Câți ruși cred că un atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei este justificat

Unul din trei ruși crede că un atac nuclear împotriva Ucrainei ar fi justificat, arată o cercetare a Centrului Levada, o organizație rusă independentă de sondare a opiniei publice, scrie sâmbătă The Kyiv Independent.

În sondajul publicat joi, 4 iulie, 10% dintre respondenți au spus că ei cred că un astfel de atac ar putea fi „cu siguranță” justificat, în timp ce 24% au răspuns „probabil”.

Aceste date, colectate pe parcursul lunii iunie 2024, indică o creștere cu 5 puncte procentuale în ultimul an a numărului persoanelor care sunt de acord cu un atac nuclear .

Majoritatea respondenților – 52% – sunt împotriva utilizării armelor nucleare în Ucraina, dar această cifră reprezintă o scădere, față de 56% în aprilie 2023.

Sondajul mai relevă că cei care sunt de acord cu un atac nuclear tind să fie mai în vârstă și să-și ia informațiile din presa rusă de stat.

Cei care se opun sunt mai tineri și se informează de pe platformele online precum YouTube.

Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a afirmat, într-un interviu publicat pe 25 mai, că SUA au transmis Rusiei că, dacă va utiliza arme nucleare, va exista un răspuns american prin utilizarea de arme convenționale asupra forțelor ruse din Ucraina.

„Americanii le-au spus rușilor că dacă aruncă o bombă nucleară, chiar dacă aceasta nu va ucide pe nimeni, «vă vom lovi toate țintele (pozițiile) din Ucraina cu arme convenționale, le vom distruge pe toate»”, a declarat Sikorski, pentru publicația britanică The Guardian.

Sikorski a adăugat că atât China, cât și India au avertizat Rusia să nu folosească arme nucleare.

Președintele rus Vladimir Putin a lansat în mod repetat amenințări nucleare la adresa Ucrainei și a Occidentului începând din februarie 2022, când a Moscova și-a lansat invazia pe scară largă.

Deși amenințările nu s-au materializat, iar Moscova continuă să-și desfășoare războiul fără să recurgă la arsenalul său nuclear, retorica oficialilor ruși și exercițiile nucleare s-au intensificat în ultimele săptămâni.

Luna trecută, Rusia și Belarus au început a doua etapă a exercițiilor nucleare cu arme tactice, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Moscova și Occident.

„Situația de pe continentul european este destul de tensionată, ea este provocată în fiecare zi de noi decizii și acțiuni ale capitalelor europene ostile Rusiei și, mai presus de toate, de Washington”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția Reuters.

În mai, Moscova a afirmat că exercițiile din prima etapă au fost un răspuns la ceea ce a descris drept „declarații provocatoare și amenințări ale unor oficiali occidentali la adresa Federației Ruse”.

Washintonul ar putea fi nevoit să își sporească desfășurarea de arme nucleare strategice pe fondul amenințărilor tot mai mari din partea Chinei, Rusiei și a altor adversari, a declarat un oficial de la Casa Albă, pe 7 iunie.

La finalul lunii iunie, Vladimir Putin a declarat că Rusia va trebui să reia producţia de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, interzise anterior în virtutea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), care nu mai este în vigoare.

Statele Unite s-au retras oficial în 2019 din acest tratat pe care-l semnase cu Rusia în anul 1987, acuzând Moscova de încălcarea acordului, acuzaţie pe care Kremlinul a negat-o.

Rusia a impus apoi un moratoriu propriu asupra dezvoltării rachetelor interzise anterior prin tratatul INF, respectiv rachetele care au o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.000 de kilometri, amintesc agențiile AFP și Reuters, preluate de Agerpres.

„Este cunoscut faptul că Statele Unite nu numai că produc aceste sisteme de rachete, dar le-au adus deja în Europa pentru exerciţii în Danemarca”, a declarat Putin, pe 28 iunie, la o şedinţă a Consiliului de Securitate al Rusiei. „A fost anunţat recent că ele se află în Filipine. Dar nu se ştie dacă au luat sau nu rachetele de acolo”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Prin urmare, a argumentat el, Rusia trebuie să răspundă. Deci, a indicat Putin, „se pare că trebuie să începem să producem aceste sisteme de lovire şi apoi, pe baza situaţiei reale, să luăm decizii cu privire la locul în care să le amplasăm, dacă este necesar pentru a ne asigura securitatea”.

Mesajul liderului rus a venit după ce Statele Unite au furnizat Ucrainei rachete cu rază scurtă de acţiune cu care armata ucraineană loveşte ţinte ruseşti, respectiv rachete ATACMS care au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

De asemenea, Moscova a avertizat statele occidentale, în special SUA, că riscă o „confruntare directă” cu ea în urma intensificării zborurilor dronelor de recunoaştere deasupra Mării Negre.

Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro