Senatul Frantei si-a afirmat sprijinul total pentru integrarea Romaniei

Senatorii din Comisia economica din Franta au adoptat in unanimitate un raport care se pronunta total in favoarea aderarii Romaniei si Bulgariei in 2007, in ciuda decalajelor existente intre cele doua tari. Motivatia este oferita explicit de documentul citat: Franta are mai mult de castigat decat de pierdut intr-o UE 27.

Acelasi document semnaleaza insa decalaje importante intre Romania si Bulgaria, nu doar la nivel oficial (stadiu al procesului de negociere), cat probleme majore ale: economiei (intarzierea privatizarii, nivelul slab al investitiilor straine), justitiei (lipsa de independenta), administratiei (coruptia si birocratia), probleme sociale si demografice (putere de cumparare extrem de scazuta, rata

natalitatii la minimul istoric).

Si totusi, senatorii din Comisia de specialitate au votat fara echivoc: Franta sustine aderarea Romaniei o data cu Bulgaria, in 2007. De ce? „Are mai mult de castigat decat de pierdut”, se arata in Raportul citat. Pe langa chestiunea securitatii in zona, in spatele sustinerii adoptate stau interese economice majore.

„In afara consideratiilor de solidaritate politica, Franta are tot interesul (motivele sunt prezentate in raport – nota red.) sa sustina aderarea Romaniei si a Bulgariei la UE. Acest suport de aderare simultana trebuie sa fie in mod clar reiterat in cursul lunilor care ne separa de 2007.

Deopotriva, cele doua state vor avea avantaje prin aceasta aderare, este de dorit ca tara noastra (Franta – nota red.) sa isi consolideze prezenta in aceste tari.”

Raportul a fost adoptat in sedinta din 30 iunie 2004 si a fost realizat ca urmare a unei misiuni de informare efectuate de membrii ai Comisiei in cele doua tari candidate. Deplasarea s-a facut in aprilie, pentru a examina situatia Romaniei si a Bulgariei cu privire la procesul de aderare, dar si pentru a identifica oportunitati bilaterale de afaceri.

In politico-economice importante s-a avansat pe linia aderarii, insa progrese majore raman de realizat.

Grade diferite de evolutie intre Romania si Bulgaria

Chiar daca rezultatele evolutiilor recente atenueaza aceasta constatare, Romania nu inseamna ca nu a recuperat intarzierea fata de tarile din Europa centrala si de Est care au aderat sau sunt in curs de aderare. Acest decalaj tine in special de procesul de privatizare care a fost mult mai lent, iar intreprinderile vandute mult mai ieftin.

Din 1991 pana la jumatatea lunii iunie 2003, investitiile straine erau sub 10 miliarde dolari, ceea ce este putin. 3/5 din investitiile straine directe provin din UE (Tarile de Jos, Germania) si SUA. 56 % sunt in industrie, 15 % in servicii si 8 % in transporturi. Ca numar de firme, Italia este de departe primul investitor (peste 12 000 societati), in fata Germaniei (10.000).

In Bulgaria din contra, investitiile straine au inregistrat in 2003 cresteri record (+60 %, un flux de 1,4 miliarde de dolari). Primii trei investitori: Germania, Italia si Belgia.

O tranzitie politico-economica pe cale de realizare

1. Stabilitate politica progresiva

a) O situatie geografica speciala face din aceste tari „pivotul” intre Occident si Orient Romania – „placa tournanta” intre Europa centrala, Europa occidentala, Europa orientala, Balcani, Orientul Mijlociu Si Asia mineure, regiuni care au pastrat influente amestecate.

b) Obiectiv prioritar de aderare la NATO pentru a asigura securitatea externa

In acest sens, Romania si Bulgaria au facut din aderarea la NATO o prioritate. Daca atitutdinea net pro-NATO si orientarea pro-americana au starnit reactii din partea UE, aceasta apropiere nu tine numai de domeniul securitatii. In planul dezvoltarii economice, Uniunea Europeana este cea preferata.

„Pacea prin NATO si prosperitatea prin UE” – aceasta pare a fi deviza celor doua tari in ceea ce priveste politica externa.

Romania a preluat conducerea Consiliului de Securitate al ONU la 1 ianuarie 2004, fiind succesoarea Bulgariei.

c) Vointa de a juca un rol in regiune

La nivel regional, cele doua tari pot sa mentina bune relatiicu statele vecine si sa joace un rol „pivot”. Astfel, Romania faciliteaza de putin timp integrarea diferitelor componente regionale in structuri de cooperare economica si militara.

2. La nivel european

a) „Europeism” fara dubii

Sentimentele pro-europeee ale Romaniei si Bulgariei sunt fara dubiu. Sondajele de opinica indica faptul ca 80% din populatie sustine integrarea. Romania si Bulgaria se tem sa nu cada in situatia de a fi intr-un fel de „al treilea grup”.

Romania, in urma la economia de piata

Ambele tari par sa isi constituie – sau sa fie pe punctul de a-si constitui – veritabile economii de piata.

Bulgaria isi depaseste vecina dat fiind ca i-a fost recunoscut explicit statutul de economie de piata in 2002, in vreme ce Raportul din 2003 cu privire la Romania spune doar ca „poate fi considerata ca si economie de piata viabila daca progresele satisfacatoare realizate vor fi continuate cu fermitate”.

In Bulgaria, programul de privatizare a inceput in 1992, iar procesul a fost aproape finalizat: in august 2003, mai mult de 82% din activele statului au fost privatizate: a generaa 30% dintre investitiile straine in acea perioada, a contribuit la finantarea deficitului balantei curente si sa sustina cresterea PIB.

In Romania, tara celebra prin structurile de productie supradimensionate cu care a dotat-o Ceausescu, primul val de privatizare a avut loc dupa adoptarea in 1991 a unei legi in acest sens.

Comisia admite ca „privatizarea si restructurarea intreprinderilor publice s-au accelerat”, in special in domeniul bancar, lipsa unei abordari globale a reformelor, o anumita lipsa de cointa, preucm si interventiile masive ale statului in economie impiedica intreprinderile private sa se dezvolte, in special in sectorul energetic, al industriilor extractive si de transport, unde progresele sunt

inca asteptate.

Salarii de 10 ori mai mici decat cele din Franta

Avantaje comparative notabile atrag investitorii:

Ca si in cazul celorlalte tari europene, Romania si Bulgaria atrag investitii straine in special pentru competitivitatea mainii de lucru.

Salariile sunt de zece ori mai mici decat cele din Franta si de 15 ori mai mici – poate chiar mai mult – in sectoarele agricole si cel de textile.

Costul mic al fortei de munca e completat de o buna formare a lucratorilor. Cu numeroase scoli si facultati – in relatie directa cu sectorul industrial, Romania si Bulgaria pot furniza mana de lucru calificata, cu o capacitate puternica de adaptare si o sursa buna de productivitate.

Situarea geografica este un alt avantaj in termeni economici. Situata la intalnirea dinre Europa, Rusia, Asia si Africa de Nord; peisajele variate se preteaza la turism; pozitionarea langa Marea Neagra.

Atuuri:

– pozitionare geografica

– situatie politica stabila

– confirmarea procesului de integrare europeana

– proximitate culturala si istorica

– mana de lucru calificata

– salarii mici (mediu – cu 170 euros in iunie 2003, Roumanie ofera cele mai mici costuri salariale din toata Europa. Sunt de patru ori mai mici decat in

Polonia si Ungaria si de 10 ori mai mici decat in Franta)

– piata interna de 30 milioane consumatori (cele doua tari)

– piata regionala (statele balcanice, fostele republici sovietice, Orientul mijlociu)

– acces relativ facil si rapid la mijloacele de transport

b) vointa de a atrage investitori straini.

========================

II. Progrese majore trebuie facute

A. La nivel politic si social

1. Reforma indispensabila a administratiei

Dificultatile pe care puterea le are in a se reforma si in a face dovada de transparenta in relatiile lor cu sectorul economic constituie fara indoila

punctul cel mai negru, limitand dezvoltarea tarilor si descurajand investtorii straini. Ultimele rapoarte ale Comisiei Europene arata carente mari in acest

domeniu. Cel cu privire la Romania subliniaza: „coruptia a devenit un fenomen raspandit si atinge toate aspectele societatii”; mai mult, exista „o birocratie excesiva”, „o lipsa de transparenta: si necesitatea de „a creste puterea judiciara”.

Parlamentul European a adoptat o rezolutie, la 11 martie, care propunea suspendarea negocierilor din cauza incalcarii angajamentelor sale in materie de independenta a justitiei si de lupta impotriva justitiei.

2. Mobilizare in controlul frontierelor

Potentiala aderare vor avea ca efect imediar „deplasarea” catre Est a frontierelor UE. Prin granitele acestor tari, UE se va invecina cu Ucraina, Moldova, Serbia-Muntenegru, Turcia, Marea Neagra.

Aceasta alunecare geografica a noii Europe va ridica inevitabil problema capacitatii Romaniei si a Bulgariei de a gestiona problema noilor frontiere, stiut fiind ca aceste doua tari reprezinta teritorii de tranzit, mai ales avand in vedere tipurile de trafic ilegal: imigratie ilegala, prostituie, arme, droguri, trafic de organe etc)

Aceasta capacitate trebuie sa fie deplina pentru a contracara riscul ca aceste rute sa se propage in UE prin libera circulatie a persoanelor, bunurilor, serviciilor, capitalurilor.

Toate aceste elemente sunt parte a capitolul 24, „Cooperare in justiei si afaceri interne”, care acopera un domeniu larg, de la protectia datelor personale, la politica de vize, migratii, azil, cooperare pe linia politiei, lupta impotriva crimei organizare, a drogurilor, a spalarii capitalurilor, lupta impotriva terorismului, a fraudelor si coruptiei, cooperarea vamala, cea judiciara pe linie

penala si civila.

Spre deosebire de Bulgaria, situatia este mai ingrijoratoare cu privire la Romania, in cazul careia inchiderea capitolului va pune probleme. Comisia arata: „capacitatea de punere in practica ramane slaba , in special gestionarea frontierelor, politicile de viza, lupta impotriva coruptiei, spalarea capitalurilor, prevenirea falsificarilor, lupta cu diferitele forme de cirminalitate”.

3. Probleme sanitare si sociale endemice

Puterea de cumparare extrem de slaba; nivelul salariilor, chiar exprimat la paritate cu puterea de cumparare, ramane foarte scazut, atat in sectorul privat, cat si in cel administrativ. Munca la negru este de asemenea un mijloc de a face fata somajului.

4. Populatie in curs de imbatranire

Variabila demografica este o sursa de ingrijorare. In 2003, Romania pierdea 1,8 la suta din cei 21,7 milioane de locuitori si inregistra, cu o rata de 1,35 copii in raport cu numarul de femei, rata de natalitate cea mai scazuta din istoria sa. Bulgaria are de asemenea o rata negativa, una dintre cele mai scazute din lumea, populatia diminuandu-se cu 1/8.

5. Gestionare delicata a situatie unor minoritati

Romania: 89 % romani, 8 % unguri, intre 5 si 10 % tigani.

Bulgaria: 86 % bulgari, 11 % turci si 8 % tigani.

Principala problema ramane integrarea minoritatii rome. Sunt aproximativ 12 milioane de tigani, din care 2 milioane in Romania si 600.000 in Bulgaria. In Franta sunt 350.000.

B. La nivel economic

1. Agricultura arhaica, a carei modernizare va fi extrem de costisitoare. In Romania si Bulgaria reprezinta

15, respectiv 21 % din PIB, cu 40, respectiv 25 % din populatia activa. Romania e al treilea producator agricol dupa Franta si Polonia, dar agricultura ramane „calcaiul lui Ahile” .

Sectorul energetic – foarte problematic lipsa regularitatii si fiabilitatii aprovizionarii; stocuri de petrol insuficiente; retele electrice de proasta calitate.

Gradul de liberalizare a pietei: 40 %, cu obiectiv de liberalizare totala in 2007.

3. O industrie in dificultatile restructurarii

37 % din productianationale, ponderea sectorului secundar s-a diminuat. Comunismul a dezvoltat industrii grele, care nu mai sunt rentabile (o parte inchise intre 1990 si 1993). Industria grea are in continuare un loc excesiv.

4. Transporturi pe cale de modernizare

2.150 km de drum sunt in curs de modernizare, potrivit standardelor internationale.

Franta are mai mult de castigat decat de pierdut in UE 27

Prin avantajele lor comparative, tarile candidate sunt pe cale sa devina locuri privilegiate pentru intreprinderile din Europa occidentala dorind sa reduca la maximum riscurile lor cu costurile de productie. Acest fenomen poate fi analizat din doua perspective: pe de o parte, corespunde cautarii – legitime – a acestor tari pentru a le alimenta activitatea economica.

Pe de alta parte, delocalizarea poate aduce riscuri in viitor.

========================

Componenta Comisiei:

M. Jean-Paul Emorine, presedinte; MM. Marcel Deneux, Girard Cisar,Pierre Hirisson, Bernard Piras, Mme Odette Terrade, M. Francis Grignon, vice-prisidents ; MM. Bernard Joly, Jean-Paul Imin, Girard Cornu, Jean-Marc Pastor, secritaires ; MM. Jean-Paul Alduy, Pierre Andri, Philippe Arnaud, Girard Bailly, Bernard Barraux, Mme Marie-France Beaufils, MM.

Michel Bicot, Jean-Pierre Bel, Jacques Bellanger, Jean Besson, Claude Biwer, Jean Bizet, Jean Boyer, Mme Yolande Boyer, MM. Dominique Braye, Girard Claudel, Marcel-Pierre Cliach, Yves Coquelle, Girard Cornu, Roland Courtaud, Philippe Darniche, Girard Delfau, Rodolphe Disiri, Yves Ditraigne, Mme Evelyne Didier, MM.

Michel Doublet, Bernard Dussaut, Andri Ferrand, Hilaire Flandre, Frangois Fortassin, Alain Fouchi, Christian Gaudin, Mme Gishle Gautier, MM. Alain Girard, Frangois Gerbaud, Charles Ginisy, Louis Grillot, Georges Gruillot, Mme Odette Herviaux, MM.

Alain Journet, Joseph Kergueris, Girard Le Cam, Jean-Frangois Le Grand, Andri Lejeune, Philippe Leroy, Jean-Yves Mano, Max Marest, Reni Monory, Jacques Moulinier, Paul Natali, Jean Pipin, Daniel Percheron, Ladislas Poniatowski, Daniel Raoul, Paul Raoult, Daniel Reiner, Charles Revet, Henri Revol, Henri de Richemont, Roger Rinchet, Claude Saunier, Bruno Sido, Daniel Soulage, Michel Teston, Yannick

Texier, Pierre-Yvon Trimel, Andri Trillard, Jean-PierreVial.