Sari direct la conținut

Arta și colecția Reginei Maria, expuse la Art Safari din 6 septembrie!

Arta și colecția Reginei Maria, expuse la Art Safari din 6 septembrie!
Carte poştală, Principesa Maria a României în balconul Castelului Pelişor, Datare cca 1905-1907. Atelier fotografic Alfred Brand, Sinaia, colecția Muzeul Național Cotroceni

Figură marcantă a monarhiei noastre, Maria a României a rămas în istorie nu numai prin faptele eroice din timpul Marelui Război, dar și prin latura artistică a ființei sale, manifestată încă din copilărie și din tinerețe. Opera sa îmbogățește astăzi patrimoniul național. O parte a creației – de la picturi, la obiecte și mobilier – și a colecției sale se poate vedea în expoziția Maria a României. Regină și artistă, alături de „Femeile Pictore și Sculptore”, deschisă în cadrul noii ediții Art Safari, în perioada 6 septembrie – 15 decembrie. Expoziția este realizată în colaborare cu Muzeul Național Peleș, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași și Muzeul Național Cotroceni.

Pictura – pasiune princiară și regală

Încă din tinerețe, principesa Maria manifestase interes pentru pictură și desen, pasiuni care preocupau foarte mult, în acea epocă, aristocrația și nobilimea, și care deveniseră în familiile regale – alături de muzică – „materii” aproape obligatorii în educația vlăstarelor princiare.

Modelul scolastic s-a aplicat și în cazul nepoatei reginei Victoria, aceasta având și un talent înnăscut, după cum mărturisește în cartea Povestea vieții mele: „Aveam aplecare numai pentru o singură artă: pentru pictură. Bineînțeles, îmi plăcea și cititul, dar mă simțeam mai mulțumită cu penelul în mână.” 

Tânăra principesă a luat primele lecții foarte bune, timp de șase săptămâni, cu profesoara Ruth Mercier, „renumită pentru pictarea florilor”, a cărei „tehnică în acuarelă era fără pereche”. Având decența de a nu se considera o mare artistă în domeniu, regina era, totuși, conștientă de talentul său, ale cărui mărturii se păstrează și astăzi în muzeele din țară sau în colecții private. Deși viața nu i-a oferit șansa de a face studii serioase în domeniul artei, Maria și-a dezvoltat talentul „într-o anumită direcție, cu aplecare spre partea decorativă”. 

Crini albi, Muzeul Național Peleș

Florile și grădinile reginei

Pasionată întreaga viață de grădini și de flori – „de la mama am moştenit, cu toatele, nemărginita noastră iubire pentru flori” –, tânăra principesă va picta exclusiv flori, într-o manieră specifică stilului Art Nouveau, în care naturalul se împletește armonios cu decorativul.

Unei artiste ca regina Maria natura țării de adopție de la gurile Dunării i-a oferit nespuse clipe de bucurie, trăite în grădinile și în parcurile reședințelor regale, la a căror înfrumusețare a contribuit plenar. Se alătura acestei iubiri pentru natură și principele Ferdinand, soțul său, pentru care botanica a fost mai mult decât o pasiune.

„Nando și cu mine iubeam mult florile” – mărturisea regina în Povestea vieții mele.  „Când eram cu el printre flori, Nando se făcea iarăși cel pe care-l cunoscusem la Coburg și Sigmaringen; atunci întinerea, știa să râdă și să petreacă și nu mai avea acea privire plină de griji care mă îndurera. Ah, da, ce mult îi plăceau florile! Aceasta era o puternică legătură între noi, o punte prin care puteam totdeauna ajunge unul până la altul, printre atâtea lucruri ce rămâneau neînțelese”. 

Florile au fost decorul în care regina Maria a trăit o viață întreagă, la Cotroceni, la Sinaia, la Bran și la Balcic, la Scroviștea ori la Copăceni. Toate „casele de vis” ale reginei au avut grădini atent îngrijite și permanent îmbogățite cu flori de toate felurile.

Din ultima sa perioadă artistică, Muzeul Național Peleș păstrează o piesă de valoare excepțională: manuscrisul dedicat soțului său, principele Ferdinand, realizat în 1906 la Castelul Pelișor, compus din 50 de file de pergamoid, pe care au fost pictate flori, însoțite de versuri de dragoste. 

În colecțiile Muzeului Național Peleș regăsim mai multe acuarele semnate de principesa Maria, al căror subiect sunt crinii sau macii pe care i-a iubit atât de mult, nuferii și irișii, alături de lalelele pictate în 1902 la Cotroceni. De asemenea, s-au păstrat în același patrimoniu de la Peleș și albumele cu fotografii ale reginei Maria, cele dedicate copiilor având coperțile pictate de ea însăși.

Acuarelă Maci, Muzeul Național Peleș

Implicare în viața artistică din România

Principesa Maria s-a implicat și în viața artistică din România, devenind, în ianuarie 1902, la invitația sculptorului Oscar Späthe, președinta de onoare a societății Tinerimea Artistică, înființată în 3 decembrie 1901. Menirea acestei societăți avea să fie astfel explicată de pictorul Constantin Artachino: „Am fost o instituție care a dat la începuturile ei tonul în artă, a creat atmosfera și a stimulat pasiunea iubitorilor de frumos pentru a deveni colecționari. A impus rubrica de artă și a creat un statut social favorabil artiștilor, care au început să fie apreciați pentru profesia lor nobilă”.

Participarea principesei cu lucrări la expozițiile Tinerimii este remarcată și de Eugeniu Buhman: „După ce s-a constituit Societatea Tinerimea Artistică, sub patronajul Principesei, la expozițiile anuale din fiecare primăvară au figurat și lucrări originale de-ale ei, flori și motive decorative care s-au prezentat cât se poate de frumos”.

La prima expoziție a Tinerimii Artistice, care are loc între 1 martie și 1 aprilie 1902 în Palatul Ateneului și este deschisă în prezența reginei Elisabeta a României, principesa Maria participă cu câteva acuarele (reprezentând iriși și nuferi) și piese de mobilier realizate după propriul design. Un jurnalist va scrie că principesa „pictează flori aproape la fel de bine ca bunul Dumnezeu”.

Balcicul și colonia de artiști a reginei

Deceniul al treilea al veacului trecut îi aduce reginei Maria descoperirea Balcicului, unde este condusă de pictorul Alexandru Satmari și unde va întreține în jurul său o colonie de artiști care, prin creațiile lor, au marcat arta contemporană românească. În 1924, regina cumpără prima proprietate la Balcic, formând în jurul ei, în numai câțiva ani, cu pasiune și energie, o reședință unică în această zonă. Balcicul va fi locul în care regina Maria va crea cea mai frumoasă grădină a reședințelor sale, natura spectaculoasă a Coastei de Argint – cea atât de bine reprezentată în creațiile pictorilor interbelici. 

Târziu, spre finalul vieții, reginei Maria îi sunt recunoscute meritele artistice și mecenatul prin care a protejat și încurajat atâți pictori. Într-o scrisoare deschisă, datată 8 decembrie 1937, membrii Tinerimii Artistice de altădată – Iosif Iser, Ștefan Popescu, Nicolae Dărăscu, Jean Al. Steriadi, Gheorghe Petrașcu și Eustațiu Stoenescu – îi aduc un omagiu reginei-artiste: „Majestate, fiecare dintre noi își amintește cu emoție de tânăra Principesă de altădată, care a prezidat începuturile artei noastre. […]Fala noastră va fi că am trăit vremurile acestea mari, că am lucrat și ne-am format sub domnia Majestăței Voastre, că facem parte din marele cortegiu al vieții și domniei Majestăței Voastre”.

Designul de mobilier – un alt talent al reginei

Realizate în cadrul atelierelor Școlii de Arte și Meserii din Sinaia, piesele de mobilier concepute de principesa Maria – multe dintre ele păstrate cu grijă în colecțiile Muzeului Național Peleș – au decorat interioarele Castelului Pelișor. Cele mai valoroase piese fac parte din garnitura de mobilier realizată în anul 1909, din lemn de tei aurit, pentru a decora interiorul dormitorului de aur și al salonului aferent din Castelul Pelișor, principesa Maria fiind ajutată în transpunerea motivelor decorative de către arhitecții Karel Liman și Jean Ernest.

În cadrul expoziției din martie 1903 a Tinerimii Artistice, principesa Maria a expus obiecte de mobilier ce-i poartă amprenta stilului și care stârnesc interesul artiștilor și jurnaliștilor contemporani.

Principesa Maria va deveni o mare promotoare a curentului Art Nouveau, achiziționând piese de artă decorativă pentru decorarea reședinței sale de la Sinaia. Castelul Pelișor păstrează sculpturi și busturi semnate de Mary Alyce Thornycroft (reprezentând-o pe mama Mariei, marea ducesă Maria Alexandrovna), de Oscar Späthe (Sfânta bizantină, achiziționată de principesă în 1904, sau bustul Melancolia), Fritz Storck (Eva sau Tentaţiunea) ori Alexandru Călinescu. 

Arhitectura și decorația interioară s-au adăugat, firesc, armonios, acestei pasiuni a reginei pentru amenajările peisagistice. Frumoase în exteriorul simplu, cu pereții zugrăviți în alb, cu saloane al căror spațiu s-a prelungit, vizual, în parcurile însuflețite de augusta-i prezență, reședințele reginei Maria – fie ele palate, castele, case sau simple colibe – poartă toate amprenta gustului său ales. 

Fotoliu Lilly Chair – Şcoala de Arte şi Meserii, Sinaia, după desenul reginei Maria_Muzeul Național Peleș

Banchetă – Şcoala de Arte şi Meserii, Sinaia, după desenul reginei Maria_Muzeul Național Peleș

Pasionata colecționară de artă

O altă latură specială a artistei care a fost Maria a României a constituit-o colecționismul de artă, pasiune pe care suverana și-a împlinit-o întreaga viață, din neuitatele călătorii pe meridianele lumii aducând în țară, pentru decorarea reședințelor sale, obiecte de artă ce au corespuns gustului său atât de eclectic, socotind că „este o binecuvântată însușire de a înfrumuseța orice, de a face mai atrăgătoare întâmplările și ființele și de a scoate la iveală mai mult lumina decât umbra”. 

Serviciu de birou cu monograma mamei reginei Maria, format din casetă pentru scrisori şi sfeşnic, Muzeul Național Peleș

Iubirea pentru fotografie

O altă pasiune a reginei Maria a fost fotografia, pe care a practicat-o încă din tinerețe, alături de un alt împătimit al domeniului, principele Ferdinand al României, soțul său. Reginei i-a plăcut să facă fotografii și, mai ales, să se lase fotografiată, în cadrul natural splendid al reședințelor sale de la munte, de la câmpie și de la mare sau în interioarele „caselor de vis”, la a căror amenajare a trudit o viață.

Regina este conștientă de frumusețea ei și se consideră obligată să păstreze amintirea acestei frumuseți și pentru generațiile ce vor urma, ceea ce a dus la crearea unei imense arhive fotografice deținute de Muzeul Național Peleș și de Arhivele Naționale ale României.  

Carte poştală, Regina Maria în veşminte de curte alături de unul dintre câinii din rasa Barzoi la Palatul Cotroceni, Datare cca. 1925 – 1926 Atelier fotografic Julietta, Fotograf al Curţii Regale, București, Muzeul Național Cotroceni

Muzica, teatrul și filmul

Muzica, teatrul și filmul au pasionat-o întreaga viață pe regina Maria, care a reușit să le insufle și copiilor săi gustul pentru creațiile artistice din aceste domenii. Legătura absolut specială a lui George Enescu cu reginele Elisabeta și Maria abia dacă mai trebuie evidențiată, o întreagă bibliografie în materie evocând această relație absolut specială pe care marele compozitor a avut-o cu capetele încoronate ale României. 

Spre finalul vieții, muzicianul avea să-i mărturisească primului său biograf, Bernard Gavoty: „Aveam, la acea epocă, onoarea și plăcerea de a mă duce destul de des la Palatul Regal. Am și acum încă, pe peretele din salon, o fotografie pe care prințesa Maria mi-a oferit-o în 1908, la Sinaia. Dedicația, prea flatantă, în engleză – «And he awakes the music of our souls» [«Și el trezește muzica din sufletele noastre.»] – ar putea să-mi dea motive de orgoliu, pentru că, acolo, fac figură de magician.” (v. Les souvenirs de Georges Enesco / Amintirile lui George Enescu, 2005). 

Recitalurile susținute de George Enescu în Sala mare de concerte a Castelului Peleș sau la Palatul Regal din București, alături de regina-poetă Carmen Sylva și de violoncelistul Dimitrie Dinicu, au rămas în memoria contemporanilor.

Susținătoarea Asociației Femeile Pictore și Sculptore

În anul 1916,  fost întemeiată Asociația Femeilor Pictore și Sculptore de către Olga Greceanu (1890-1978), Nina Arbore (1889-1942) și Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969). Regina Maria a acceptat invitația de a fi președinte de onoare și de a expune alături de artiste. În contextul intrării României în Marele Război, momentul constituirii Asociației a avut loc în anul în care Cecilia Cuțescu-Storck a devenit prima femeie profesor de artă din Europa, ceea ce a constituit un imbold esențial pentru activitatea expozițională și pentru mișcarea feministă română.

În cadrul acestei expoziții, Art Safari dedică un capitol distinct femeilor pictore și sculptore, curatoriat de Alexandra Ilniţchi-Ardelean. Designul expoziției este realizat de Diana Nicolaie.

Art Safari, ediția dedicată femeilor, poate fi vizitată în perioada 6 septembrie – 15 decembrie, de joi până duminică, între orele 12:00 și 21:00. Biletele și programul expozițiilor poate fi accesat pe site.

Parteneriat media