Declaratia de avere a unei mari sportive
Ai 7 Kilograme de aur, in lingouri. Ce faci cu ele? O asemenea cantitate de aur ar fi suficienta sa te imbraci in bijuterii din cap pana in picioare, ca intr–o armura. Ti–ar mai ramane destul ca sa iti plachezi si acoperisul casei.
Cand ai dobandit educatia intr–o familie in care banii sunt considerati un suport si nu un scop in sine, cand ai primit invatatura aprecierii valorii banului dupa numarul picaturilor de sudoare scurse de pe frunte, nu iti poti permite asemenea extravagante. Acestea sunt si convingerile lui Gabi Szabo.
In 11 ani de inalta performanta in atletism, Gabi Szabo, a adunat zeci de medalii, dintre care 12 de aur. Aurul cel mai pretios, la propriu, a fost insa castigat in 1997: 6,6 kilograme de aur, pe puritate maxima, in lingouri. O fericire? Partial. Cu un premiu in bani ar fi stiut ce sa faca si fara consultanta de specialitate. Chiar si o medalie de aur este mai usor de fructificat decat un lingou.
Poate suna trist, dar unii sportivi isi valorifica medaliile vanzadu–le prin intermediul caselor de licitatie. Ce poate sa faca, un atlet, cu un “zid de aur” nu se stia pana la premiile Golden Four.
Obisnuita sa isi fixeze cadenta si sa isi dramuiasca energia pe pista de alergare, Gabi Szabo este la fel de atenta si in cursa vietii. Apogeul unui sportiv poate fi o efemerida. A pornit de la ideea ca momentul atarnarii ghetelor in cui nu trebuie sa fie o sperietoare. Nu s–a vazut niciodata in postura ursului retras in barlog sa isi suga unghiile.
Considera ca, stoicismul si parcimonia, pot fi vecine cu zgarcenia, si nu o vor pune la adapost. Nu este suficient sa eviti risipa, punand ban pe ban si inchizand lumina cand te uiti la televizor, pentru a trai fara griji materiale pana la adanci batranete. A decis ca si castigurile sa fie puse “la munca” pentru a fi ferite de depreciere.
Cele 6,6 kilograme de aur au intodus–o intr–o lume complet diferita de cea cu care era obisnuita. O singura asemanare: pe teren, ca si in lumea financiara, viteza si puterea de anticipare sunt atuuri determinante pentru a iesi castigator. IsI depozitase lingourile intr–o banca. In scurt timp a realizat ca nici bogatia nu este prea ieftina.
Banca ii percepea speze foarte mari pentru acest serviciu. “Pierdeam multi bani cu aceste costuri. Atunci am avut prima experienta despre ce inseamna dobanda negativa, chiar daca, prin definitie dobanda negativa se traduce cu totul altfel.
” Scurtandu–mi timpul de inregistrare atleta imi anticipeaza intrebarea urmatoare si completeaza:” Dupa un an si jumatate am vandut aurul respectiv.”
In timp s–au adunat multe alte premii in bani. A mai fost un milion de dolari in concursul Golden League, urmasul cu cash al lui Golden Four. Impreuna cu Zolt Gyongyossy, sotul sau, a primit din partea autoritatilor, 80.000 de dolari pentru aurul olimpic castigat, la Sydney, pentru Romania.
“Poate, prin comparatie, nu pare o suma importanta, dar este recompensa mare pentru o tara cu economia noastra.”. Vorbele acestea apartin unui sportiv care a adunat 1,5 milioane de dolari doar din prezenta pe podiumul de premiere. Fara a mai pune la socoteala premiile in bunuri si castigurile din reclame sau sponsorizari.
Desi, a fost acumulata cu fuleul, aceasta agoniseala trebuia sa fie ferita de a fi calcata in picioare. Viata din afara pistei este mai lunga decat cea de pe pista. Observ, vorbind despre modul in care isi admintreaza averea impreuna cu sotul, ii place sa afirme: “Avem investitii dar nu avem afaceri”. Din modul in care vorbeste remarc insa ca nu este chiar o novice in domeniu.
Desi nu doreste sa intre in detalii, si este firesc, enumera cateva plasamente ale familiei: 6 hectare, in jurul Bucurestiului, 500 mp in mijlocul orasului (“Asteptam sa demaram un proiect pentru o cladire cu 6 etaje dar mai trebuie sa concesionam 90 metri. Nu ne grabim. Avantajul nostru este ca nu trebuie sa platim rate la credit.”).
Se profileaza si o pinacoteca (“O colectie se face intr–o viata. Am strans doar cateva piese, de pictori interbelici, pe care ne face mare placere sa le privim”).
Cu aceeasi rabdare si perseverenta, cu care isi aplica strategia in curse, isi urmareste si obiectivele de viitor in privinta averii personale. Din aceasta perspectiva parteneriatul cu Visa International este o dovada in plus a modului in care intelege Gabi Szabo sa isi prezerve castigurile.
Atleta a fost desemnata ambasadorul olimpic al Visa pentru campania de utilizare a cardurilor la plata marfurilor sI serviciilor la comercianti. Independenta in miscare si gandire atat de necesare in antrenamente si in competitii, a fost transpusa in viata de zi cu zi si cu ajutorul cardului bancar.
Cardul este “echipamentul” confortabil care ii confera toate atuurile de a se mentine tonusul si atunci cand face cumparaturi sau ia masa la restaurant indiferent unde in lume, si atunci cand isi rezerva biletele de avion sau benzina, plateste camera hotelului sau achita souvenirurile in boutique.
Nefiind un jurnalist sportiv nu am mai avut vreodata ocazia sa realizez un articol cu sau despre Gabi Szabo. Inspiratia unei firme de comunicare mi–a oferit insa posibilitatea sa ma intalnesc cu marea campioana. Am descoperit astfel o Gabi Szabo aparte de lumea in care apriori o incadrasem, intr–un un “top” nepublicat al bogatilor zilei.
La inceputul anilor 90, cel mai frecvent raspuns la intrebarea, adresata noilor imbogatIti din Romania, “ Cu ce bani ati intrat in afaceri?”, era din categoria: “Cu 50.000 de lei si diferenta, televizorul de la nunta”.
La inceputul anilor 2000, chestionati asupra modului cum si–au construit averea, din lipsa de inspiratie, aceleasI personaje prefera sa reproduca la unison un spirit din vremea capitalismului salbatic american“intreaba–ma despre averea mea dar nu ma intreba cum am facut primul milion”.
Stand de vorba cu Gabi Szabo am mai avut o explicatie a acestui tip de raspuns oferit de magnatii prefabricati din Romania. Sfidarea are si ea limitele ei. Cum ar suna, din gura rotunjilor zilei, ale caror inginerii financiare sunt notorii dar nesanctionate, raspunsul dezinhibat al marii atlete: “Sunt bani facuti cu multa, multa transpiratie”?
Geroge Vulcanescu
INTERVIURILE HotNews.ro