​​VIDEO Cazuri extreme de sărăcie, cu victime români din Italia, între instrumentalizare politică şi solidaritatea populaţiei / Un român a murit de septicemie, după ce și-a scos singur dinții

Au venit în Italia cu speranţa unui trai mai bun, dar au ajuns în situaţii extreme de sărăcie. În primele zile ale anului, poveştile a trei români, stabiliţi în regiuni diferite ale Italiei, au ajuns subiecte dezbătute în presa din Peninsulă, stârnind reacţii opuse: de la instrumentalizare politică până la solidaritate şi ajutor.

Mort de frig la Milano

Anul 2019 a adus un val de ger în Peninsulă, care a provocat în primele zile ale anului două victime. Este vorba de un polonez şi un român. Pe 2 ianuarie, românul, în vârstă de 62 de ani, a fost găsit mort lângă spitalul Fatebenefratelli din Milano, într-o zonă unde dorm, de obicei, persoanele fără adăpost. După ce a fost identificat, s-a aflat că bărbatul şi-a petrecut ultima noapte a anului la spital, unde a fost adus, în stare de ebrietate, pentru a fi ţinut sub observaţie şi tratat.

Tot la Milano, pe 13 decembrie, fusese găsit mort un alt cetăţean român, G.C., de 61 de ani. Bărbatul a fost găsit decedat în maşina proprie, unde dormea, în lipsa unei locuinţe. Potrivit Corriere.it, serviciile sociale cunoşteau cazul său şi au încercat să-l ajute cu alimente, haine şi un loc de dormit. Românul ar fi refuzat să doarmă în adăpostul oferit de autorităţi.

Eugen, mort de septicemie după ce şi-a extras singur dinţii, neavând bani de dentist

Un alt caz extrem în Calabria: pe 3 ianuarie, un român a murit de septicemie, după ce şi-a scos singur doi dinţi, neavând posibilitatea materială să meargă la un dentist. „Un episod absurd, cauzat de sărăcie”– aşa a descris presa din Cosenza (regiunea Calabria, în sudul Italiei), moartea lui Eugen Munteanu, de 55 de ani. Românul a decedat la spitalul din oraşelul Acri, unde a ajuns în condiţii disperate, cu septicemie. Medicii nu au reuşit să-l salveze, bărbatul a murit după câteva ore de la internare.

Ulterior, cei de la spital au descoperit că septicemia a fost cauzată de extracţia dentară făcută de unul singur. Eugen Munteanu a emigrat în Italia împreună cu prietena lui şi fratele ei. Cei trei au început să lucreze la o firmă din Acri, lângă Cosenza, însă ulterior au pierdut locul de muncă şi nu au mai putut plăti casa unde locuiau. Au ajuns să doarmă într-o colibă improvizată într-un parc.

Ajutaţi de o asociaţie religioasă

Presa locală afirmă că autorităţile au încercat să-i ajute pe cei trei români. „Forţele de ordine şi serviciile sociale s-au interesat de soarta românilor, după ce au văzut în ce condiţii trăiau şi au făcut posibilul pentru a da o mână de ajutor”. În fiecare zi, potrivit publicaţiei „Quotidiano del Sud”, românii mâncau la o cantină socială gestionată de o asociaţie religioasă, iar „un întreprinzător din zonă le-a oferit un loc de dormit”. Însă, în ultimele zile din an, voluntarii asociaţiei nu i-au mai văzut pe români. Abia pe 3 ianuarie au aflat de moartea lui Eugen, în spitalul din localitate.

Românul ar fi putut beneficia de asistenţă medicală gratuită, în regim de urgenţă. La Cosenza, de exemplu, există şi un centru de stomatologie socială, unde se poate beneficia de tratamente gratuite, înfiinţat în baza unui regulament local din 2010: însă accesul se face pe baza unor documente doveditoare ale situaţiei economice.

„Am aruncat un morman de haine la gunoi”, se laudă un viceprimar

Însă cazul care a atras cel mai mult atenţia presei s-a înregistrat la Trieste, în regiunea Friuli Venezia Giulia. Aici, viceprimarul oraşului, Paolo Polidori, de la Liga (fost Liga Nordului, partid din care face parte Matteo Salvini, actual vicepremier şi ministru de interne n. red.) s-a lăudat pe reţelele sociale că „a aruncat la gunoi, ca un bun cetăţean, cu satisfacţie, o grămadă de haine şi pături care păreau abandonate şi stricau decorul străzii”. Acele haine aparţineau unui om al străzii, un român, care se îndepărtase de locul unde dormea noaptea.

Fostul premier Matteo Renzi: „Un gest laş, ruşine!”

Postarea viceprimarului, preluată de presa locală şi naţională pe 4 ianuarie, a atras un val de reacţii şi critici, printre care şi cea a fostului premier Matteo Renzi. „E un gest laş al unei persoane care caută vizibilitate şi renunţă la umanitatea sa, ruşine!” a comentat fostul prim ministru al Italiei.

Paolo Polidori şi-a şters postarea, dar s-a apărat, spunând că el cunoaşte cazul acelui homeless, care ar fi refuzat de mai multe ori ajutor din partea primăriei, „preferând să doarmă în stradă”. Mai mult, politicianul italian a declarat că „bărbatul pare că a avut probleme cu poliţia, fiind anchetat pentru episoade de agresiune”.

Ziarul local „Il Piccolo” a luat poziţie, dedicând episodului prima pagină, consecutiv în două zile. „Ruşine viceprimarului” şi „Italia este indignată” de gestul împotriva omului străzii, se poate citi în publicaţia italiană.

„Cerem scuze în numele oraşului Trieste”

Cazul a atras atenţia cetăţenilor din Trieste, care s-au prezentat în locul unde dormea românul, cu haine călduroase şi pături. „Dragă prietene, sperăm ca în seara asta să-ţi fie puţin mai cald. În numele oraşului Trieste, îţi cerem scuze”.

Pe 6 ianuarie, acelaşi ziar a publicat un interviu cu Mihai Mesej (sau Mesei, n. Red), românul luat în vizor de viceprimar, care a spus reporterilor italieni că „nu e supărat, a trăit destule la viaţa lui şi singurul său gând e să meargă înainte”.

În Italia există 5 milioane de persoane în condiţii de „sărăcie extremă”

Potrivit ultimelor date statistice (publicate în iunie 2018 de cotidianul La Repubblica), în Italia, peste 5 milioane de persoane trăiesc în condiţii de „sărăcie extremă” (poverta’ assoluta), cea mai gravă situaţie înregistrată din 2005 încoace. Prin „sărăcie extremă” se înţelege o situaţie în care o persoană nu îşi poate permite condiţii de viaţă considerate minime, legate de hrană, locuinţă, încălzire, acces la servicii de bază.

De exemplu, se consideră că un adult care trăieşte singur într-un oraş din nord este sărac dacă are un venit lunar sub 827 de euro (561 euro pentru o persoană care locuieşte în sudul Italiei). Aceleaşi date evidenţiază că, în familiile de străini, cazurile de sărăcie extremă sunt mult mai numeroase. Dacă la nivel naţional indicatorul sărăciei extreme este de 6,9%, la nivelul familiilor de străini valoarea creşte la 29,2 %, atingând chiar un nivel de peste 40% în ceea ce priveşte persoanele străine care trăiesc singure în zonele de sud ale Peninsulei.