I-au retras premiul si l-au catalogat drept nazist

„Tarisoara noastra, ca o curva care isi baga mana la bijboaca”. Nu e un rand dintr-o carte de Henry Miller sau Alexandru Vakulovski, ci descrierea facuta unui tablou chiar de catre autor: pictorul clujean Sorin Tara.

Nu e nici un tablou oarecare, ci unul care a fost cat pe ce sa-i aduca autorului un premiude 1.500 de euro. Bani seriosi, ar zice lumea. „Ajutorul social pentru un somer in Germania”, spune Tara, scarbit. Oricum, el nu a primit banii. Pentru ca unii au considerat ca are simpatii naziste.

Concursul

Tara nu se recunoaste in aceasta ipostaza si chiar se enerveaza ca i-a fost „stricata imaginea”, chit ca „publicitatea negativa e cu 40% mai eficienta decat cea pozitiva”. Povestea a inceput in primavara acestui an la Sibiu, judetul din care se trage, de altfel, rebelul artist.

In ultimii trei ani, Deutscher Wirtschaftsclub Siebenburger (DWS, Clubul Economic German Transilvania) a organizat un concurs pentru pictorii transilvaneni sub 35 de ani, oferind doua premii: unul de 1.500 de euro, pentru promovarea tinerei generatii de artisti, celalalt, de 500 de euro, acordat de prezidiu.

Vopsele furate

„Mai erau vreo doua zile pana la inscrierea in concurs si nu voiam sa ma duc. Fusesem si la celalalte doua editii, iar acum nu aveam nici panza si nici chef. Dar m-a sunat adviserul meu, Liviana Dan, critic de arta la Muzeul Bruckenthal, si m-a convins. , mi-am zis”, povesteste pictorul de 29 de ani.

S-a agitat putin si a facut rost de „un rebut de panza valurita si indoita intr-un colt” pe care a tarat-o, cu greu, din cartierul Manastur pana la atelierul lui din celalalt capat al orasului. Era in noaptea dinaintea ultimei zile de inscriere.

Ajuns la atelier, a constat ca avea „doua rable de pensule” si un strop de culoare albastra. S-a uitat prin jur si a dibuit in curte niste culori de vopsit masina la un service auto: rosu si verde. Dupa ce le-a subtilizat „cu jena”, s-a asezat pe fotoliul uzat din atelier si a inceput sa se uite, aiurea, la panza.

„Patria nocturna”

„Am adormit ca o vita, imbracat, si m-am trezit pe la 6 jumate, mic si umil. M-am tarat in patru labe prin incapere, dand la o parte pozele cu fetite dezbracate ce acopereau podeaua”, povesteste el, artistic si oarecum teatral, fiecare pas facut.

Tarandu-se, i-a venit ideea: va picta Transilvania ca pe o femeie dezbracata, ravasita si trecuta, din al carei vagin iese un ochi – „simbolul cunoasterii”.

Intr-o ora si 20 de minute, cu trei culori si doua pensule stricate, si-a pus viziunea pe panza si a botezat-o „Transilvania. Patria nostra, patria nocturna”.

S-a grabit pe Calea Turzii sa prinda o ocazie spre Sibiu. A ajuns la destinatie cu 10 minute inainte de inchiderea inscrierii, si-a predat lucrarea si a plecat a doua zi din tara pe alte meleaguri, unde avea „treburi”.

Invitatii cu bucluc

S-a intors din preumblari cu doua zile inainte de premiere. Atunci a aflat ca a tras „lozul cel mare”: din cele 22 de lucrari intrate in faza finala a concursului, a lui era cea premiata cu 1.500 de euro.

Cum nu-l caracterizeaza defel conformismul, s-a gandit ca nu ar strica sa faca oaresce valuri in jurul vernisajului de la Muzeul Bruckenthal la care urma sa fie premiat. Nu s-a gandit insa ca valurile se vor transforma in taifun.

Ce a facut, de fapt? A vrut sa isi invite prietenii sibieni, asa ca a compus o scrisoare in care le anunta evenimentul si ii chema sa vina „la troaca si alcoale”, adica sa manance si sa bea, pe banii DWS.

Invitatia a semnat-o asa cum obisnuieste, uneori: cu numele lui, in care prima initiala a numelui – „T” – era suprapusa peste litera „S,” prima initiala a prenumelui. Astfel, pe invitatii aparea simbolul zvasticii, numai ca orientat spre stanga, nu spre dreapta cum e zvastica hitlerista.

Nu s-a sfiit sa imparta cateva astfel de invitatii si prin crasmele burgului sasesc, cu vreo doua ore inainte de vernisaj. Si, uite-asa, a starnit un intreg roi de albine.

„Motive politice”

Cum-necum, in cele doua ceasuri ramase pana la vernisaj, la urechile mai-marelui Sibiului, primarul Klaus Johannis, si ale presedintelui onorific al DWS, Peter Adamek (la vremea aceea consul al Germaniei la Sibiu), au ajuns vorbe care il catalogau pe Tara drept nazist, dat fiind ca, pe invitatiile cu pricina, artistul folosise, chipurile, „simboluri national-socialiste”.

Mai mult, se pare ca la Primaria Sibiului a fost trimisa prin fax o astfel de invitatie, sub motivatia ca ar fi „invitatia oficiala” a evenimentului in cauza. Ca atare, Klaus Johannis nu a mai participat la vernisaj, desi era invitat, iar Peter Adamek a declarat in fata publicului adunat la locul faptei ca „din motive politice, se retrage premiul pictorului clujean Tara”.

Daune de 1 euro

A urmat un intreg scandal, Tara fiind etichetat de unele ziare sibiene si de multi dintre cei prezenti la vernisaj drept „nazist”.

Considerand ca imaginea lui a avut de suferit, saptamana trecuta, artistul clujean a hotarat sa dea in judecata Clubul Economic German din Transilvania, cerand daune de… 1 euro.

Pana va primi despagubirea cu pricina, daca o va primi vreodata, Tara va incheia „spectacolul” la fel cum a inceput, printr-un act artistic: isi va arde tabloul cu pricina in mijlocul Sibiului. „Ca sa arda o data cu el si ura mea pentru sasi”, incheie, cu emfaza, rebelul Tara.

________________________________

„Nu sunt nazist. Doar speculez artistic tot ce se poate specula. Din moment ce si asa totul ce face praf si pulbere in jurul nostru, morala, sinceritatea, iubirea, religia, tot, tot, tot, de ce sa ma apuc eu sa infrumusetez oribila realitate romaneasca?”– Sorin Tara

Atac la adresa lui Schlattner?

Dupa spusele criticului de arta Liviana Dan, tabloul pictat de Tara nu a fost vazut de nici unul dintre cei care il acuza ca ar fi nazist, deoarece a fost tot timpul adaposit la Clubul Economic German, fara a fi expus. Cu toate acestea, unele voci au speculat cum ca tabloul este un atac la adresa preotului luteran Eginald Schlattner, autorul romanului de succes „Cocosul decapitat”.

Tara dezminte categoric aceste spuse: „Cum sa-l atac pe Schlattner cand eu il iubesc? Doar e consatean cu mine. Eu am trait in Satul Nou, comuna Rosia. Din Rosia e si Schlattner. L-am vizitat de cateva ori cu prietenii si i-am daruit mici lucrari de-ale mele. Ca atare, nu vaz la ce bun toate aceste speculatii complet neadevarate”.

„Castigatorul premiului principal din acest an a utilizat, intr-o invitatie personala adresata prietenilor pentru a participa la festivitatea de acordare a premiilor, insemne cu referire la ideologia national-socialista.

Prezidiul DWS, care a fost instiintat despre aceasta cu doar trei ore inaintea festivitatii de premiere, s-a vazut nevoit sa reactioneze, pentru a lamuri ca DWS nu permite stabilirea unei legaturi intre sine si simboluri de acest gen. Pentru a preveni daunele la adresa DWS, s-a decis neacordarea Premiului de Promovare a Artei in acest an” – Clubul Economic German Transilvania (DWS)

Primaria Sibiu nu comenteaza

CLUJEANUL a incercat sa afle si parerea primarului Sibiului, Klaus Johannis. Cum edilul era in concediu, reporterii nu au putut vorbi decat cu Marius Constantin, seful departamentului Presa al Primariei Sibiu, care nu a dorit sa comenteze incidentul.

________________________________

„Artistul care provoaca”

Potrivit criticului de arta Liviana Dan, Sorin Tara este un artist care provoaca. „Intr-o lume in care ce citim in ziare si ce vedem la televizor are mai multa relevanta decat ceea ce vedem cu ochii nostri, ideologia lui Tara nu poate fi decat o ideologie anti-sistem. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca in Romania exista o anumita doza de antisemitism.

Asa cum, in lucrarile sale, Tara a tratat prostitutia, coruptia, alcoolismul, a tratat si antisemitismul”, spune criticul. Chiar daca este convinsa ca Tara este un artist talentat, Liviana Dan se teme ca scandalul declansat de el ar putea avea consecinte: premiile DWS nu se vor mai acorda.

„Solutia finala”

Cei care l-au acuzat pe Tara de nazism – printre care si Kertesz Andrei, cercetator principal la Galeria de Arta a Muzeului Brukenthal – au luat in considerare si o alta lucrare in care clujeanul-sibian speculeaza artistic o expresie „sensibila”.

Este vorba de lucrarea sa de diploma, intitulata „Endlosung” (in traducere, „Solutia finala”), denumirea programului nazist de exterminare in masa a evreilor.

Pentru aceasta lucrare (compusa din cateva zeci de gravuri si picturi), Tara a primit nota 10 din partea Universitatii de Arta si Design Cluj, in iunie 2003. De altfel, in referatul de sustinere a lucrarii de diploma, Tara scria: „Lucrarea mea poarta numele de pentru ca mi s-o nazarit ca aceste desene pot fi luate ca un fel de solutie finala dupa sute de ani de scoala.

Si-n afara de asta, imi plac titlurile pline de emfaza, uite-asa, de-al dracului!”.