Sari direct la conținut

Clujul pierde teren in fata betoanelor. Cartiere, mall-uri si stadioane „inghit” fiecare metru de pamant disponibil din capitala Ardealului

Romania libera Editia Transilvania-Banat

Clujul a devenit locul in care se infrunta marii investitori din domeniul imobiliar. Afaceri de sute de milioane de euro s-au lasat cu zeci de procese. Si asta, pentru ca multe dintre terenurile pe care ar urma sa se ridice noile cartiere de locuinte au un statut juridic neclar. Alteori, oamenii de afaceri au contestat corectitudinea procedurilor in baza carora au fost atribuite contractele.

Practic, in curand, municipiul Cluj-Napoca ar urma sa aiba patru noi mari cartiere si cel putin un stadion nou. La mijloc sunt sume care, adunate, depasesc doua miliarde euro. Valoarea constructiilor este deosebit de ridicata. Exista spatii comerciale vandute pentru mai mult de 10.000 de euro/metrul patrat.

Feleacu si Oser, urmatoarele tinte

Ultima mare parcela de teren disponibila pentru un proiect imobiliar se afla intre oras si comuna Feleacu. Suprafata totala a parcelei este de 600 de hectare. Aproape jumatate din acest teren a fost retrocedata satenilor. Acolo au inceput deja sa apara vile sau restaurante de lux, ridicate chiar in livada de meri infiintata acum 53 de ani.

Alte 366 de hectare sunt administrate in prezent de Statiunea de Cercetari Didactice Pomicole. Dintre acestea, 200 de hectare ar urma sa fie inapoiate satenilor din Feleacu, ce se gandesc deja sa caute cumparatori pentru aceste parcele. In zona, un metru patrat de teren costa intre 20 si 100 de euro.

Celelalte 166 de hectare fac obiectul unei dispute intre Statiune si Primaria Cluj-Napoca. Statiunea de Cercetari ar dori sa pastreze intreaga suprafata pentru a o folosi in continuare pentru studii. De cealalta parte, reprezentantii municipalitatii ar dori sa lase statiunii doar 72 de hectare, iar celelalte 94 de hectare sa fie folosite pentru dezvoltarea unui mare proiect imobiliar.

Disputa dintre cele doua institutii a blocat procesul de retrocedare, astfel ca sute de sateni din Feleacu au inceput sa organizeze proteste, care au culminat cu blocarea, zilele trecute, a drumului european 60. Oamenii sustin ca terenurile Statiunii ar fi ravnite de o firma din Ungaria, sprijinita de lideri locali ai UDMR, cum ar fi, de pilda, viceprimarul din Cluj-Napoca, Janos Boros.

De asemenea, autoritatile locale din oras au anuntat ca intentioneaza sa construiasca un nou cartier pe terenul pietei de vechituri, cunoscuta sub numele de Oser. Acolo ar urma sa fie ridicat un proiect imobiliar ce va include deopotriva case si blocuri.

Surse din Primarie sustin ca patru mari concerne s-au interesat deja de proiect. Printre acestea se numara companii cu capital american si portughez.

Manevre bursiere pentru Cartierul Lombului

Un alt mare proiect imobiliar care a starnit dispute este cel legat de ridicarea unui nou cartier pe Dealul Lombului. Acesta a fost promovat de fostul primar PRM al municipiului, Gheorghe Funar, care a impartit, in plina campanie electorala, o serie de titluri de proprietate tinerilor din oras.

Numai ca parcelele respective nu erau individualizate, astfel ca orice lucrari de construire au fost blocate pur si simplu pentru ca proprietarii suprafetelor respective nu stiau exact unde se afla terenul lor.

Noul primar PD, Emil Boc, a decis sa organizeze o licitatie pentru concesionarea Dealului Lombului unei firme care sa ridice un cartier intreg si care sa asigure, pe deasupra, si viabilizarea parcelelor promise tinerilor din Cluj. In final, pentru aceasta investitie au ramas sa se infrunte doua firme: „Iberest” din Portugalia si „Impact” SA din Bucuresti.

In cele din urma, proiectul a fost adjudecat de „Impact”, care a provocat, insa, mai intai un scandal bursier. Conducerea companiei a anuntat, in timp ce procedura de atribuire a contractului era in plina desfasurare, ca a castigat licitatia.

Drept urmare, pe Bursa, pretul actiunilor „Impact” a crescut spectaculos. A doua zi, oficialii companiei au revenit cu un nou comunicat in care recunosteau ca licitatia inca nu se incheiase, iar pretul actiunilor a revenit la valoarea normala.

Razboiul mall-urilor

„Impact” SA nu era la prima tentativa de a investi masiv pe piata imobiliara clujeana. Compania pierduse recent un alt contract pentru cons-truirea unui alt cartier in oras, in zona pasunii Someseni.

Proiectul a fost obtinut, dupa o serie de contestatii, de o subsidiara a holdingului „Polus”, controlat la acea data, de omul de afaceri Arpad Paszkany, proprietarul clubului de fotbal CFR Cluj si repre-zentantul in Romania al gigantului imobiliar canadian „TriGranit”.

„Polus” construieste si un mall la iesirea din Cluj-Napoca spre Oradea. Pachetul majoritar de actiuni al companiei a fost vandut, insa, unui investitor austriac, pentru suma de 210 milioane de euro.

Numai ca „Polus” castigase proiectul din So-meseni dupa ce pierduse un alt contract important, cel pentru construirea unui mall in cartierul Gheorgheni, in favoarea „Iulius Group”, compania condusa de omul de afaceri iesean Iulian Dascalu. Acesta a mai construit mall-uri in Iasi si in Timisoara.

Afacerea „Stadionul”, blocata de CSAT

In afara de cartierele de locuinte, o mare afacere din domeniul constructiilor va fi ridicarea noului stadion municipal. Autoritatile locale si cele judetene sunt decise ca in urmatorii ani municipiul sa aiba un stadion care sa poata gazdui meciuri de Liga Campionilor si partide ale echipei nationale.

In prezent, CFR Cluj isi disputa partidele din Liga I pe micutul stadion din Dealul Gruia, unde incap abia 10.000 de spectatori. Arena a fost folosita si in partidele din Cupa UEFA Intertoto disputate de formatia clujeana. Numai ca in perspectiva foarte probabila in care CFR va juca anul viitor in Cupa UEFA, stadionul nu indeplineste normele europene.

Tocmai de aceea conducatorii clubului au anuntat ca vor ridica o noua tribuna pe actualul teren de zgura, folosit pentru antrenamente, si ca vor extinde tribunele existente. Intre timp, a fost refacut gazonul, iar din aceasta cauza cateva luni CFR a jucat pe stadionul satelitului „Unirea” Dej.

„Universitatea” Cluj, echipa cotata cu cele mai mari sanse de promovare in Liga I, isi disputa partidele de pe teren propriu pe stadionul „Ion Moina”. Arena arata ca dupa un cutremur. Doar o treime din locurile construite mai pot fi folosite. Mai mult, o parte din tribune sunt sprijinite cu scoabe de fier ca sa nu se prabuseasca pur si simplu din cauza vechimii.

Autoritatile judetene au anuntat ca sunt in cautarea unei solutii care sa permita construirea unui nou stadion, modern, pe care sa poata juca ambele echipe. Initial, presedintele CJ, Marius Nicoara, dorea sa ridice noul stadion la marginea cartierului Manastur, pe un teren folosit in prezent de Armata.

Vechea arena ar fi urmat sa fie daramata, iar pe locul sau ar fi fost construite cladiri de birouri.

Numai ca membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) s-au opus cedarii terenului catre Consiliul Judetean. Asa ca autoritatile clujene cauta solutii pentru amenajarea unui nou stadion pe actualul loc al arenei „Ion Moina”.

Cel mai costisitor proiect a fost realizat de o firma americana ce doreste sa amenajeze zona stadionului, cursului raului Somes si zona Salii Sporturilor intr-un proiect unitar, care ar include deopotriva spatii verzi si cladiri de birouri.

Numai ca terenurile respective apartin Consiliului Judetean, Consiliului Local si unor persoane private, asa ca nu este clar daca el va putea fi pus vreodata in practica sau nu.

La licitatie ar putea participa si invinsa din cursa pentru cartierul Lombului, compania portugheza „Iberest”. Si asta, in conditiile in care compania a fost implicata in mai multe proiecte similare celui de la Cluj chiar in Portugalia. Aici, compania lusitana a reabilitat si modernizat mai multe stadioane pe care s-au disputat partidele Campionatului European, gazduit de Portugalia.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro