Sari direct la conținut

Subiectele Zilei: Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: "Subiectul unirii Moldovei cu Romania nu e de actualitate, dar ramane deschis"; Povestea unui diplomat japonez fascinat de Romania; Oprescu se lauda cu un adapost facut de altii; Universitatile private: o grava problema politica; Cati zei aveau dacii?

HotNews.ro
SUBIECTELE ZILEI, Foto: Colaj foto
SUBIECTELE ZILEI, Foto: Colaj foto

Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti: „Subiectul unirii Moldovei cu Romania nu e de actualitate, dar ramane deschis”. Proaspat instalatul presedinte moldovean, Nicolae Timofti, a vorbit, intr-un interviu acordat EVZ despre prioritatile Republicii Moldova, relatiile cu Rusia, dar si despre subiectele fierbinti din relatiile bilaterale cu Romania care incing spiritele de la Chisinau. EVZ: Ati facut prima vizita externa la Bruxelles. Cu ce mesaj v-ati intors de acolo? Nicolae Timofti: Mesajele sunt pozitive pentru noi. Suntem acceptati, suntem doriti sa venim in Europa, cu conditia sa indeplinim anumite criterii, cele care sunt prevazute pentru orice stat care pretinde sa devina membru al Uniunii Europene. Noi, la etapa actuala, suntem lideri in parteneriatul estic, al celor sase tari, si dorim sa continuam in aceeasi directie, in aceleasi tempouri. M-a bucurat atitudinea conducerii Uniunii Europene de a ne sustine si de a promova aceasta linie de aderare. Adica, noi suntem pe calea corecta. Ei ne-au acceptat si au constatat niste realizari bune in acest sens. Integral in EVZ.

O aradeanca de 83 de ani vrea sa devina consilier. Magdalena Maria Kontras are 83 de ani si doreste ca la alegerile care urmeaza sa devina consilier municipal din partea Forumului Democratic al Germanilor din Romania, Filiala Arad. Batrana de etnie germana a supravietuit celui de-Al Doilea Razboi Mondial si spune ca, in 1945, atunci cand avea 16 ani, germanii au fost deportati: „Locuiam in Arad. Luau fetele de 18 ani si baietii de 16 ani. Pe mine nu m-au luat, in schimb, pe apropiatii mei, da. Este vorba despre o verisoara si despre alte rude. Au fost dusi in Uniunea Sovietica si pusi la munca. Apoi au fost trimisi la o mina din Ucraina de astazi. Daca nu lucrau destul, nu primeau paine. A fost groaznic. Multi din ei au murit acolo”. Magdalena nu i-a uitat pe cei care au supravietuit acestor suferinte. Ea este acum presedintele Asociatiei Fostilor Deportati in URSS. In fiecare an, in lunile octombrie, noiembrie si decembrie, merge la cei aproximativ 400 de membri ai Asociatiei, care sunt raspanditi in tot judetul: „Le fac vizite mereu. Merg sa vad cum o mai duc. Multi au murit, altii sunt batrani si neputinciosi”, anunta Adevarul.

Povestea unui diplomat japonez fascinat de Romania. Yoshihiro Katayama este numarul doi in Ambasada Japoniei de la Bucuresti si cunoaste Romania inca din 1981, cand a venit pentru prima data aici, la debutul carierei sale diplomatice. A sprijinit de-a lungul celor 11 ani pe care i-a petrecut la Bucuresti investitiile japoneze, dar mai ales programele finantate de Tokyo pentru modernizarea tarii. Este fascinat de Romania, desi a trait in anii ’80 aproape in aceleasi conditii ca bucurestenii. Povesteste, zambind, ca in primii sai cinci ani petrecuti in Romania a vazut doar de doua ori banane, iar primii sai doi copii care s-au nascut in primul mandat de diplomat dormeau intr-o camera in care temperatura abia atingea 11 grade. Yoshihiro Katayama munceste mult, nu la fel de mult ca la Tokyo, unde sta de obicei la biroul de la Ministerul de Externe pana la 12 noaptea, dupa cum marturiseste. In orice caz, aproape zilnic, seara tarziu, dupa ce-si termina treburile, se antreneaza – este campion national la dans sportiv. Participa regulat la competitiile organizate in diverse orase din Romania si intotdeauna calatoreste cu trenul, in ciuda surprizelor nesfarsite pe care i le ofera CFR, informeaza Romania Libera.

Universitatile private: o grava problema politica. Universitatile particulare au ajuns sa detina, prin parazitarea unei piete distorsionate a muncii, o functie sociala importanta si sa joace totodata un rol politic tot mai puternic. Universitatile private au devenit o problema politica in sensul strict al termenului. Ele nu reprezinta o forma de organizare a vietii intelectuale, o fortareata a gandirii libere in fata ideilor mostenite sau una a conservarii patrimoniului intelectual, ci, pur si simplu, o forma de reglare a pietei muncii. Sa pornim de la o statistica elementara. Potrivit anuarului din 2010 editat de Institutul National de Statistica, in anul universitar 2009-2010 s-au inscris in invatamantul tertiar (zi, seral, frecventa redusa, la distanta) 775 319 studenti. Dintre acestia insa, 322 337 erau inscrisi la universitatile particulare. De la an la an aceste date se schimba, dar nu intr-atat incat sa afecteze tabloul general. Potrivit Fundatiei Dinu Patriciu, care a facut un studiu privind rentabilitatea universitatilor private, numarul studentilor din institutiile private ar fi crescut in anul universitar 2010-2011 la 400 000 sau chiar dincolo de acest prag. In orice caz putem constata ca in anul universitar 2009-2010, cei care studiau in universitatile particulare reprezentau exact 41,5% din numarul total al studentilor. Iar aceasta proportie s-a reprodus, cu aproximatie, mai multi ani la rand, mai multe promotii succesive de absolventi, scrie Deutsche Welle.

Oprescu se lauda cu un adapost facut de altii. Problema maidanezilor ar putea fi rezolvata. Un ONG a construit un oras al patrupedelor, edilul-sef a participat doar la inaugurare. Denumit „Dogtown”, centrul de protectie, ingrijire si adoptie a cainilor fara stapan a fost inaugurat, ieri, la 35 de kilometri de Bucuresti, in satul Uzunu, judetul Giurgiu. In prezent, adapostul, construit cu fonduri private de catre un ONG, poate gazdui aproximativ 2.000 de caini, iar in faza a doua a proiectului, capacitatea de cazare va creste la aproximativ 8.000. La inaugurare a participat si edilul sef al Capitalei, Sorin Oprescu, care s-a laudat ca va ajuta la strangerea si aducerea maidanezilor in acest adapost. Dupa unele statistici, in Bucuresti ar fi peste 100.000 de comunitari. Reprezentantii ONG-ului i-au replicat, prompt, ca patrupedele nu vor sta tot timpul acolo. „Cand autoritatile vor aduce primii caini, intretinerea lor se va face, in prima faza, din fondurile noastre, insa se vor cauta sponsorizari. Nu vrem sa transformam centrul in adapost permanent. Cei care vor fi adusi aici vor fi dati spre adoptie”, au adaugat acestia, anunta EVZ.

Olimpicii lui Gologan. Dintre medaliatii cu aur la Olimpiada Internationala trecuti prin mana profesorului Radu Gologan in cei 11 ani de cand acesta coordoneaza lotul olimpic, multi s-au afirmat ca matematicieni in Occident. Fostii olimpici internationali sunt oameni discreti, care se mira sincer cand cineva le acorda atentie si care ar prefera sa nu apara la gazeta, unii fiind chiar vehementi in acest sens. Ne asumam demersul de a-i lauda contrar vointei lor si de-a povesti ce mai fac tinerii care acum cativa ani aduceau acasa medalii de aur de la olimpiadele de matematica din intreaga lume. Unul dintre acestia este Andrei Negut (26 de ani), care a castigat medalia de aur la Olimpiada Internationala din 2004. Era elev la Colegiului National de Informatica „Tudor Vianu” din Bucuresti. A studiat apoi la Universitatea Princeton, iar in prezent este in anul III de doctorat la Harvard. Despre el, profesorul Radu Gologan spune ca este dintre cei care in viitor vor da cele mai bune rezultate, informeaza Adevarul.

Cati zei aveau dacii? Religia dacilor este un subiect extrem de delicat, din cauza putinatatii informatiilor pe aceasta tema. Un interes imens a aparut in ultimii ani in legatura cu istoria dacilor. Iar acest interes a oferit o tribuna de exprimare pentru multe persoane neavizate. Astfel ca au aparut teorii care mai de care mai abracadabrante. O serie de lucrari mai putin cunoscute au fost scuturate de praful arhivelor si sunt folosite pe post de argumente in disputa publica. Nu conteaza faptul ca multe dintre aceste scrieri sunt depasite din punct de vedere al stiintei istorice. Mai mult, nu conteaza faptul ca multe dintre ele nu au avut niciodata o baza stiintifica reala. Argumentele utilizate acum o suta de ani sunt remestecate si citate din nou. Carti referitoare la Dacia preistorica, precum cea semnata de Nicolae Densusianu, ori la regatul dacilor, precum lucrarile lui Vasile Parvan, au fost reeditate sau circula pe Internet. Unele teorii despre care cei mai multi istorici cred ca sunt gresite au fost extrase din aceste lucrari, au fost imbogatite pe masura imaginatiei unor autori de literatura istorica de tip samizdat, iar acum alimenteaza o sumedenie de teorii conspirationiste, scrie Romania Libera.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro