Serbia este gata să facă „compromisuri” cu Kosovo, spune premierul sârb

Serbia este „absolut pregătită să discute cu Pristina”, să „încheie acorduri, să facă compromisuri”, a asigurat Milos Vucevic în ajunul unei întâlniri între președintele sârb Aleksandar Vucic și premierul kosovar Albin Kurti – prima după aproape un an.

„Este mai bine să stai la masă de o mie de ori fără niciun rezultat decât să ai un singur incident pe teren. Este mai bine să stai la masă, să te întâlnești și să încerci să vorbești unul cu celălalt. Orice, mai degrabă decât o escaladare”, a adăugat el, fără a preciza care ar putea fi natura compromisurilor sârbești.

„Marile națiuni, marile state, nu sunt mari datorită teritoriului lor, ci datorită responsabilității lor de a căuta pacea și compromisul”, a declarat Vucevic, a cărui țară nu a recunoscut niciodată independența Kosovo, fosta sa provincie. El a continuat să îl acuze pe Albin Kurti pentru starea de moarte clinică a dialogului dintre cele două țări. „Nu cred că dorește ca dialogul să reușească deloc”.

Tensiunile dintre Serbia și fosta sa provincie nu au încetat niciodată de la războiul din Kosovo de la sfârșitul anilor 1990, care a făcut mii de victime și a condus la intervenția armată a NATO împotriva Belgradului. De atunci, puținele progrese în materie de dialog au fost urmate în mod regulat de răbufniri – și de o revenire la status quo.

Arme care vor ajunge în Ucraina

Milos Vucevic, care a fost numit prim-ministru în primăvară după mai mulți ani în fruntea Ministerului Apărării, a recunoscut, de asemenea, că armele sârbești ar putea ajunge pe linia frontului din Ucraina pentru a ajuta Kievul.

Luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că Rusia va „analiza afirmațiile” potrivit cărora muniții sârbești ar fi ajuns în mâinile Kievului și va „discuta despre acestea cu prietenii noștri sârbi”.

„Nu vorbim despre o contribuție sârbă la unul dintre beligeranți”, a asigurat Vucevic, a cărui țară este istoric apropiată de Moscova, ci mai degrabă despre arme vândute unor țări terțe, care le redistribuie apoi, potrivit lui.

„Nu vreau să împiedic companiile să vândă muniția noastră Spaniei, Cehiei sau Statelor Unite. Pentru că nu este interzis și nu este imoral pentru noi să producem arme și muniții care, din păcate, sunt folosite și acolo unde este război”, a adăugat el.

De ani de zile, Serbia merge pe o sfoară deosebit de îngustă între Est și Vest de la invazia Ucrainei. Candidat la aderarea la UE, Belgradul a condamnat la ONU invazia rusă din Ucraina, dar refuză să se alinieze sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei, care furnizează peste 90% din gazul utilizat în Serbia.

Litiu

Milos Vucevic a revenit, de asemenea, asupra subiectului proiectului minei de litiu din vestul țării, care a condus la demonstrații uriașe și la oprirea temporară a proiectului.

Dacă guvernul va da în cele din urmă undă verde, Rio Tinto, care deține terenul de aproape 20 de ani, ar putea extrage până la 58 000 de tone de litiu pe an la Jadar, în apropiere de granița cu Bosnia.

Mineritul este „unul dintre pilonii creării statului nostru și nu văd niciun motiv pentru care acest lucru nu ar trebui să fie valabil și în viitor”, a declarat Vucevic. „Dacă Serbia are un astfel de potențial economic, care este de interes pentru întregul continent european, atunci acesta ar putea fi un punct de cotitură nu numai economic, ci și politic”.

Dornic să liniștească opoziția, care se pregătește să manifesteze împotriva reluării proiectului începând de vineri, Vucevic a insistat că Serbia „nu este o colonie”, că „nimeni nu va veni să îi jefuiască resursele naturale” și i-a asigurat că „fiecare decizie va fi luată exclusiv în interesul Serbiei și al cetățenilor săi”.

Guvernul nu va „lăsa pe nimeni să distrugă râuri, câmpuri, păduri și munți”, a spus el.

„Imaginați-vă dacă Arabia Saudită, Emiratele, Kuweitul, Libia sau Irakul nu și-ar fi exploatat petrolul, dacă țările europene nu și-ar fi exploatat mineralele, dacă Norvegia ar fi încetat să extragă petrol, dacă Federația Rusă ar fi încetat să extragă petrol și gaze”, a argumentat el.

Litiul, care este esențial pentru tranziția ecologică și este utilizat în fabricarea bateriilor, ar putea accelera perspectivele Serbiei în Europa, al cărei interes strategic, ne-a asigurat Vucecic, „este să devină un membru cu drepturi depline al UE”.