Sari direct la conținut

Cinci universitati de top din Romania cer clasificare internationala si finantare pe criterii de performanta academica

HotNews.ro
Mircea Dumitru, Vasile Isan, Ioan Aurel Pop, Pavel Nastase si Marilen Pirtea, Foto: Colaj / Sursa foto: Agerpres
Mircea Dumitru, Vasile Isan, Ioan Aurel Pop, Pavel Nastase si Marilen Pirtea, Foto: Colaj / Sursa foto: Agerpres

Universitatile care formeaza Consortiul Universitaria cer un nou pact pentru educatie, „care sa reia si sa extinda liniile de actiune enuntate in pactul precedent”, care a stat la baza legii educatiei din 2011. Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, ASE si Universitatea de Vest din Timisoara s-au reunit la Timisoara, unde au incheiat o rezolutie. Cele cinci institutii de invatamant superior cer revenirea la o clasificare a universitatilor facuta de un organism international si la finantarea universitatilor pe baza de performanta.

Universitatile de top avertizeaza ca se inregistreaza „scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare„.

Consortiul Universitaria este format din Universitatea din Bucuresti, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE) si din Universitatea de Vest din Timisoara (UVT). Rectorii celor cinci institutii de invatamant superior s-au reunit in zilele de 14-17 mai la UVT, „pentru a dezbate si pentru a proiecta directii strategice necesare unei abordari coerente cu privire la dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice”, anunta Universitatea de Vest din Timisoara intr-un comunicat remis HotNews.ro.

Cele cinci universitati solicita guvernului urmatoarele:

  • „1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie; 
  • 2. Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale;”

N.Red:Amintim ca prima clasificare europeana a universitatilor din Romania a fost realizata in 2011, de catre un organism international de evaluare – Asociatia Universitatilor Europene. Legea educatiei prevedea atunci ca finantarea universitatilor se face diferentiat, in functie de pozitia in ierarhie a programelor de studii. 12 universitati au intrat in prima categorie, deci au fost clasificate ca Universitati de Cercetare Avansata si Educatie, iar universitatile particulare au intrat toate in ultima categorie valorica – Universitati centrate pe Educatie. Efectele clasificarii internationale a universitatilor au fost anulate insa din luna mai 2012, cand Ordonanta de Urgenta 21/2012 a modificat legea educatiei astfel incat pentru anul universitar 2012-2013 cheltuirea fondurilor publice in universitati s-a facut independent de evaluare si clasificare.Sursa si detalii

  • 3. Restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensul echilibrarii criteriilor sociale (accesul liber si neingradit al celor care indeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanta academica;
  • 4. Adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania;
  • 5. Adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB;
  • 6. Descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior;
  • 7. Initierea si consolidarea programului ‘Initiativa de Excelenta Academica’, in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;
  • 8. Reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente;
  • 9. Participarea si consultarea studentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;
  • 10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare„.

Rezolutia integrala a universitatilor membre ale Consortiului Universitaria:

Dupa 25 de ani de schimbari permanente in invatamantul romanesc, in care mai mult de 20 de ministri ai educatiei si cercetarii au abordat in mod diferit politica invatamantului superior si a cercetarii stiintifice, Consortiul UNIVERSITARIA considera ca este necesara o perspectiva coerenta asupra dezvoltarii acestui domeniu esential pentru progresul societatii. Observand incoerenta si impredictibilitatea sistemului de invatamant superior prin abordari top-down, Consortiul propune o coordonare de tip bottom-up, care sa reflecte evolutiile inregistrate deja in universitati. Propunerile incluse in rezolutia de fata ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate si predictibilitate in dezvoltarea invatamantului superior din Romania.

Consideram imperativa ideea unui nou pact pentru educatie (pentru perioada 2015-2020) care sa reia si sa extinda liniile de actiune enuntate in pactul precedent care a fost semnat in 2008.

Fiecare sistem social, implicit sistemul educational, necesita experimente si inovatii in scopul identificarii celor mai bune solutii. Insa, la un moment dat, acestea trebuie consolidate astfel incat stabilitatea, coerenta si continuitatea sa le ofere actorilor implicati posibilitatea deciziilor rationale. Fara continuitate si coerenta, fara proiectii pe termen mediu si lung, invatamantul superior si cercetarea romaneasca nu vor reusi sa-si redobandeasca prestigiul social, recunoasterea academica internationala si increderea publica.

Consortiul Universitaria are legitimitatea sa exprime o pozitie avizata privind starea si evolutia invatamantului superior si a cercetarii, sa ofere o radiografie completa si corecta, sa genereze schimbarile adecvate, indiferent de partidele politice aflate la guvernare.

Productia stiintifica a celor 5 universitati reprezinta 34% din numarul total al articolelor prezente in Scopus in ultimii 2 ani, respectiv 44% din articolele din Romania prezente in ISI Web of Science.

Universitatile membre ale Consortiului pregatesc un numar de peste 125.000 de studenti, reprezentand 28% din totalul studentilor inmatriculati in invatamant superior public.

Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare Consortiul Universitaria reprezinta:

  • 26% din totalul studentilor cuprinsi in programele de licenta,
  • 34% din totalul studentilor din programele de master,
  • 30% din totalul studentilor din programele de studii doctorale.

In ceea ce priveste recunoasterea si prestigiul international, singurele institutii de invatamant superior din Romania prezente constant in diferitele clasificari si ierarhizari care atesta acest lucru sunt universitatile din Consortiul Universitaria (Quacquarelli Symonds, Shanghai, The Times Higher Education, Best Global Universities, URAP, REPEC, Thompson Reuters University, Webometrics).

Propunerile noastre sunt fundamentate pe analizele efectuate in ultimii ani de specialisti in teoria si politica invatamantului superior, recunoscuti pe plan international. Mentionam mai jos doar cateva dintre aceste analize:

Analiza acestor documente releva o serie de probleme structurale si functionale ale invatamantului superior si cercetarii:

  • subfinantarea cronica a invatamantului superior si reducerea finantarii pe baza criteriilor de performanta;
  • absenta unei clasificari si ierarhizari actualizate a institutiilor de invatamant superior si a programelor de studii si absenta stimulentelor pentru excelenta academica si imbunatatirea performantelor institutiilor de invatamant superior (angajabilitate; cercetare; formarea de cetateni activi si implicati);
  • inexistenta unor optiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creeaza dificultati insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic si de cercetare in domeniul matematicii si stiintelor naturii;
  • ratele mari de abandon atat in invatamantul preuniversitar, cat si in cel universitar;
  • declinul constant al numarului de studenti atat din cauze demografice, cat si din cauza mediului institutional si economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin cresterea calitatii educatiei si cercetarii universitare;
  • nivelul scazut de internationalizare a invatamantului superior in ansamblu si a majoritatii covarsitoare a programelor de studii, ceea ce reflecta constrangerile legislative, slaba recunoastere internationala a mediului academic romanesc si precaritatea potentialului financiar;
  • inadecvarea continuturilor unor programe de studii la cerintele pietei muncii;
  • pierderea unui potential uman valoros din cauza absentei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale (studenti supradotati, studenti cu dizabilitati, studenti din medii socio-economice dezavantajate, studenti din mediul rural etc.);
  • scaderea credibilitatii institutiilor de invatamant superior din cauza abordarii superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, coruptie academica, incompatibilitati etc. si diminuarea relevantei diplomelor universitare;
  • rigiditatea si anchilozarea invatamantului superior romanesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic si pseudoautonomie;
  • absenta predictibilitati si continuitatii in dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii din cauza incoerentei legislative si a frecventelor masuri administrative fara justificari temeinice.

Invatamantul superior si cercetarea stiintifica pot avea un rol decisiv in dezvoltarea economico-sociala a tarii, prin reconstructia institutionala, diferentierea universitatilor, promovarea excelentei individuale, stimularea performantelor academice si intarirea principiilor fundamentale ale autonomiei institutionale si competitiei efective a ideilor. In acest sens, consideram ca se impun cu necesitate urmatoarele linii directoare:

1. Alocarea a minim 6% din PIB pentru educatie;

2.Evaluarea si clasificarea universitatilor printr-un program international, neutru din punct de vedere politic si nesusceptibil de influente si presiuni sociale;

3.Restructurarea finantarii publice a invatamantului superior in sensul echilibrarii criteriilor sociale (accesul liber si neingradit al celor care indeplinesc standardele minimale de admitere) cu criterii de performanta academica;

4.Adoptarea cadrului de finantare multianuala a invatamantului superior si a cercetarii din Romania;

5. Adoptarea principiului de finantare publica obligatorie a cercetarii stiintifice cu minim 1% din PIB;

6. Descentralizarea administrativa si responsabilizarea structurilor executive si academice din institutiile de invatamant superior;

7. Initierea si consolidarea programului ‘Initiativa de Excelenta Academica‘, in scopul dezvoltarii unor universitati romanesti competitive international, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025;

8. Reconstructia institutionala a invatamantului superior si cercetarii stiintifice romanesti prin elaborarea si adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzatoare si coerente;

9. Participarea si consultareastudentilor in procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile;

10. Adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetarilor stiintifici din universitati, similar celui din Academia Romana si institutele nationale de cercetare.

Timisoara,

16.05.2015

Universitatea din Bucuresti

Prof. univ. dr. Mircea DUMITRU

Universitatea Babes-Bolyai

Prof. univ. dr. Ioan-Aurel POP

Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iasi

Prof. univ. dr. Vasile ISAN

Academia de Studii Economice

Prof. univ. dr. Pavel NASTASE

Universitatea de Vest din Timisoara

Prof. univ. dr. Gabriel-Marilen PIRTEA

Citeste si:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro