Companiile de stat au îndeplinit doar 0,06% din ce au prevăzut programele de guvernare pe partea de energie – raport Curtea de Conturi

Sectorul energetic din România se confruntă cu numeroase provocări, precum întârzieri în implementarea legislației europene. Reducerea semnificativă a capacităților de producție, atât din surse convenționale, cât și regenerabile, a transformat România într-un importator net de energie, se arată într-un raport al Curții de Conturi pe 2022.

Potrivit documentului, programele de sprijin pentru sursele regenerabile au suferit întârzieri, afectând independența energetică și capacitatea de a atinge obiectivele propuse. Costul unitar al energiei din surse regenerabile în România a crescut, în ciuda tendințelor globale de scădere a costurilor. Creșterea semnificativă a prețului energiei electrice în 2022 și poziționarea României în fruntea UE în ceea ce privește raportarea acestuia la puterea de cumpărare evidențiază vulnerabilitățile pieței energetice.

Din cauza întârzierilor înregistrate în actualizarea Planului Național Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbarilor Climatice (PNIESC) şi în raportarea progreselor realizate în implementarea acestuia în termenele prevăzute în legislația comunitară, ţara noastră riscă să atragă sancţiuni din partea UE, rezultând necesitatea unei abordări mai eficiente în domeniul energetic.

Reamintim că forma actualizată a PNIESC trebuia trimisă Comisiei Europene până în iunie 2024.

Companiile de stat au pus în funcțiune doar 3 MW noi de energie

Deşi prin programele de guvernare, la companiile la care statul este acţionar unic sau majoritar, a fost prevăzută punerea în funcțiune de noi capacităţi având o putere instalată de peste 4.900 MW, a fost pusă în funcțiune o singură capacitate de producere, cu o putere de doar 3 MW (0,06%), se mai arată în raportul Curții de Conturi.

În ceea ce privește companiile energetice cu capital majoritar de stat, aflate sub autoritatea Ministerului Energiei, în ultimii şase ani, acestea au pus în funcțiune doar două noi capacităţi de producere a energiei electrice pe bază de surse regenerabile, cu o putere instalată de doar 15,56 MW.

Obiectivul stabilit pentru anul 2022 prin proiectul PNIESC privind creşterea puterii instalate în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile (1.816 MW), pe bază de surse ecliene și solare, nu a fost atins decât în proporţie de 0.64%. Normalizarea acestui obiectiv a avut un impact negativ asupra nivelului producției de energie electrică provenită din SRE şi asupra asigurării independenței energetice, precizează Curtea de Conturi.

România a avut cea mai mare creștere a prețului electricităţii din UE, în 2022

Curtea de Conturi constată că în lipsa investițiilor în energia regenerabilă, prețul electricității este peste media UE. În 2022, a fost înregistrată chiar cea mai mare creștere a prețului din UE. În plus, România importă masiv energie.

Câteva cifre din raportul Curții de Conturi:

• În anul 2022, prețurile medii ponderate la care s-au efectuat tranzacţiile de import au fost superioare celor la care s-a efectuat exportul, această diferenţă ajungând la 525,3 lei/MWh.
• Începând cu anul 2019, România a devenit importator net de energie, în perioada 2019-2021, soldul balanței comerciale în acest sector înregistrând un deficit de 735,8 milioane euro.
• În intervalul 2017-2022, producţia de energie electrică realizată la nivel naţional a scăzut cu 12,44%, în termeni absoluți, cu 7.930 GWh, cauza principală fiind reducerea producţiei pe bază de cărbune cu 6.633 GWh. De asemenea, consumul de energie electrică înregistrat la nivel naţional a scăzut cu 6,32%, în termeni absoluţi cu 3.843 GWh, în principal din cauza contractării economiei și reducerii consumului populaţiei. Puterea instalată în unităţile de producere a energiei electrice a scăzut în perioada analizată, ca urmare a diminuării capacităților de producere din surse convenţionale, cu 44,8%, și a energiei din surse regenerabile de energie, cu 0,96%.
• Retragerea din exploatare a capacităților de producere pe bază de cărbune (-2.680 MW) și hidrocarburi (-2.168 MW) nu a fost substituită de punerea în funcţiune de noi capacități pe bază de surse regenerabile (+37,56 MW).
• În semestrul II al anului 2022, România a avut cea mai mare creştere a prețului electricităţii la nivelul UE-27, înregistrând o creştere cu 112,35% comparativ cu perioada similară a anului 2021. România a ocupat prima poziție și în ceea ce privește raportarea prețului la puterea de cumpărare, situându-se cu 119,25% peste media UE-27.
• Costul unitar mediu înregistrat de producătorii de energie electrică din SRE a înregistrat creşteri importante, în timp ce la nivel mondial a existat o tendinţă de reducere a acestuia.
• Analiza realizată cu ajutorul modelelor econometrice a scos în evidență faptul că, pe termen lung, o scădere a cantităţii tranzacționate și o scădere a ponderii energiei din surse regenerabile este asociată cu o creştere a preţului mediu ponderat pe pieţele la termen administrate de Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM” SA.