Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii: Trebuie sa mentinem un grad de independenta accentuat intr-o perioada cu foarte multe provocari

„In Romania s-au realizat multe lucruri in domeniul combaterii discriminarii si la presiunea externa a UE”, a declarat Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD). „La nivel institutional noi trebuie sa mentinem un grad de independenta accentuat intr-o perioada cu foarte multe provocari in practica”, a sustinut Asztalos, in cadrul conferintei internationale „Solutii legislative si politici antidiscriminare in Romania si Germania” care marcheaza implinirea a 10 ani de la infiintarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD).

La eveniment participa Csaba Asztalos, presedintele CNCD, Thorsten Geissler, director al Biroului Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer, Christine Luders, director al Agentiei Federale Antidiscriminare Germania, Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei in Romania.

Csaba Asztalos, presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii:

– Am gandit aceasta conferinta impreuna cu Fundatia Konrad Adenauer cu ocazia implinirii a 10 ani de la infiintarea CNCD ca institutie care are competente in prevenirea si combaterea discriminarii.

– 10 ani in domeniul drepturilor omului pot parea o perioada lunga, dar raportat la provocarile pe care le prezinta Romania, acesti 10 ani sunt foarte putini in a putea sa spunem ca in acest moment Romania a facut progrese semnificative in acest domeniu.

– Dorim sa evaluam acesti 10 ani, ceea ce a fost bine si ce a fost mai putin bine in activitatea noastra si in general in activitatea in domeniul asigurarii protectiei drepturilor omului.

– Dorim sa initiem un dialog cu partenerii din societatea civila, iar anul viitor dorim sa imbunatatim cadrul legislativ in domeniul combaterii discriminarii, fructificand experienta pe care am acumulat-o in acesti 10 ani.

– In Romania s-au realizat lucruri in acest domeniu si la presiunea externa a UE, la presiunea Occidentului, asa cum s-au facut progrese si in alte domenii. Evaluarile, rapoartele de tara au fost extrem de utile si avem nevoie in continuare de aceste evaluari, critici, deoarece doar asa putem sa evoluam.

– In zilele noastre, Romania are multe provocari atat la nivel legislativ si institutional, dar mai ales la nivel practic.

– Ne asteapta provocari ce tin de adaptarea legislatiei la standardele europene, dar la nivel institutional noi trebuie sa mentinem un grad de independenta accentuat intr-o perioada cu foarte multe provocari in practica.

– In ce priveste problematica discriminarii, comunitatea de romi ramane o prioritate pentru Romania

– Avem o provocarea si in ceea ce priveste combaterea discriminarii in domeniul persoanelor cu dizabilitati, unde respectarea legislatiei interne inca lasa de dorit.

– Avem provocari in domeniul egalitatii de sanse intre femei si barbati, dar si in ce priveste conditia persoanelor in varsta

– Cu siguranta in domeniul preventiei Romania trebuie sa faca mult mai mult decat pana acum. Germania are posibilitatea sa aloce 1,2 milioane de euro pentru un proiect de politici public, dar 1,2 milioane de euro in Romania reprezinta aproape bugetul pe 2 ani al CNCD, ceea ce inseamna ca trebuie sa alocam mult mai multe resurse in acest domeniu.

– Va asigur ca institutia noastra va face eforturi pentru a-si indeplini rolul legal in domeniul prevenirii si combaterii discriminarii.

Christine Luders, directorul Agentiei Federale Antidiscriminare Germania:

– Combaterea discriminarii prin crearea unei societati deschise care sa includa pe toata lumea este un deziderat al nostru

– Institutia noastra este construita pe principiile egalitatii, a fost creata in 2006 si scopul sau este de a reduce discriminarea pe teritoriul Germaniei

– Avem o serie de proiecte care isi propun sa constientizeze populatia impotriva pericolului discriminarii

– Din punctul meu de vedere, proiectele noastre pilot va pot sugera idei importante in activitatea dumneavoastra

– Cu 6 luni in urma am lansat o campanie pentru o societate fara discriminari. Exista persoane care au avut de-a face cu discriminarea si trebuie sa stie ca au drepturi si trebuie sa stie ca pot avea ajutor

– Campania are 3 componente: Vrem sa avem la dispozitie o retea de centre de consiliere in Germania pentru ca exista inca foarte multe goluri in ce priveste aceasta retea de consiliere, de aceea am avut la dispozitie o suma importanta pentru a forma aceste retele impotriva discriminarii, este vorba despre 1,2 milioane de euro.

– E vorba de servicii de consiliere care functioneaza si sunt finantate din aceste fonduri. Cautam parteneri la nivelul autoritatilor centrale si locale si am lansat coalitia impotriva discriminarii. Trebuie sa conlucram la nivel statal si local, pentru ca e foarte important ca oamenii sa stie ca discriminarea nu este normala in societate.

– De aceea ne propunem sa atragem in activitatea noastra acele autoritati care sa ne ajute in a tinti acea societate fara discriminare

– Ne dorim ca aceasta discriminare sa nu aiba loc nici la locul de munca, nici in furnizarea de bunuri si servicii

– Trebuie sa promovam diversitatea in special la nivelul administratiei

– Agentia noastra a derulat proiectul Sanse egale pentru administratii, incepand din noiembrie 2010 pana in decembrie 2010, cu scopul de a oferi asistenta structurilor municipale pentru o implementare cat mai buna a politicilor de protectie impotriva discriminarii.

– Ne-am dorit sa existe sanse egale la nivelul administratiilor si prin intermediul lor

– Am organizat workshopuri pentru persoane care lucreaza in administratie

– Dar nu doar administratia e afectata, ci si economia. Uneori aceasta chestiune este inteleasa ca o restrictie legislativa a libertatii angajatorului si este pacat

– Fiecare tara care primeste imigranti ar trebui sa fie constienta de aceasta problematica, gestionarea diversitatii e acompaniata strans de chestiunea antidiscriminarii.

– Trebuie sa stabilim reguli foarte clare cand vine vorba de toleranta

– Trebuie sa combatem discriminarea la nivelul locurilor de munca si, chiar daca avem cele mai bune stragegii, daca nu exista reguli clare si protectie va fi destul de greu sa ne atingem obiectivul

– Avem nevoie de stimularea implementarii acestei legislatii. Din experienta, este nevoie de mai mult decat de stimulente morale pentru a implementa aceaste schimbari.

– Angajatorii ar trebui sa fie constienti ca diversitatea e mai mult decat o imagine draguta.

– In acest moment, in Germania 1 din 5 cetateni este in varsta. Numarul persoanelor in varsta creste si in Romania.

– Exista studii care ne arata ca in afara de imbatranirea populatiei exista problema emigratiei, din ce in ce mai relevanta dat fiind ca si Romania va fi nevoita sa isi recruteze angajati din strainatate.

– Trebuie luate masuri pentru integrarea acestor imigranti ce vor veni in numar din ce in ce mai mare in Romania.

– Autoritatile si societatea vor trebui sa faca fata acestor provocari si exista un plan national pentru migratie in Romania care include anumite strategii. Avem nevoie de constientizarea acestor probleme cat mai urgenta, pentru ca elementul diversitatii este unul cheie pentru atingerea echilibrului.

– Echipele formate din barbati si femei, tineri si batrani lucreaza si ajung la rezultate mult mai bune, dupa cum o arata rezultatele unor studii. Companiile nu au decat de castigat daca ajung sa se bucure de rezultatele muncii unei asemenea echipe. Intr-un mediu fara discriminare, migrarea fortei de munca ar fi un fenomen mult redus.

– Am citit despre intoleranta manifestata de adolescentii din Romania referitor la populatia roma, populatia gay si populatia cu HIV/SIDA.

– Un proiect al agentiei noastre ar putea imbunatati situatia unei zone in care s-ar putea castiga foarte multe locuri de munca: Este vorba despre aplicarea de proceduri depersonalizate, proiect pilot la nivel national care s-a desfasurat in noiembrie-decembrie 2010 si in care 5 companii si 3 sectoare publice au participat. Au fost depuse cereri pentru 246 de posturi.

– Peste 8.000 de persoane au depus cererile in mod anonim, iar pentru aplicantii care erau imigranti se ajunsese la urmatoarea situatie: sansele de angajare erau mult mai mari, daca procedurile de depunere a cererilor erau depersonalizate.

– Foarte multi participanti au observat ca introducerea acestei proceduri a suscitat o intreaga discutie referitor la recrutarea personalului la nivelul companiilor, s-a vazut ca procedura este mai corecta asa, in comparatie cu abordarea traditionala. Asta nu este decat inceputul unui nou mod de a privi recrutarea personalului.

– La nivel practic sunt incantata ca in legea din Romania exista prevederi impotriva discriminarii in situatia bolnavilor cu boli cronice. Asta as vrea sa se introduca si in legea germana.

Iulia Motoc, judecator la Curtea Constitutionala a Romaniei:

– Astazi vorbesc in calitate de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei, dar inainte de 2010 am fost in foarte multe calitati internationale in care m-am confruntat cu probleme ale drepturilor omului, sunt membru al Agentiei pentru drepturi fundamentale a UE care are sediul la Viena si spre care s-au indreptat foarte multe sperante

– Toate aceste lucruri mi-au permis sa vad ce se intampla in Romania din exterior si crearea CNCD a fost ceva absolut unic vazut si din plan international

– Perceptia internationala asupra CNCD este foarte pozitiva

– Am asistat la ultima discutie asupra raportului Romaniei in ce priveste drepturile minoritatilor. Acest raport, care inca nu a fost publicat pentru ca se asteapta reactia Guvernului, are prevederi extrem de laudative la adresa actiunilor CNCD si nu toate institutiile din Romania se bucura de acelasi tratament in acest raport

– Dar CNCD este unul dintre organismele cel mai bine apreciate international in toate rapoartele

– Si nu este vorba numai de o perceptie, ci de o activitate efectiva a acestui consiliu si este cred un consiliu care a mers foarte departe cu interpretarile in ce priveste discriminarea

– Noi nu suntem in stadiul in care se afla Germania, nu numai din cauza lipsei de fonduri, ci si din cauza ca dupa 1990 a lipsit o cultura a drepturilor omului in Romania

– Mi se pare ca anii ’90 nu au adus un discurs al drepturilor omului care sa fie esential si sa apara in toate celelalte discursuri, cum s-a intamplat in Germania sau in alte tari cu trecut totalitar

– Trebuie sa atragem atentia ca drepturile omului nu sunt doar o retorica, ci sunt drepturi efective ce pot fi utilizate in instante si care trebuie sa fie constientizate zi de zi. Pana acolo e un drum destul de lung

– Modul in care CCR a interpretat discriminarea nu a fost poate intotdeauna cel mai sofisticat sau elaborat mod cu putina. Acest lucru e poate particular Romaniei, care nu a avut o doctrina de drept public in perioada comunista. Dreptul public a fost inlocuit complet cu o doctrina de partid

– Cred ca una dintre cele mai progresiste decizii ale Curtii s-a referit la Legea Educatiei care prevede foarte multe dispozitii pentru drepturile minoritatilor si CCR reia foarte mult din instrumentele europene si chiar din comentariile cu privire la consacrarea unor drepturi ale minoritatilor in invatamant

– Vedem o Curte Constitutionala a Romaniei care este tot mai mult deschisa inspre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, mentionam foarte mult si deciziile Curtii Constitutionale din Germania

– Cazurile cu care ne intalnim cel mai frecvent, dincolo de problematica minoritatilor, tin de probleme fiscale. Ma refer la problema aplicarii succesive a diferitor sporuri sau reducerea pensiilor sau salariilor care se aplica in timp

– Alte cazuri in care CCR a trebuit sa se pronunte: noua legislatie in domeniul dreptului penal. S-au pus probleme de aplicare succesiva a unei legislatii, in special de legea micii reforme, care reduce gradele de jurisdictie

– Noi am analizat daca nu cumva reducerea gradelor de jurisdictie ar putea sa duca la o discriminare si la o lipsa de acces la justitie, concluzionand ca in anumite cazuri se ajunge la aceasta discriminare, in alte cazuri nu se ajunge

– Chestiunea discriminarii si a tolerantei nu este o problema simpla, nici din punct de vedere practic, dar in primul rand din punct de vedere teoretic

– Venind din alte organizatii internationale, ma bucura la CCR ca nu privim lucrurile mereu numai in litera legii, ci vedem ceea ce se intampla in jurul nostru

Andreas von Mettenheim, ambasadorul Germaniei in Romania:

– Combaterea discriminarii este un domeniu care este reglementat, insa realitatea a ramas in urma. Sunt inca multe persoane victime ale xenofiobiei

– Exista eforturi substantiale anti-discriminare

– Acest eveniment nu este despre criticarea altor state, ci despre a compara situatiile existente, inseamna sa discutam si despre propriile esecuri

– Trebuie sa avem sanse egale pentru copii, pentru emigrantii din Germania, iar aspecte legate de xenofiobie si rasism sunt analizate cu atentie in tara mea

– Acest seminar este un punct de pornire pentru o cooperare foarte buna intre agentia anti-discriminare din Germania si CNCD