Sari direct la conținut

In Romania erau 731.000 de conexiuni broadband la jumatatea anului trecut

HotNews.ro

Numarul total al conexiunilor de tip broadband la Internet la nivel national era la jumatatea anului trecut de 731.000, dintre care 83,3% sunt detinute de clientii rezidentiali, 16,3% de sectorul de afaceri, iar 0,5% apartin sectoarelor administratie si educatie, potrivit unui studiu al International Data Corporation (IDC) realizat la cererea Cisco Romania.

Conexiunea la Internet prin cablu este cea mai populara tehnologie de acces pentru clientii rezidentiali, cu 48,3% din numarul total al conexiunilor, urmata de LAN cu 38,3% si de serviciile DSL si Metro Ethernet care sunt in curs de dezvoltare: DSL cu 6,1%, FWA (Fixed Wireless – acces radio) cu 1,3 % Alte tipuri de conexiuni sunt prezente in proportie de 5,9 %.

La nivelul comunitatii de afaceri, adoptarea tehnologiilor Metro Ethernet si DSL creste odata cu expansiunea acestor servicii. Pentru intreprinderile mici si mijlocii, tendinta este sa migreze de la dial-up la xDSL si cablu, in timp ce tehnologia FWA este folosita in organizatiile de dimensiuni medii si mari, ca alternativa la liniile inchiriate.

O alta directie de dezvoltare este tehnologia VoIP care va deveni un factor de crestere important pentru adoptarea broadband in randul clientilor de tip business dar si al celor rezidentiali.

Conexiunile prin cablu sunt cele mai populare printre clientii rezidentiali si intreprinderile de dimensiuni mici. Majoritatea clientilor de cablu contracteaza cel putin doua tipuri de servicii, o mare parte avand deja acces la servicii Triple Play: acces Internet, cablu TV si telefonie fixa.

Printre factorii care impulsioneaza adoptarea tehnologiei broadband de catre clientii rezidentiali se numara: cresterea salariilor, scaderea preturilor pentru broadband si accesul usor al furnizorilor in zonele rezidentiale cu CaTV si ADSL, precum si liberalizarea pietei de telecom.

Factorii care franeaza implementarea solutiilor broadband sunt dezvoltarea slaba a infrastructurii de retea in zonele rurale si veniturile scazute ale populatiei din aceste zone, precum si penetrarea slaba a PC-urilor in randul populatiei.

Pentru mediul de afaceri, broadband-ul este atractiv datorita unor factori precum pretul scazut de acces la Internet si la alte servicii de comunicatii, nevoia de comunicatii sigure si stabile intre sediile de firma si sucursale, dezvoltarea e-business-ului sau aparitia pe piata a noilor tehnologii (ADSL si WiMAX).

Printre factorii de franare a dezvoltarii broadband se numara slaba dezvoltare a infrastructurii de retea in mediile rurale, precum si interesul scazut al companiilor din anumite domenii de activitate, cum ar fi agricultura.

In cursul anului 2006, aproape 1.000 de institutii educationale au fost conectate la Internet prin fibra optica, wireless fix si linii inchiriate. In administratia publica, adoptarea solutiilor broadband este relativ scazuta, in principal datorita lipsei de fonduri pentru implementarea acestora la nivelul administratiei publice locale in zonele rurale.

Numarul conexiunilor cu o viteza mai mica de 128Kbps este in continua scadere, acestea fiind inlocuite de conexiuni de tip best-effort de 512 Kbps, tendinta sustinuta si de eforturile operatorilor, care cresc largimea de banda in timp ce mentin acelasi nivel de pret.

Studiul IDC, intitulat Barometrul Broadband, se bazeaza pe date colectate pina la jumatatea anului 2006 si va fi actualizat la fiecare 6 luni. Acest studiu acopera urmatoarele tehnologii de acces la Internet: xDSL, cable modem, acces wireless fix (incluzand WiMAX, LMDS, MMDS), LAN si altele (de ex.

satelit, powerline, Metro Ethernet, linii inchiriate), dar exclude tehnologiile de broadband mobil de tip CDMA, UTMS).

IDC este una dintre cele mai mari companii de cercetare de piata si consultanta in domeniul tehnologiei informatiei, telecomunicatiilor si pietelor utilizatorilor de tehnologie din lume. Peste 850 de analisti din 50 de tari ofera expertiza globala, regionala si locala privind oportunitatile si tendintele pietelor tehnologice.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro