Sari direct la conținut

​VIDEO Comisia Europeana a aprobat finantarea de 180 de milioane euro a proiectului ELI de la Magurele, cel mai puternic laser din lume

HotNews.ro
Foto de proiect ELI-NP Magurele, Foto: ELI-NP.ro
Foto de proiect ELI-NP Magurele, Foto: ELI-NP.ro

Comisia Europeana a anuntat ca a aprobat finantarea proiectului ELI din Romania – cel mai puternic laser din lume care va fi construit la Magurele. „Astazi, Comisia Europeana a aprobat sprijinul pentru o infrastructura de cercetare de varf care va implica 40 de institutii academice si de cercetare din 13 state membre. Contributia financiara din partea UE ar urma sa provina din fondurile structurale, investitia ajungand la aproximativ 180 de milioane euro”, anunta Comisia Europeana printr-un comunicat de presa.

Contactat de HotNews.ro, fostul ministru al Educatiei Daniel Funeriu a declarat ca „este fara indoiala cea mai mare realizare a mandatului meu in domeniul cercetarii„. Intrebat cine a contribuit la realizarea acestui proiect, Funeriu a afirmat ca ELI s-a realizat cu ajutorul fostilor ministri ai Educatiei Cristian Adomnitei si Anton Anton. „Discutiile initiale din perioada domului Adomnitei s-au concretizat prin inceperea efectiva a proiectului in 2011. Aprobarea finantarii acum de catre comisie este rezultatul unui lobby extraordinar facut de mine si de domnul Ciuparu. Dar nu am fi avut succes daca echipa de la Magurele condusa de domnul Zamfir nu ar fi fost exceptionala. A contat contributia domnului Orban, dar elementul determinant a fost sustinerea presedintelui Traian Basescu inca din 2007„.

Foto proiect – Simulare cladirea ELI-NP din MagureleSursa foto: Eli-np.ro

Anuntul facut astazi, 18 septembrie, de Comisia Europeana: Unda verde pentru o investitie majora destinata construirii unui centru de cercetare stiintifica al UE in Romania

„Astazi, Comisia Europeana a aprobat sprijinul pentru o infrastructura de cercetare de varf care va implica 40 de institutii academice si de cercetare din 13 state membre. Contributia financiara din partea UE ar urma sa provina din fondurile structurale, investitia ajungand la aproximativ 180 de milioane EUR. Aceasta face parte dintr-o initiativa mai ampla, care include si Republica Ceha si Ungaria, in scopul crearii unui consortiu de cercetare european de avangarda.

Comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, a afirmat in legatura cu aceasta decizie: „Acesta este exact tipul de proiect pe care dorim sa il vedem mai des in viitor. El are menirea de a impulsiona cercetarea si inovarea. Vrem sa lansam mai multe astfel de proiecte in viitor, cu o evidenta valoare adaugata, pentru a ne asigura ca fiecare euro este cheltuit in mod inteligent.

Partea proiectului aprobata astazi va fi implementata in Romania. Denumita „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” (ELI-NP), aceasta va avea rolul unui laborator paneuropean si va gazdui o gama larga de discipline stiintifice, care vor include domenii inovatoare ale fizicii fundamentale, noua fizica nucleara si astrofizica, precum si stiinta materialelor si stiintele vietii. De asemenea, cercetatorii vor studia posibile noi modalitati de tratare a materialelor nucleare si a deseurilor radioactive.

Proiectul urmareste sa promoveze cercetarea nationala si europeana prin crearea unei infrastructuri de cercetare de reputatie internationala deschisa specialistilor din mediul stiintific universitar si privat, precum si din mediul intreprinderilor.

Foto proiect – Simulare cladirea ELI-NP din MagureleSursa foto: Eli-np.ro

Comisarul Hahn a adaugat: „Ne punem sperante foarte mari in proiectul ELI-NP. Prin intermediul acestuia, Romania are ocazia de a se plasa ferm pe harta cercetarii europene, de a pastra in tara lucratori cu specializare foarte inalta, inversand fenomenul ‘exodului creierelor’ si atragand noi societati in regiune.

In prezent, in Romania se investesc numai 0,5% din PIB in cercetare si dezvoltare (C&D), in sectoarele public si privat luate impreuna, in timp ce obiectivul national al Romaniei in cadrul strategiei Europa 2020 este de 2%, in contextul unui obiectiv principal de investitii in C&D de 3% pe ansamblul UE, in cadrul strategiei susmentionate. Se preconizeaza ca ELI-NP va genera impulsul mult asteptat pentru cercetarea si dezvoltarea din Romania, ajutand tara sa elimine decalajele din domeniul inovatiei si sa favorizeze transferul de cunostinte si tehnologie. Totodata, acest proiect ar urma sa mareasca in mod considerabil atractivitatea Romaniei ca regiune a excelentei in cercetare si a inovarii.

Partea investitiei acoperita de UE este pusa la dispozitie prin intermediul programului cofinantat ‘Cresterea Competitivitatii Economice’ din cadrul Fondului european de dezvoltare regionala (FEDER). Proiectul are ca obiectiv imbunatatirea capacitatii de cercetare a Romaniei si stimularea transferului de tehnologie intre institutii de cercetare si dezvoltare si intreprinderi, oferind tarii un avantaj competitiv si dandu-i impulsul necesar pentru o crestere inteligenta.

Decizia de astazi aproba contributia FEDER pentru prima etapa a ELI-NP pe perioada 2011-2015, in timp ce costul total al proiectului se ridica la 356,2 milioane EUR.

Foto proiect – Simulare cladirea ELI-NP din MagureleSursa foto: Eli-np.ro

Context:

Acesta este un asa-numit ‘proiect major’, pentru care finantarea publica totala este mai mare de 50 de milioane de euro si care, prin urmare, face obiectul unei decizii specifice a Comisiei Europene, in timp ce alte tipuri de proiecte sunt aprobate la niveluri nationale sau regionale.

ELI-NP este o parte a proiectului ‘Extreme Light Infrastructure’, care a fost identificat in 2006 de Forumul strategic european privind infrastructurile de cercetare (ESFRI) drept unul dintre proiectele de infrastructuri de cercetare de inalta prioritate pentru Europa. Proiectul este cel de-al doilea pilon al unei structuri paneuropene pentru lasere – in aprilie 2011, Comisia a aprobat deja o finantare in valoare de 236 de milioane EUR pentru primul pilon al ELI in Republica Ceha.

Pe perioada implementarii proiectului (2010-2016), reprezentanti din tarile gazda (Republica Ceha, Romania si Ungaria) vor constitui un consortiu pentru o infrastructura de cercetare europeana. Acest consortiu va fi prima retea multidisciplinara paneuropeana consacrata cercetarii potentialului tehnologiei laser de varf.

Organizatia care se afla la baza proiectului este Institutul National de Fizica si Inginerie Nucleara ‘Horia Hulubei’ (IFIN-HH); ELI-NP va fi implementat in zona Magurele (la sud de Bucuresti) si se preconizeaza ca acesta va fi operational in 2015″.

Basescu inainte de a pleca la Bruxelles: Un subiect de interes particular e legat de finantarea proiectului de cercetare ELI

Amintim ca presedintele Traian Basescu a declarat joi, 13 septembrie, inainte de a pleca intr-o vizita de lucru la Bruxelles – unde a avut intalniri cu presedintele Consiliului European, van Rompuy, cu presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, si cu comisarul pentru justitie Viviane Reding – ca va cere UE sa accelereze implementarea proiectului ELI in Romania. „Un subiect de interes particular e legat de finantarea proiectului de cercetare ELI, abrevierea de la Extreme Light Infrastructure, derulat de Institutul de Fizica Nucleara de la Magurele. Pentru noi e de interes accelerarea procedurilor de aprobare a acestui proiect„, a declarat presedintele Traian Basescu.

Foto proiect – Simulare cladirea ELI-NP din MagureleSursa foto: Eli-np.ro

Ce este ELI

Proiectul din Romania va costa 1,5 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro), se arata in hotararea de guvern prin care s-au aprobat indicatorii economici pentru investitie. Finantarea constructiei de la Magurele „se face din fonduri externe nerambursabile, alocate de Comisia Europeana (…), si de la bugetul de stat”. Contributia de la bugetul de stat va fi de circa 20%.

Constructia va avea o suprafata de peste 68.000 de metri patrati, va avea subsol, parter si 5 etaje. Durata de realizare a investitiei este de 55 de luni.

Profesorul Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” si managerul proiectului ELI in Romania, explica in iunie anul trecut pentru HotNews.ro ca proiectul romanesc este limitat de doi factori: fondurile structurale din aceasta etapa trebuie cheltuite pana in decembrie 2015, iar „tot ceea ce implica aceste instrumente, laserul si fasciculele gamma, nu poate fi cumparat de pe raft. Nu exista nimic facut, trebuie gandit si conceput. Iar timpul pe care il apreciaza fizicienii ca fiind necesar pentru a dezvolta aceste instrumente este de cel putin trei ani si jumatate„.

Reprezentare grafica a unui experiment / Sursa: extreme-light-infrastructure.eu

Extreme Light Infrastructure (ELI) este un proiect paneuropean de cercetare stiintifica initiat in 2005, in cadrul caruia 13 tari europene colaboreaza pentru construirea celui mai puternic laser din lume. Cehia, Romania si Ungaria sunt statele gazda care vor construi fiecare cate o parte din acest proiect. Mai exact, in cele trei state se vor construi mai multe lasere. Este vorba despre trei proiecte complementare, fiecare tara urmand sa realizeze cercetari in ceea ce priveste lumina de mare intensitate, fiecare insa intr-un anumit domeniu de studiu. ELI-NP, complexul care se va construi la Magurele, are ca obiectiv aprofundarea fizicii nucleare folosind fascicule laser cuplate cu gamma.

Dintre cei trei piloni ai proiectului ELI, pilonul a carui constructie revine Romaniei, ELI – NUCLEAR PHYSICS (ELI-NP), este cel mai complex. ELI-NP se va construi in orasul Magurele, la Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”. Prin acest proiect, in colaborare cu Cehia si Ungaria, Romania va dezvolta cel mai puternic laser din istorie si va dezvolta tehnologii superioare celor ale Organizatiei Europene pentru Cercetare Nucleara (CERN – European Organization for Nuclear Research), potrivit Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

Laborator de cercetare stiintifica pentru folosirea laserilor / Sursa: extreme-light-infrastructure.eu

Etapele parcurse pana acum de ELI-NP:

  • 21 ianuarie 2007: reprezentantii tarilor din Consortiul ELI (Bulgaria, Franta Germania, Grecia, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Spania, Ungaria) au hotarat ca principalul obiectiv al Fazei Pregatitoare a ELI (ELI Preparatory Phase – ELI-PP) trebuie sa fie realizarea unei intelegeri intre parteneri care sa permita avansarea proiectului in vederea trecerii la faza de implementare a sa.
  • 4 februarie 2008: Presedintii Traian Basescu si Nicolas Sarkozy semneaza un parteneriat strategic in care figureaza colaborarea in cadrul ELI
  • 20-21 februarie 2008: Lansarea Fazei Pregatitoare (ELI-PP) Evenimentul a avut loc la Ambasada Romaniei de la Paris, in cadrul unui dineu oficial
  • 28 aprilie 2008, Paris: Validarea foii de parcurs Romania-Franta de catre prim-ministrii celor doua tari, Francois Fillon si Calin Popescu-Tariceanu
  • 20 noiembrie 2008, Paris: Reuniunea Comitetului Director (SC-Steering Committee): Prezentarea candidaturii Romaniei pentru construirea infrastructurii ELI, pe baza Memorandumului avizat de Guvernul Romaniei si aprobat de Presedintele Traian Basescu. Celelalte oferte au fost prezentate de Republica Ceha, Franta, Marea Britanie si Ungaria.
  • 17-18 aprilie 2009, Milano-Stresa (Lago Maggiore): Reuniunea Comitetului Director in vederea evaluarii celor cinci oferte, in fata Comisiei de selectie a locatiei si a Comitetului de Experti: In urma reuniunilor Comitetului de Selectie si a Comisiei de Experti din ziua de 18 aprilie, concluzia ambelor a fost ca trebuie pastrata ideea initiala a locatiei unice.
  • 10 iulie 2009: Intalnire restransa la Frankfurt, organizata la initiativa Dr. Beatrix Vierkorn-Rudolph, Vice Chair ESFRI. Au fost invitati reprezentantii agentiilor finantatoare din statele membre UE interesate in constructia si exploatarea ELI.

Scopul intalnirii a fost discutarea anumitor aspecte legate de proiect si exprimarea unui acord asupra pasilor care ar urma sa fie facuti in perioada urmatoare. Beatrix Vierkorn-Rudolph si apoi Vlastimil Ruzicka au informat participantii despre discutiile purtate intre reprezentantii Germaniei, Marii Britanii, Republicii Cehe si Ungariei privind acordul acestora de a sustine o propunere integrata din partea Republicii Cehe si Ungariei privind constructia ELI cu doua locatii: Praga (science and applications) si Szeged (attoseconds) si o guvernare unica. Pilonul al treilea al proiectului ELI (high intensity) ramane sa fie discutat si stabilit ulterior, inclusiv locatia, cu reprezentantii statelor interesate. Republica Ceha si Ungaria urmau sa discute ulterior si cu alte state, inclusiv Franta si Romania, despre posibilitatile de participare la aceasta propunere. Cu exceptia reprezentantilor Romaniei, ceilalti participanti si-au exprimat acordul privind aceasta initiativa.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/b6c0dcd43eff4228f125794bca83a0c9/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”)); content channel

  • 17 iulie 2009: Reuniunea Comitetului Director la Budapesta

Se inainteaza concluzia imposibilitatii unei solutii ‘single site’, dupa care reprezentantii Republicii Cehe si Ungariei prezinta ca solutie alternativa o locatie ‘double site’, Praga – Szeged. Aceasta solutie prevedea preluarea de catre Ungaria a pilonului „Attosecond science” si de catre Republica Ceha a celorlalti doi piloni: „Beamline” (Surse secundare) si „High field”.

Chairman-ul Comitetului Director, Bertrand Girard, cere Republicii Cehe, Ungariei si Romaniei sa elaboreze impreuna o propunere unica de locatie distribuita, pentru prezentare la urmatoarea reuniune SC, Praga, 1 octombrie.

In urma discutiilor (prezentate in continuare), aceasta solutie a fost modificata, astfel incat decizia Comitetului Director este, in acest moment, o locatie tripla pentru ELI, urmand a se decide repartitia constructiei intre Republica Ceha, Ungaria si Romania.

  • 22 iulie 2009, Praga: Intalnire consultativa tripartita CZ-HU-RO

Se discuta modul de participare a Romaniei si modul in care ea poate contribui la pilonul final „Campuri Inalte (High Fields), aducand valoare adaugata Proiectului ELI datorita expertizei sale in fizica nucleara si astfel a posibilitatii unui impact (outreach) international. Este prima oara cand se vorbeste despre un ELI NUCLEAR PHYSICS INTERNATIONAL CENTER.

  • 23 septembrie 2009, Bucuresti: Reuniune Tripartita

La sediul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (Marius Enachescu vicepresedinte ANCS, Ecaterina Andronescu, ministru al Educatiei), in prezenta reprezentantilor Republicii Cehe, Ungariei si Romaniei, se discuta, dar nu se semneaza, un Memorandum of Understanding Regarding the Establishment and Operation Of the Extreme Light Infrastructure (ELI) dintre cele trei tari privind construirea pilonilor respectivi ai ELI.

  • 1 octombrie 2009, Praga: Reuniune a Comitetului Director. Se aproba construirea celor trei piloni la Praga-Dolni Brezane, Szeged si Bucuresti-Magurele 

Adrian Curaj devine Presedinte ANCS si Nicolae Victor Zamfir plenipotentiar pentru ELI. Se incepe finantarea prin Programul Nucleu a elaborarii White Book pentru ELI-NP: 442 787 RON. Se finanteaza, de asemenea, Studiul de prefezabilitate, Studiul geotehnic, geofizic cca. 150 000 RON din surse proprii de catre IFIN-HH, si Studiul de fezabilitate 1 600 000 RON, tot prin Nucleu.

  • 16 aprilie 2010: Semnarea memorandumului de intelegere Cehia – Ungaria – Romania. Se finalizeaza prima varianta de White Book cu o intalnire finantata prin Nucleu cu cca 60 000 RON.
  • Decembrie 2010: Este aprobata Nota in Guvern in care se cere finantarea din fonduri structurale a proiectului ELI-NP. Premierul cere o evaluare independenta a proiectului
  • 10 decembrie 2010, Paris: Ceremonia de incheiere a Fazei Pregatitoare a Proiectului ELI 
  • Ianuarie 2011: Este trimis proiectul la JASPERS, care raspunde intr-o prima faza in 15 februarie spunind ca proiectul este matur si costurile par realiste. Se completeaza documentatia la JASPERS cu Analiza Cost-Beneficii si JASPERS raspunde din nou pozitiv in 25 martie 2011.

JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) este „o unitate inventata de Comisia Europeana, finantata de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), sa evalueze proiectele inainte sa fie depuse la Comisia Europeana” – Nicolae Zamfir

  • Aprilie 2011: Are loc prima intilnire cu DG Regio pentru discutarea proiectului.

Intre timp, in cursul anului 2011 se continua, cu finantare prin Programul Nucleu: Studiu antiseismic, Studiu tehnologic pentru laser, Studiu tehnologic pentru gamma, Studiu tehnologic pentru laboratoare, Studiu tehnologic pentru fabricarea tintelor, Studiu tehnologic pentru vid, Studiu preliminar de radioprotectie, de vibratii, hidrogeologic, pentru ecranare, Studiu de protectie electromagnetica – in valoare de aproximativ 4.8 milioane RON.

  • August 2011: Se finanteaza prin alocatii de la buget 9.950.000 lei fara TVA pentru investitii Proiectul Tehnic, finalizat in martie 2012
  • Iunie 2011: Este aprobat in Guvern Memorandumul privind finantarea ELI-NP din fonduri structurale. Proiectul este oficial trimis JASPERS pentru analiza.

Se continua dialogul cu DG Regio, DG Research si JASPERS; se integreaza in aplicatia de proiect sugestiile primite de la toate aceste institutii.

La sedinta comitetului de monitorizare din noiembrie 2011 se decide introducerea proiectului in POS CCE ca proiect major si se identifica realocarile necesare pentru finantarea proiectului.

  • 8 Februarie 2012: Se primeste de la Comisia Europeana confirmarea oficiala ca Proiectul este luat in analiza. Proiectul este analizat de DG Research, DG Regio, DG Environment, DG Competition. Se primesc doua solicitari de clarificari de la DG Regio si DG Competition, la care s-au dat ultimele raspunsuri in 25 mai 2012.
  • August 2012: Se deschid licitatiile pentru achizitia serviciilor de constructie pentru cladirile prevazute de proiect, a serviciilor de supraveghere a lucrarilor si a diringentiei de santier. Pana la aceasta data s-au investit in acest proiect circa 5 milioane de euro, sumele corespunzatoare Proiectului Tehnic putand fi rambursati de la Comisia Europeana
  • 18 Septembrie 2012: Romania primeste de la Comisia Europeana decizia finala de finantare

Citeste si:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro