Ministrul maghiar de Externe a venit în România după gazul din Marea Neagră: „Vrem cât mai mult posibil”

​​Ministrul de Externe din Ungaria, Peter Szijjarto, a venit astăzi la București la conferința Romanian International Gas Conference, unde a reiterat poziția Ungariei de a nu renunța la gazul rusesc din lipsa alternativelor. La plecare, însă, a declarat jurnaliștilor români că este foarte interesat de gazele din Marea Neagră și a venit pentru a negocia un contract pentru a cumpăra aceste resurse și pentru a majora capacitatea conductei dintre cele două țări. Aflat lângă el, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a intervenit pentru a preciza că gazul din Marea Neagră va merge cu prioritate către consumatorii din România, însă o parte va fi disponibil și pentru export.

„Suntem interesați să creștem importurile de gaze din România pe termen lung”, a spus el, întrebat de jurnaliști dacă Ungaria vrea să importe gazele din Marea Neagră.

„Am avut deja semnat un contract cu OMV, în baza căruia ar fi trebuit să ne livreze gaze de la începutul acestui an, însă din moment ce decizia de investiții (în zăcămintele din Marea Neagră – n.r.) a fost întârziată mult timp, nu avem încă gaz din România în mixul nostru energetic. Dar ne uităm la proiectul Neptun Deep ca fiind o șansă și o oportunitate mare pentru noi pentru a ne diversifica sursele”, a precizat oficialul maghiar.

El a amintit că a fost majorată capacitatea conductelor de interconectare între cele două state la 2,6 miliarde de metri cubi anual.

„Sperăm să beneficiem la maximum de această capacitate. În această după-amiază, sper că voi avea șansa să discut cu domnul ministru (român al Energiei, Sebastian Burduja – n.r.) pentru a continua să creștem capacitatea interconectorului. Cu cât mai multă capacitate are această conductă, cu atât mai multă securitate ne oferă. Vrem să semnăm un nou contract pentru a aduce gaze din proiectul Neptun Deep”, a spus Szijjarto.

Întrebat cu cât dorește să crească capacitatea, oficialul maghiar a răspuns: „Cu cât mai mult posibil”.

Sebastian Burduja a intervenit: „3,2 miliarde într-o primă fază”.

Apoi a continuat: „Dați-mi voie să fac o precizare. Gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore, iar România are prima opțiune la acest gaz și aceasta este o discuție închisă, pentru a acoperi toate nevoie interne și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte, și în industria farma, să valorificăm acest gaz, nu doar să-l exportăm.

O cantitate de 10 miliarde de metri cubi este o cantitate de două ori mai mare decât consumă România astăzi.

Probabil va fi și o cantitate disponibilă pentru export. Vom judeca, cele două companii vor judeca (OMV Petrom și Romgaz – n.r.) ce fac cu aceste gaze pe baze comerciale, dar cred că nu ne deranjează dacă îl exportăm dacă nu avem unde să-l înmagazinăm, să fie disponibil altor state europene care astfel să-și reducă dependența de Rusia. Este o chestiune absolut corectă și pentru România.

Cu cât e Ungaria mai sigură, cu atât e și România mai sigură și invers”, a arătat Burduja.

Szijjarto: Nu putem plimba gazul cu rucsacul

În discursul din sală, ministrul maghiar a criticat decizia Comisiei Europene de a renunța la gazele rusești:

• Vrem să ne diversificăm, dar dacă nu întăriți rețeaua, este o iluzie.
• Noi, în Ungaria, ne uităm la aprovizionarea cu energie din punctul de vedere al realității fizice. Și respingem orice abordare politică.
• Răspunsul la întrebarea de ce cumpărăm de la Gazprom este bazat în proporție de sută la sută pe infrastructură. Nu putem aduce gaze cu rucsacul.
• Producem doar 1,5 miliarde de metri cubi de gaze în Ungaria și importăm 8,5 miliarde.
• Nu putem asigura aprovizionarea fără gaze din Rusia. Vrem să luăm gaze din Turcia, Quatar, Azerbaidjan, dar rețeaua din sud-estul Europei are o capacitate limitată.
• Europa are o problemă de aprovizionare cu energie pentru că a suprapolitizat acest subiect.
• Statele membre au dreptul de a-și face propriile mixuri energetice.
• A interzice o sursă de aprovizionare este o acțiune periculoasă și absolut irațională.
• Cred că modul în care Europa poate depăși acest moment este de a reveni la realitate și la bunul simț.

Ce i-a răspuns Burduja:

• Într-adevăr, trebuie să scoatem politica din energie, dar nu putem scoate geopolitica. Aceasta este lumea în care trăim astăzi şi aş spune că vremurile de azi vin cu mari oportunităţi.
• Invazia Rusiei asupra Ucrainei a creat premisele ca pentru totdeauna să se elimine dependenţa de gazul rusesc.
• Ştiţi, există un discurs celebru al lui John F. Kennedy, probabil cel mai bun din istoria umanităţii: „Nu contează ce face ţara pentru tine, ci ce poţi face tu pentru ţară”. Dar a mai spus ceva: „Cei care s-au urcat pe spatele unui tigru au sfârşit prin a fi puşi la pământ”. Înlocuim tigrul cu ursul, pentru că şi ursul se poate scutura de noi… În urmă cu 67 de ani, când a fost rostit acest discurs, noi eram în spatele Cortinei de Fier şi nu ne-am dori să vedem aşa ceva întâmplându-se din nou.
• Pe de altă parte, deşi România a transmis la Bruxelles mai multe proiecte de infrastructură în domeniu pentru finanţare prin Fondul de modernizare, toate au fost refuzate.
• Nu există tranziţie fără transport, e nevoie de pragmatism absolut, scheme de infrastructură, şi e nevoie să lucrăm împreună. Din acest motiv suntem aici. Am trimis mai multe proiecte către Fondul de modernizare privind infrastructura din România. Toate au fost refuzate.
• Mulţumim prietenilor de la Budapesta care au fost întotdeauna de partea noastră şi au înţeles că avem nevoie să investim în infrastructură. Nu se poate să atingi securitatea fără să investeşti în infrastructura de gaze.

La plecare, cei doi au glumit:

„M-am împrietenit cu domnul ministru și chiar l-am invitat să alergăm împreună și de-a lungul Dâmboviței, că e mai cald la București”, a spus Burduja. Aluzie la postarea de acum o lună a lui Szijjarto, care s-a pozat în timp ce făcea jogging la Moscova și spunea ce frig este.

„Să alergăm!”, i-a răspuns zâmbind Szijjarto.