Comoara ascunsa de la Politehnica din Iasi

La Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” Iasi (UTI), sintagma „cercetare stiintifica” nu este atit de abstracta pe cit pare. Profesorii se implica in proiecte, iar unii chiar duc la bun sfirsit ceea ce au inceput. Dar un proiect de software dezvoltat la UTI ar putea muri intr-o faza primara din cauza legilor din Romania.

Desi omologat de o firma internationala si cerut de zeci de institutii din strainatate, softul politehnistilor nu poate fi vindut. Pentru ca, in Romania, brambureala legislativa nu permite unei universitati sa gaseasca un cadru legal pentru a vinde un produs de cercetare.

Echipa de profesori de la UTI a creat un soft pentru mediul de programe MATLAB. Acesta este produs de firma americana “The Mathworks Inc” si este indispensabil celor din domeniul Automaticii. Initiatorul proiectului, Octavian Pastravanu, este profesor la Facultatea de Automatica si Calculatoare de la Universitatea Tehnica “Gh.Asachi” din Iasi.

Totul a inceput acum patru ani, in 2000: „Din investigarea resurselor puse la dispozitie de firma Mathworks, am descoperit ca nu exista inca nici un program care sa poata exploata modelele si formalismul matematic al retelelor Petri.

De aceea, intr-o serie de manifestari stiintifice internationale, am incercat sa lansam ideea ca un astfel de soft ar fi util, cel putin la nivel educational, daca nu si in cercetarea stiintifica. In acest context, care parea promitator, am gasit in echipa noastra entuziasmul necesar sa dezvoltam un astfel de soft”, povesteste Octavian Pastravanu.

Alaturi de el, la proiect au mai lucrat Mihaela-Hanako Matcovschi, conferentiar universitar, si doi asistenti doctoranzi, Cristian Mahulea si Claudiu Lefter.

Dupa trei ani de munca si o serie de teste, efectuate pe un lot de 70 de studenti, echipa a reusit sa corecteze toate micile imperfectiuni de programare si a prezentat firmei Mathworks versiunea finala a softului. Proiectul politehnistilor a fost omologat de firma americana, care a inclus “Petri Net Toolbox for MATLAB” in cadrul proiectului sau de intermediere de contracte.

Concret, Mathworks garanteaza pentru acest soft si il prezinta celor interesati de cumpararea lui, fara a cere nici o taxa programatorilor ieseni. Pachetul de programe beneficiaza acum de o campanie de promovare pe site-ul oficial al firmei Mathworks si exista deja cereri de achizitionare din partea universitatilor si institutelor de cercetare din toata lumea.

Pina aici, povestea pare sa aiba un final fericit. Desi “orice student poate crea un soft”, dupa cum afirma insusi profesorul Pastravanu, pachetul de programe al politehnistilor se bucura de recunoastere internationala.

Pe linga faptul ca acest lucru pune intr-o lumina pozitiva invatamintul tehnic iesean, UTI ar putea beneficia si de citeva mii de dolari pe an in plus, bani obtinuti din comercializarea produsului software.

Singurul aspect care a ramas nesolutionat in finalizarea produsului se refera la vinzarea lui. “Firma nu vrea sa incurajeze softurile piratate si ne-a solicitat sa detinem controlul printr-un mecanism de comercializare”, spune Octavian Pastravanu. Echipa de programatori s-a ocupat si de acest aspect. Impreuna cu ing.

Steluta Cuciureanu, sef al departamentului Polytech din universitate, au elaborat sistemul de vinzare, stabilind pretul pachetului “Petri Net Toolbox for MATLAB” la 300 USD. Unitatile de invatamint sau institutele de cercetare ar putea cumpara insa softul cu o reducere de aproape 50%, la pretul de 170 USD.

Acest mecanism de vinzare a fost apoi trimis consilierului juridic al universitatii, Mirela Troia, care a ajuns la concluzia ca softul nu poate fi insa comercializat de catre UTI in lipsa unui certificat de inregistrare la Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA).

Din acest moment, lucrurile se complica. Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor este singurul organism abilitat sa ofere drepturi de autor in sens comercial. ORDA inscrie insa in Registrul Programelor pentru Calculator numai softurile care au fost elaborate de catre firme sau institutii inregistrate la Camera de Comert.

Astfel, conform “Normelor metodologice privind administrarea Registrului progamelor pentru calculator”, persoanele juridice care doresc sa inregistreze un program software trebuie sa comunice la ORDA certificatul de inmatriculare de la oficiul registrului comertului, insotit, printre altele, si de certificatul de inregistrare fiscala.

Or, universitatile nu sint inregistrate la Camera de Comert. In plus, nici procedura de inregistrare la ORDA nu face nici o referire la situatia in care producatorul de soft nu este o firma, ci o institutie academica.

Legea Invatamintului pare sa ignore, de asemenea, modalitatea concreta prin care o universitate ar putea vinde un produs obtinut prin cercetare stiintifica. Articolul 82 precizeaza ca universitatile pot realiza venituri suplimentare doar din contracte de cercetare stiintifica, de proiectare, consultanta sau expertiza, sau din contracte incheiate pentru alte servicii stiintifice sau didactice.

In cazul pachetului de programe produs de profesorii politehnisti nu este insa vorba de un serviciu pe care universitatea il ofera celor interesati, ci de un produs vandabil.

Ruxandra Todoran, consilier in cadrul departamentului de relatii cu publicul al Consiliului National al Cercetarii {tiintifice din Invatamintul Superior (CNCSIS), sustine ca Universitatea Tehnica ar fi putut totusi comercializa softul.

Bineinteles, doar daca ar fi desfasurat acest proiect printr-un grant obtinut de la Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamintului Superior si a Cercetarii {tiintifice Universitare (UEFISCSU). Aceasta institutie este subordonata administrativ Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Procedura de obtinere a unui grant din partea acestui organism este insa cel putin la fel de complicata precum denumirea sa. Unele proiecte asteapta ani intregi acordul de finantare, altele nu il obtin niciodata, iar cele mai norocoase apartin persoanelor suficient de “influente” ca sa isi asigure o stampila si citeva mii de euro. De aceea, proiectul coordonat de prof. univ. dr. ing.

Octavian Pastravanu a fost unul de cercetare nefinatata, echipa lucrind la acest soft cind si cum a putut.

O alta posibila solutie a fost propusa de consilierul juridic Roxana Mihai, care este de parere ca o universitate ar putea sa se inregistreze la Camera de Comert, daca ar avea ca obiectiv de activitate si desfasurarea de activitati comerciale. Acest lucru nu este insa prevazut in statutul Universitatii Tehnice “Gh.

Asachi”, iar modificarea Chartei ar fi, pentru conducerea politehnistilor, un proces destul de complicat.

“In acest context, ne aflam intr-un impas”, recunoaste Octavian Pastravanu. „Conducerea universitatii a facut o adresa oficiala catre ORDA, in care solicita precizarea explicita a modalitatii de rezolvare specifica situatiei in care producatorul de software este o institutie academica neabilitata in activitati comerciale”, a mai spus Pastravanu.

Deocamdata insa, ORDA nu a dat nici un raspuns. Contactat in legatura cu aceasta problema, Dan Predescu, consilier in cadrul departamentului de relatii cu publicul al oficiului, s-a ferit sa faca vreun comentariu. “Nu pot sa dau informatii despre stadiul analizei unei documentatii, pot doar sa va indrum sa va informati asupra cadrului legal de obtinere a dreptului de autor.

Nu este problema mea daca in Legea Invatamintului se prevede altceva!”, a declarat el. Acelasi Dan Predescu, intr-o convorbire cu profesorul Pastravanu, a solicitat tarif de consultanta juridica pentru a divulga solutiile pe care alte universitati din tara le-au adoptat in aceeasi situatie…

Profesorul Octavian Pastravanu a refuzat pina acum peste 50 de solicitanti, interesati de achizitionarea produsului, oferindu-le doar o varianta demonstrativa a pachetului de programe. Cererile continua insa sa soseasca. Softul politehnistilor ieseni este dorit de universitati, institute de cercetare si companii de software din Statele Unite, Franta, Italia, Australia si Canada.

De asemenea, firma Mathworks cere insistent definitivarea procesului de vinzare. Ceea nu poate nimeni din strainatate sa inteleaga este de ce, in Romania, birocratia impiedica afirmarea valorilor, de ce toata lumea ridica din umeri sau te trimite la alt “organ abilitat”.

Pina cind va exista un raspuns la aceste nedumeriri, programatorii de la UTI, cindva entuziasti, se multumesc sa isi vada numele pe site-ul www.mathworks.com.