Sari direct la conținut

INTERVIU EXCLUSIV „Dacă Donald Trump va fi ales, atunci el va face pace cu ruşii pe deasupra capului liderilor din Europa” – spune, de la Tușnad, arhitectul politicii lui Viktor Orban

HotNews.ro
Donald Trump, Foto: José Luis Villegas / AP / Profimedia
Donald Trump, Foto: José Luis Villegas / AP / Profimedia

Premierul maghiar Viktor Orbán se află în acest weekend la Universitatea de Vară „Tusványos” de la Băile Tuşnad, unde va ţine discursul anual supranumit „Concertul lui Orban”. În avanpremiera discursului, principalul său consilier politic, Balázs Orbán, a vorbit pentru publicul HotNews.ro despre viziunea premierului ungar. Este primul interviu pe care acesta îl acordă publicului românesc.

  • Ungaria condusă de Viktor Orbán a făcut notă discordantă încă de la începutul războiului. Ea a echivalat războiul de agresiune al Rusiei cu cel de apărare, al Ucrainei. În ultimele săptămâni, premierul de la Budapesta a lansat ceea ce el numește ”un turneu de pace”, criticat de cvasitotalitatea țărilor europene, care consideră că regimul Viktor Orbán face jocul lui Vladimir Putin, prezentând drept ”pace” o acceptare a cuceririlor prin forță ale Kremlinului, împotriva dreptului internațional. 

Balázs Orbán este directorul politic al prim-ministrului Ungariei din 2021. Din această funcţie poate răspunde la interpelări sau la întrebări la şedinţele plenare în locul şefului Guvernului şi poate participa la şedinţele Parlamentului, având drept de deliberare. 

Potrivit fişei postului, el sprijină luarea deciziilor strategice și coordonează activitatea consilierilor premierului. Între 2018-2022, Orbán a fost secretar de stat adjunct și strateg la oficiul prim-ministrului, iar în 2022, a devenit şi membru al Parlamentului ungar.

Balázs Orbán, Foto: HotNews.ro

Balázs Orbán l-a însoțit pe Viktor Orbán la întâlnirea cu Donald Trump

Balázs Orbán este apreciat drept „arhitectul politicii lui Orbán” şi are o influenţă semnificativă asupra strategiei liderului de la Budapesta, în special în problemele economice şi de politică externă. 

L-a însoţit pe Viktor Orbán la cea mai recentă întrevedere pe care premierul a avut-o cu candidatul conservator la preşedinţia SUA, Donald Trump, unde aceştia au vorbit despre „pacea din Ucraina” şi şi-au afirmat sprijinul reciproc.

Aflat la Universitatea de Vară „Tusványos” din Tușnad, Balázs Orbán a participat și a luat cuvântul la mai multe conferințe ale evenimentului.  

„În doar două săptămâni, am reușit să creăm un val care provoacă probleme serioase întregului centru de putere pro-război din Europa. O strategie alternativă, pe care Ungaria o reprezintă în cadrul lumii occidentale, a apărut pe scenă”, a declarat Balázs Orbán, joi, la conferinţa „Între alegeri – Masa rotundă privind politica partidului”. 

„Majoritatea cetățenilor europeni doresc pacea, în ciuda propagandei occidentale de război”, a continuat Balázs Orbán. El spune aceste idei îşi vor regăsi locul în discursul pe care liderului de la Budapesta îl va susţine la Universitatea de Vară din Tuşnad.

Criticat de aproape unanimitatea guvernelor din UE pentru felul lipsit de solidaritate în care s-a deplasat la Moscova și acuzat constant de opoziția din țara sa pentru iliberalismul manifest, guvernul de la Budapesta își continuă aceeași politică. Iar Balázs Orbán susține că nu ei greșesc, ci cvasitotalitatea țărilor europene.

„Anul trecut ne-au spus ce putem şi ce nu putem vorbi. Anul acesta ne-au invitat la Bucureşti”

HotNews.ro: Discursul de sâmbătă al lui Viktor Orban de la „Tusványos” vorbeşte despre strategia sa pentru viitor, fiind o adevărată busolă pentru scena politică și pentru alegători. La ce să ne aşteptăm?

Balázs Orbán: Cele mai importante aspecte vor fi despre ce se întâmplă în lume, ce se întâmplă cu războiul, ce se întâmplă cu pacea în Ucraina şi Rusia şi cum vor afecta toate aceste chestiuni Ungaria. În fiecare an discută despre pace şi despre cum ordinea globală se restructurează, deci probabil putem să ne aşteptăm şi în acest an la aceste subiecte.

– Președinția maghiară a UE va pune pe agenda Consiliului din această toamnă aderarea României la spațiul Schengen, a promis premierul Viktor Orban vineri, în urma întâlnirii cu premierul Marcel Ciolacu. Cum să interpretăm întâlnirea dintre cei doi lideri şi ce înseamnă această promisiune?

– Sunt două motive care ne fac să sprijinim România în această cauză. În primul rând, acum, Ungaria este la preşedinţia Consiliului UE, iar noi profităm de această ocazie ca să putem vorbi cu demnitarii fiecărei ţări. Şi iată că acum avem şi o agendă concretă, pentru că aderarea României la Schengen este importantă şi pentru România, dar şi pentru Ungaria. 

Pe de altă parte, de când domnul Orban este premierul Ungariei, întotdeauna comunică şi arată prin fapte concrete că este foarte importantă pentru el cooperarea dintre România şi Ungaria. Într-unele cazuri, avem parteneri, în alte cazuri – mai puţin. De data asta ne bucurăm că avem parteneri…

– Vă referiţi la Marcel Ciolacu?

– Da, da. Anul trecut, ni s-a spus ce putem spune şi ce nu, iar anul acesta situaţia este mult mai bună. („Ministerul Afacerilor Externe, care ţine mai mult de Preşedinţie, mi-a trimis un material şi mi-a spus despre ce să nu vorbesc, despre ce pot să vorbesc, dar cum anume şi ce anume ar trebui să omit absolut din discursul meu”, a spus Viktor Orban anul trecut la Universitatea de Vară de la Tuşnad, n.r.). După ce anul trecut au încercat să ne spună ce putem vorbi şi ce nu putem vorbi, anul acesta ne-au invitat la Bucureşti. Iar asta e o situaţie mult mai bună, care ne bucură.

De ce s-a dus Viktor Orban la Putin şi la Xi Jinping?

– Face parte această întâlnire din ceea ce Budapesta numeşte „misiunea de pace” a premierului Orban? (întâlnirile lui Viktor Orban cu preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi Chinei, Xi Jinping, în primele zile ale lunii iulie şi întâlnirea cu candidatul republican Donald Trump în Statele Unite, a fost prezentată drept o „misiune de pace”, n.r.)?

– Considerăm că toate întâlnirile pe care le avem în zilele acestea trebuie să fie despre pace, pentru că aşa sunt acum vremurile. Noi încercăm în toate formele să convingem liderii europeni să-şi schimbe abordarea şi să fie de partea păcii.

– Liderii europeni nu sunt de acord cu această viziune şi au criticat Budapesta pentru acest turneu „de pace”. Cum răspundeţi dumneavoastră acestor critici?

– Eu aş propune o abordare mai realistă din partea tuturor liderilor europeni. Noi de doi ani încoace avem o opinie aparte, recunoaştem acest lucru. Însă vedem că acest conflict durează tot de doi ani şi nu a evoluat în nicio chestiune majoră. 

Strategia Vestului nu pare să fi adus vreo soluţie mare şi este din ce în ce mai greu de văzut în ce direcţie va decurge acest conflict. Pe deasupra, nu contează ce vor europenii! Dacă Donald Trump va fi ales, atunci el va face pace cu ruşii pe deasupra capului liderilor din Europa. 

Şi noi riscăm să rămânem aici cu această problemă geostrategică şi să asigurăm finanţarea pentru ceea ce Ucraina reprezintă în momentul actual. Din această cauză, noi credem că trebuie să fim proactivi şi să încercăm o soluţionare în loc să aşteptăm. Aşa că noi am depus o viziune strategică pe masa liderilor Europei ca să vorbim despre soluţii. Nu trebuie să fim copii necopţi, ci trebuie să ne aşezăm şi să discutăm.

– Aţi fost prezent la ultima vizită pe care Viktor Orban a făcut-o la Mar-a-Lago, la Donald Trump. Aţi rămas cu impresia că Trump va avea capacitatea de stopa războiul?

– Da, absolut. Şi este foarte devotat în acest sens. Şi, după ce a discutat cu preşedintele Zelensky, el a afirmat şi public că acesta este planul lui. Deci, suportul financiar şi militar al SUA nu poate fi înlocuit.

De ce crede administraţia Orban că Vestul vrea război în Ucraina

– Care credeţi că sunt progresele concrete pe care le-a făcut administraţia Orban în această misiune de pace? Ce aţi rezolvat până acum?

– Eu mă bucur că s-a deschis dialogul pentru că, până acum, asta nu a existat. Acum avem două alternative: una care presupune război şi una care vrea pace.

– Cine vrea război?

– Cei care participă la conflict. Atât ruşii, cât şi ucrainenii vor să aibă acest război. Şi se pare că strategia Europei este de a sprijini războiul ucrainenilor pentru ca aceștia să aibă o poziţie mai bună când vor discuta despre pace. De asta spun că şi Vestul este pro-război: pentru că, din considerente strategice, ei vor să continue războiul pentru ca Ucraina să aibă o poziţie mai bună.

Mesaj pentru liderii europeni: „Nu puneţi Europa la colţ, într-o situaţie fără ieșire.”

– Şi credeţi că veţi putea convinge UE sau „Vestul” să se alăture misiunii pentru pace a premierului Orban? Cum veţi putea face asta?

– Putem face progrese prin paşi mici. Şi, dacă vrem să facem progrese, trebuie să restabilim dialogul. Acesta a fost obiectivul misiunii de pace. Şi vom continua în această direcţie. Americanii au dialogat cu ruşii la nivel de Minister al Apărării, Elveţia a dialogat cu ruşii la acelaşi nivel, Papa a trimis reprezentanţi la Kiev, ministrul de Externe ucrainean a vizitat Beijing. Deci, cu paşi mici. Nu putem face pace dintr-o dată. Trebuie să evoluăm cu paşi mici şi vom continua acest efort.

– Care este mesajul dumneavoastră pentru liderii europeni care critică acest plan şi care nu au încredere în această abordare?

– Să încerce să gândească adânc şi să nu pună Europa la colţ, într-o situaţie fără ieșire.

INTERVIURILE HotNews.ro