Sari direct la conținut

Isteria anti vaccin face primele victime

HotNews.ro
Medic incearca sa convinga o familie sa se vaccineze, Foto: campanie OMS
Medic incearca sa convinga o familie sa se vaccineze, Foto: campanie OMS

Mişcarea anti-vaccin din Statele Unite trece printr-o perioadă dificilă, devenind în ultima săptămână ţinta mai multor editoriale foarte critice publicate de cele mai importante ziare americane. Motivul este izbucnirea unei epidemii de rujeolă la începutul acestui an, fenomen la care isteria anti vaccin pare să contribuit din plin. Epidemia are deocamdată dimensiuni mici, dar o răspândire geografică mare. În pericol sunt puşi copiii sub un an, gravidele şi persoanele cu boli imunitare.

Originea epidemiei de rujeolă este într-un Disneyland din Statele Unite, răspândindu-se destul de rapid în alte 13 state americane. Peste 90 din cazuri au fost înregistrate în ultima lună în California, în special în districte populate cu familii înstărite.

CINE SUNT CEI PUŞI ÎN PERICOL?

Ultima epidemie serioasă de rujeolă în Statele Unite a apărut în 1990, când peste 55.000 de americani s-au îmbolnăvit. 11.000 dintre aceştia au fost spitalizaţi, iar 120 dintre ei au murit din cauza complicaţiilor, cei mai mulţi copii sub 5 ani. Epidemia de atunci a apărut datorită vaccinării insuficiente a copiilor preşcolari.

Oficial rujeola a fost eradicată în Statele Unite în 2000, dar în 2014 s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimele două decenii: peste 600. Academia Americană de Pediatrie a emis un comunicat în care menţionează că toţi copiii între un an şi un an şi trei luni trebuie să fie vaccinaţi contra rujeolei, rubeolei şi oreonului, cu o repetare între 4 şi 6 ani.

Este recomandabil ca vaccinarea să nu fie efectuată înainte de 1 an şi sub nicio formă înainte de împlinirea a 6 luni. Astfel, orice epidemie răspândită prin intermediul copiilor părinţilor anti-vaccin îi pune direct în pericol pe bebeluşii sub 6 luni, în mod special mai vulnerabili la complicaţiile cu potenţial letal produse de această boală.

Printre motivele acestei explozii de rujeolă este menţionată mişcarea anti-vaccin, deosebit de agresivă în mediul online în Statele Unite (dar şi în România). Vizibilitatea mediatică acordată mişcărilor anti vaccin a determinat BBC să recomande anul trecut ca prezentatorii să nu mai practice o „falsă imparţialitate”, acordând unor grupuri lipsite de „expertiză profesională” spaţii egale de exprimare cu a experţilor confirmaţi atunci când sunt tratate subiecte ştiinţifce.

Această vizibilitate a determinat atât în Statele Unite, cât şi în România, un fenomen de pseudo-panică: tot mai mulţi oameni se tem că tot mai mulţi părinţi nu-şi vaccinează copiii. În realitate, ratele de vaccinare rămân în continuare mari, problema fiind percepţia noastră. Un studiu din 2014 constată că majoritatea americanilor cred că doar între 70% şi 79% dintre copii sunt vaccinaţi, doar 9% din cei chestionaţi indicând cifra reală – peste 90%.

Vaccinarea în masă a copiilor produce aşa numitul efect de imunitate de comunitate, formându-se practic un zid în jurul comunităţii vaccinate, zid de care virusul nu mai poate trece. Copiii nevaccinaţi care trăiesc în interiorul unor astfel de comunităţi (supranumiţi „călători pe gratis”) sunt la rându-le protejaţi dacă nu părăsesc comunitatea respectivă.

Dar pentru ca acest efect să se menţină este nevoie ca cel puţin 85% din populaţie să fie vaccinată. Experţii avertizează că în cazul scăderii ratei vaccinării sub această cifră, lucrurile pot scăpa de sub control, persoane precum copiii sub un an, gravidele, bătrânii sau persoanele cu probleme imunitare fiind expuşi.

CINE SUNT CEI CARE REFUZĂ VACCINUL?

Studiul unei echipe de la Universitatea Yale a constatat că majoritatea americanilor, peste 75%, au o părere foarte pozitivă despre vaccinuri. Aşadar problema nu este presupusa rată scăzută a vaccinării (prezumţie falsă), ci existenţa unor comunităţi cu mulţi copii nevaccinaţi care pun în pericol imunitatea de comunitate. În California există cinci zone geografice unde ratele de refuz a vaccinării sunt mai mari decât în restul statului: 10,2% refuz în East Bay sau 13,5% în sudul Sacramento, în afara acestor zone refuzul fiind abia de 2,6%.

Părinţii care nu şi-au vaccinat copiii nu au încredere într-o listă foarte lungă de autorităţi, de la medici până la guvern, având în schimb multă încredere în informaţiile oferite de terapeuţii alternativi, internet şi familie (sursa: studiu al Universităţii John Hopkins).

Interesant este că atitudinea negativă faţă de vaccinuri nu este corelată cu educaţia sau veniturile (sursa: studiu Pew Research de săptămâna trecută), ci cu vârsta. Cu cât cei întrebaţi sunt mai bătrâni, cu atât creşte viziunea favorabilă vaccinării: 79% pentru cei peste 65 de ani şi doar 59% pentru cei sub 30 de ani. O explicaţie posibilă este că pentru mulţi din generaţiile mai în vârstă, boli precum rujeola sau oreionul sunt o amintire foarte reală.

Diferenţe mici de viziune asupra subiectului sunt determinate şi de orientarea politică: democraţii sunt mai favorabili obligativităţii vaccinării (76%) decât republicanii (65%).

Subiectul este de altfel foarte încărcat ideologic în SUA. Preşedintele Barack Obama a fost clar: „Înţeleg că există familii care, în anumite cazuri, sunt îngrijorate de efectul vaccinării. Dar ştiinţa are rezultate indiscutabile în privinţa asta”. Pe de altă parte, un senator republican precum Rand Paul nu ezită să declare că deşi vaccinurile „sunt un lucru bun”, părinţii trebuie să aibă dreptul să decidă asupra vaccinării copiilor lor şi nu exclude posibilitatea ca vaccinurile să producă tulburări mentale.

ESTE POSIBILĂ O DEZBATERE LUCIDĂ CU MIŞCAREA ANTI VACCIN?

Rujeola se răspândeşte prin picăturile din tuse sau strănut. Boala este foarte molipsitoare deoarece pacientul devine contagios cu 4 zile înainte de apariţia simptomelor specifice (iritaţii şi pete pe piele). Cei mai mulţi oameni se vindecă în câteva săptămâni, dar complicaţiile precum encefalita, diareea severă sau pneumonia pot duce la deces. Nu există tratament disponibil pentru rujeolă. Statistic, vaccinul nu asigură imunitate pentru 5% din persoanele care au primit doar prima doză, fără repetarea la vârsta de 4-6 ani. În cazul celor care au primit ambele doze, eşecul instalării imunităţii apare în mai puţin de 1% din cazuri.

Pentru cei interesaţi de informaţii solid argumentate ştiinţific, Academia Americană de Pediatrie a pus la dispoziţie un document (în engleză) care citează peste 40 de studii în care au fost incluşi zeci de mii de copii şi la care au lucrat sute de medici şi cercetători de la cele mai redutabile universităţi din lume. Concluzia este unanimă: vaccinarea contra rujeolei, rubeolei şi oreionului la copii nu produce efecte adverse semnificative.

Studiile cu rezultate similare sunt foarte numeroase şi dublate de faptul că, în doar un deceniu de la introducerea vaccinării, rata îmbolnăvirilor în Statele Unite a scăzut de peste 30 de ori, iar decesele cauzate de aceste boli practic au dispărut în ultimele două decenii.

Din păcate argumentele raţionale, ştiinţifice, folosite într-o posibilă dezbatere despre eficienţa vaccinurilor sunt cu atât mai inutile cu cât nivelul de îngrijorare al unei persoane în privinţa efectelor adverse produse de vaccinuri este mai mare (sursa: studiu al Dartmouth College).

Mai precis: o discuţie lucidă despre acest subiect cu persoane care au fost deja convinse de discursul anti-vaccin este improbabilă. Este motivul pentru care comentariile la acest articol, bazat exclusiv pe fapte dovedite ştiinţific, sunt oprite.

EXPLOZIA CAZURILOR DE RUJEOLĂ ÎN SUA ÎN 2014 FAŢĂ DE ULTIMUL DECENIU (sursa: Washington Post)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro