costurile de transport si au provocat intarzieri in contracte de ordinul milioanelor de euro. Seceta da batai de cap agricultorilor, care isi vad investitiile puse in pericol, dar pe industriasi ii aduce chiar la disperare. La prima vedere, lipsa ploilor nu ar avea cum sa afecteze activitatile din fabrici si uzine, dar realitatea arata ca transporturile de mare tonaj destinate industriei grele, care se fac de regula pe apa, sunt practic blocate in perioadele secetoase, lasand industria fara materiile prime si materialele necesare in procesul de productie. Si acum, ca si in 2003, traficul greu de pe Dunare a fost practic blocat pentru mai mult de doua saptamani, astfel ca transporturile de minereuri, busteni, sarma, tabla si alte marfuri industriale au intarziat, provocand industriasilor pierderi de 500.000-700.000 de euro pe zi, scrie Adevarul.

MINI Coupe, lansat exclusiv on-line. Premiera absoluta pentru BMW Group: noul MINI Coupe este lansat printr-un proiect exclusiv on-line pe 14 octombrie, simultan in 10 tari din Europa Centrala si de Est, printre care si Romania. La baza proiectului sta o aplicatie on-line dedicata, dezvoltata pentru Facebook, si un concurs inovativ menit sa implice fanii intr-o aventura speciala. Alaturi de introducerea pe piata a noului model, proiectul lanseaza si paginile de Facebook MINI pentru tarile din regiune. MINI continua extinderea gamei cu lansarea unui nou model in fiecare an. Dupa ce, incepand cu 2007, au debutat pe rand MINI Clubman, MINI Cabrio, MINI Countryman, 2011 este anul MINI Coupe. La debut noul model va fi disponibil in trei variante de motorizare pe benzina (Cooper, Cooper S si John Cooper Works) si o varianta diesel (Cooper SD), cu un pret de inceput de 18.000 euro fara TVA pentru versiunea MINI Cooper Coupe (1,6 litri, 122 CP), anunta 24auto.ro.

Cum arata santierul autostrazii Arad-Timisoara din avion. Autostrada Timisoara-Arad, in lungime de 32 de kilometri, este finalizata in proportie de 80%, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Transporturilor. Stadiul lucrarilor poate fi urmarit intr-o inregistrare realizata in acest weekend. La un calcul simplu reiese ca, luand in considerare cele 140 de saptamani care au trecut de la inceperea lucrarilor (26 ianuarie 2009) pana acum, precum si o medie de opt ore de munca pe zi, pe durata vizionarii inregistrarii se vor finaliza alti 7,6 centimetri din autostrada. Termenul de finalizare al autostrazii Timisoara-Arad a fost stabilit pentru jumatatea anului 2012, informeaza Gandul.

Datoria Germaniei catre Romania. Ce spun nemtii. Continuam seria dedicata presupusei datorii a Germaniei fata de Romania cu un document emis de catre Bundestag, ca raspuns oficial al unei organizatii din Romania la o solicitare privind acest subiect. In timp ce Banca Nationala a Romaniei a declarat ca nu detine dovezi prvind aceasta datorie, Bundestagul german confirma in raspunsul oficial trimis ca exista intr-adevar un sold in favoarea Romaniei de 1,126 miliarde de marci imperiale. Cei care au inaintat solicitarea spun ca acest sold ar putea avea acum o valoare de pana la 99 de miliarde de euro. Acesti bani nu se pot converti in cash, spun nemtii, pentru ca acordul, desi semnat in 1939, a intrat in vigoare in 1940, adica in timpul razboiului, ceea ce inseamna ca nu poate intra sub incidenta formularii din Tratatul de Pace de la Paris, de care vorbeam in articolul trecut, scrie Capital.ro.

Un director impuscat a zadarnicit o mega-afacere cu vagoane romanesti in Africa. O companie romaneasca urma sa livreze vagoane de calatori pentru linia de cale ferata care va lega, intr-un viitor apropiat Egiptul de Gibraltar, cel mai sudic punct al Europei continentale. Este vorba de Astra Vagoane Calatori Arad care a trimis deja 200 de vagoane in Egipt si castigase un alt contract de 200 de vagoane iar in Libia se afla pe locul intai in licitatia organizata de Caile Ferate Libiene. Au venit insa revolutiile arabe si de planurile romanilor s-a ales praful. „Nu mai avem cu cine sa vorbim in Egipt in legatura cu contractul nostru, bine ca am incasat banii pe primele 200 de vagoane. In Libia e si mai rau. Nu stim cu cine sa mai vorbim acolo, directorul de la caile lor ferate a fost impuscat. Cel mai probabil am pierdut si garantia de participare la licitatie de 2 milioane de euro”, a spus, pentru Money.ro, Valer Blidar.

Prima banca distrusa de criza datoriilor. Cea mai mare banca belgiana are nevoie de un imprumut de urgenta de la stat pentru a evita colapsul. Grupul franco-belgian Dexia a devenit prima institutie de credit care trebuie salvata de urgenta cu fonduri publice din cauza crizei datoriilor de stat din Europa. Banca a mai fost salvata o data cu fonduri publice de guvernul francez si cel belgian in 2008, cand a primit un imprumut in valoare de 6,4 miliarde de euro. Ca parte a programului de asistenta financiara, grupul va fi divizat. Activele sigure vor fi vandute, iar cele „toxice”, inclusiv obligatiunile guvernamentale ale Greciei si ale altor state de la periferia Uniunii, vor fi reunite intr-o „banca putreda”, controlata de guvern. Banca „putreda” va include active in valoare de 113 miliarde de euro, potrivit premierului belgian, Yves Leterme, informeaza Adevarul.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro