„Efectul PSD" și cum arată, de fapt, progresismul în politica românească
Într-un an electoral mai aglomerat ca niciodată, cu patru runde de alegeri, pare că și oferta electorală devine, pe ici-pe colo, mai variată. Dacă în Europa există destule partide care marșează pe teme progresiste, atât economic cât și social, în România, acest curent de gândire a fost mai degrabă absent de pe scena politică.
Sau și dacă a fost prezent, el nu a fost asumat ca atare, cum fac alți politicieni din Vest. Asta pare să se schimbe încetul cu încetul, parțial și dintr-o nevoie pragmatică de a acapara din votul tânăr.
2024 e anul în care cea mai mare parte a Generației Z (cei născuți între 1997 și 2010) are drept de vot, iar majoritatea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani cred că țara merge într-o direcție greșită.
În același timp, cel mai recent Eurobarometru realizat de Comisia Europeană arată că 78% dintre tinerii români intenționează să voteze cel puțin la alegerile europarlamentare de pe 9 iunie.
Dincolo de o prezență mare la vot a tinerilor, există sentimentul că segmentul de populație progresist din România nu prea a avut cu cine vota până acum, deși interes există. Așadar, cum arată „insulele de progresism” de la noi și ce șanse au să adune în jurul lor o masă critică de votanți?
INTERVIURILE HotNews.ro