Pe piata vor ramane maximum 15 banci

Autoritatile continua sa cosmetizeze inflatia, nivelul real al acestui indice, cel putin in mediul urban, fiind de 16-18%, ne-a declarat Bogdan Baltazar, presedintele Consiliului de Administratie al BRD-GSG si vicepresedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu se poate imbata cu propriile dorinte pioase, afirma bancherul.

Pe de alta parte, „BNR se uita la deficitul mare al contului curent, se uita la arieratele in crestere, care sunt credite cu dobanda zero, si incearca totusi sa ne faca sa dam credite cu dobanda mai mica de 24%”, a afirmat Baltazar intr-un interviu acordat, in exclusivitate, ziarului „Gardianul”.

„BNR se uita la deficit, se uita la arieratele in crestere, care sunt credite cu dobanda zero, si incearca sa ne faca sa dam credite cu dobanda mai mica de 24%.”

– Cum apreciati starea economiei autohtone?

– E febrila, exista un indice al inflatiei care este monitorizat si directionat, ca sa reflecte o inflatie cat mai mica. Toata lumea imi spune ca asa e si in alte tari si ma intreaba de ce fac eu galagie deoarece noi practicam metodele altor tari; toate isi cosmetizeaza inflatia.

Ma rog, noi o cosmetizam mai mult si, in orice caz, inflatia e una in economia de schimb si alta in cea de subzistenta.

Exista o inflatie a economiei de schimb, unde oamenii care muncesc intr-o uzina sau intr-un birou isi cumpara toate bunurile cu bani, si exista o economie de subzistenta, in care oamenii se autohranesc cu laptele de la vaca, taie vitelul sau fac troc: obtin o caruta de lemne contra a unei vadre de vin; daca n-o fura! In aceasta din urma economie, in care traiesc cel putin 40% din oamenii din

tara, nu exista inflatie, pentru ca nu exista preturi. Noi adunam, intr-un cos de produse foarte torsionat si chinuit cu ponderile uluitor de mici la incalzire, electricitate, benzina, inflatia pe care o simt cei care traiesc in urban, cel putin 15%, poate chiar 16-18%, cu inflatia 0% pentru cei din rural. Adunat, ne va da o inflatie de 9%.

Pe de alta parte, e deficitul de cont curent care a crescut. BNR se uita la deficit, se uita la arieratele in crestere, care sunt credite cu dobanda zero, si incearca sa ne faca sa dam credite cu dobanda mai mica de 24%. E un foarte bun semn ca BNR scade dobanda de interventie, dar cu pasi mici. Este corect asa, fiindca economia de stat nu se asaneaza, pentru ca se plateste multa nemunca.

Banii platiti destul de generos alearga dupa un numar mic de produse. In situatia aceasta, BNR nu se poate juca, nu se poate imbata cu propriile ei aspiratii nobile si sa le ia drept realitati. De altfel, si dl Isarescu da semnale ca arieratele sunt mari, ca economia este nerestructurata … Dl guvernator a subliniat recent, din nou, ca „sursele adanci ale inflatiei nu au fost eliminate”.

– Guvernatorul da semnalele de care spuneti, dar afirma ca inflatia e cea oficiala!

– Ce sa spuna daca e si tinta lui? Dar iata ca spune ca nu stapanim sursele inflatiei. Situatia este de tensiune in economie, care este fragila din cauza finantarii prin buget a pierderilor, a ponderii enorme a fiscalitatii, povara pe privatii competitivi si pe persoanele fizice. Banii acestia care se pierd – arieratele, subventiile – trebuie scosi de undeva.

– Cum vedeti intrarea a tot mai multe banci pe piata de retail?

– E normal. Piata de „corporate” e aproape saturata. Vor mai fi posibilitati de dezvoltare in sectorul parteneriatelor public-privat. Dar altfel, pana cand nu se realizeaza o restructurare industriala si nu se descatuseaza fortele concurentei in economia de piata, sectorul de „corporate” e destul de plafonat.

ING Bank se agita, deschide sucursale sub forma de „gaura in perete”; ABN AMRO va face probabil la fel, Citibank e inca destul de cuminte…

„Sectorul bancar romanesc este, de departe, cel mai avansat in armonizarea cu UE. Nu vor rezista, insa, bancile fara resurse proprii mari sau fara un mare actionar bancar in spate.”

– Mai e RoBank, cumparata recent de OTP.

– Asta va fi foarte interesant. Pentru OTP, Romania si mai ales Transilvania reprezinta o zona strategica, o simbioza perfecta. OTP va reprezenta o provocare pentru intregul sistem bancar pe retail.

In doi-trei ani vor sa faca 100 de sucursale; nu e gluma! Ii salut in modul cel mai sincer, la fel ca si momentul in care BCR va fi in mainile unui grup bancar privat mare si se va termina cu aceasta promiscuitate a relatiilor dintre o banca cu capital de stat si statul respectiv: credite dirijate, licitatii cu castigator cunoscut dinainte, s.a.m.d.

Apoi, pentru ca BCR a fost „draguta” si a imprumutat societati de stat nerentabile, i se acorda un fel de monopol asupra emisiunilor de obligatiuni municipale si tot asa.

– Au mai intermediat si alte banci emisiuni municipale.

– Am intermediat si noi; BRD a deschis obligatiunile municipale cu Predealul. Dar de un an si jumatate, numai BCR a castigat licitatiile. BCR are tot felul de rulaje de fonduri comunitare, de la Banca Mondiala etc. La randul ei, BCR cumpara certificate de trezorerie la un randament foarte scazut s.a.m.d.

Toti bancherii isi doresc sa vina la BCR o banca privata mare care sa reactioneze la piata, ca si noi ceilalti, si care sa rupa obedienta fata de stat.

– Totusi, banca are intre actionari BERD si IFC!

– Asta e o gluma. Ce, asta-i privatizare? Astea nu sunt banci care actioneaza dupa stimulente de piata, ci institutii supranationale. Este o actiune utila de preprivatizare. Asteptam sa vina o banca care sa reactioneze asa cum reactionam si noi; sa nu mai fie situatii de genul in care BCR care a redus dobanzile cu doua zile inainte ca premierul sa ceara oficial bancilor sa le scada.

– Au anticipat scaderea dobanzii de interventie.

– Cu doua zile inainte de cererea premierului! A fost o comanda politica. Dobanda de interventie a scazut mai tarziu. Doresc foarte mult ca in piata sa nu mai existe actori bancari de stat – si deci politizati.

– Dupa ce va veni un investitor stategic la BCR, cum vedeti pozitia pe piata a acestei banci fata de BRD?

– Cam pe la acelasi nivel de cota de piata, mai ales tinand seama de disperarea bancilor care au o cota de 3% din piata de a castiga clienti. In cel mai bun caz, BCR isi va mentine cota de piata. In anul 2003 a pierdut circa 2-3 puncte procentuale din aceasta cota, fata de 2002.

– Vor fi afectate bancile de adoptarea acquis-ului comunitar?

– Noi suntem de departe sectorul cel mai avansat in armonizarea cu UE.

– Credeti ca bancile mici care se lupta pentru cote de piata sunt pregatite?

– Vor fi obligate sa-si sporeasca capitalul. Nu prea vad in piata un apetit mare sa fie cumparate. Nu au o franciza deosebita. De vreo trei ani tot vorbim in seminarii ca vor trebui sa se consolideze, sa aiba loc fuziuni si achizitii, dar nu se intampla nimic. Nu vad ING sau ABN AMRO cumparand Libra Bank.

– Credeti ca aceste banci vor rezista pe piata?

– Nu. Cred ca se vor stinge in liniste. Nu se vor mai putea capitaliza, nu vor face fata concurentei sporite pentru ca vor incepe ING, ABN AMRO, Citibank asa cum a inceput cu disperare acum trei ani Raiffeisen. Nu vad cum vor putea rezista la lupta asta dusa de bancile mijlocii institutiile fara resurse proprii mari sau fara un mare actionar bancar in spate.

– Cate banci credeti ca vor rezista pe piata?

– Pana in 2009 cred ca vor ramane pe piata maximum 15 banci.

– Ce face BRD-GSG dupa al doilea semnal BNR de scadere a dobanzilor?

– Noi am modificat foarte usor dobanzile si dupa primul semnal am umblat si la dobanzile pasive si la active. Nu se poate sa actionam asa cum ni se cere ignorant, dar mai mult gresit si subiectiv: „Scadeti numai dobanzile la credite”. Asa ceva nu se poate. Avem niste marje de aparat, avem un anumit retur la fondurile reinvestite, la capitalul social, un retur pentru actionari . . .

Vom mai scadea dobanzile, putin, si acum.

– Ce dobanzi au scazut?

– Umblam la toate dobanzile. Le-am modificat si pe cele pe care le practicam pentru persoanele fizice. Nu am modificat de exemplu dobanzile la depozitele mici cu scadente la trei luni, pentru ca vrem sa incurajam in continuare economisirea.

– Depozitele pe trei luni au cel mai mare succes?

– Exact. Acesta e orizontul la care romanii batuti de toate vanturile, incepand cu FNI, SAFI, Bancorex s.a.m.d., au incredere. Cred ca durata medie a depozitului e de 2,7 luni.

– Dar la credite nu scadeti dobanzile?

– Da, dar la fel ca la depozite, cu 0,5-0,75 puncte procentuale pe toata plaja. Dar nu scadem dobanzile la valuta, unde trendul e de majorare.

– Nu sunt prea mari diferentele dintre dobanzile de la credite si cele de la depozite?

– Ecarturile destul de mari se datoreaza riscurilor, iar cel putin trei puncte procentuale se datoreaza rezervei minime obligatorii si faptului ca e retribuita derizoriu. Trebuie sa tinem la BNR 18% din resursele atrase in lei, retribuite cu o dobanda de 5,5%, respectiv 25% din resursele in valuta retribuite cu 0,5%.

Dar si in conditiile acestea, cifrele total gresite care s-au vehiculat in media sunt o prostie sinistra. Avem la lei o marja de 10,4%, iar la valuta de 3,4% si ponderat, pe total, deci, 6-7%.

– Un studiu BERD spunea ca marja e de 16% . . .

– E o bazaconie reluata de dl Valentin Lazea (n.r., economistul-sef al BNR), care nu are nici o legatura cu lumea practica reala bancara. El n-a lucrat o zi intr-o institutie bancara si nu se pricepe. Dl Lazea se pricepe sa faca teorii, sa vorbeasca de presiunea cursului de schimb asupra varstei anemonelor.

Cand a preluat din studiu informatia, cine stie in ce context chinuit (nici economistii de la BERD nu sunt prea buni practicieni, sunt tot asa, analisti in stratosfera), acel 16% nu l-a socat deloc. Cand nu ai idee de un subiect, nu te socheaza enormitatile pe care le intalnesti, pentru ca nu ai nici macar ordinul de marime.

Valentin Lazea e un economist generalist foarte bun, dar nu stie banca deloc.

– Bancile au reactionat mai rapid anul trecut, cand BNR a majorat dobanda de interventie. Acum stau, se gandesc…

– E normal.

– E normal pentru a obtine profit?

– E normal pentru atitudinea oricarei entitati care incearca sa nu piarda si, daca se poate, sa faca profit. E suficienta concurenta in piata. Daca am gresi prea mult, s-ar vedea si am pierde clienti. Sunt destule banci ce lucreaza in pierdere. Raiffeisen a lucrat trei ani in pierdere, in 2002 au avut 1.200 miliarde lei pierdere, iar in 2003, zic ei, au avut un mic profit.

In piata ne confruntam si cu o serie de banci ce sunt in stare sa vanda diferite produse in pierdere: cele cu cota de piata de 1-2% pana la 5%, disperate sa creasca aceste cote. BRD nu procedeaza asa, suntem relativ multumiti ca pe ansamblu avem o cota de piata de 16-18%.

N-am vrea sa pierdem din cota de piata, dar nu vom accepta sa vindem un produs sau o operatie in pierdere, pentru ca dupa aceea „sa ne scoatem parleala” pe spatele clientilor mai slabi.

„Toti bancherii isi doresc sa vina la BCR o banca privata mare, care sa reactioneze la piata ca si noi ceilalti si care sa rupa obedienta fata de stat.”

– Care sunt produsele BRD-GSG care inregistreaza succes?

– Cerere foarte mare inregistreaza Autocont in lei. E un cont la care se plateste dobanda de 14,5% la sold si nu sunt penalizate retragerile de numerar. Raman succese foarte mari precum creditele auto – suntem bancherul Daciei Renault si al clientilor sai, dar si al altor mari vanzatori. Alte produse care au succes sunt creditele pentru studii, vacante, nevoi personale s.a.m.d.

Un produs de succes continua sa ramana leasing-ul, care e foarte avantajos, date fiind avantajele fiscale destul de insemnate: pentru valoarea accizei si la o serie de alte taxe se plateste numai 20% din valoarea pe care ai achita-o cu banii jos. De altfel, si eu mi-am luat doua masini in leasing, chiar daca aveam bani sa le platesc.

Alaturi de finantarile pentru IMM-uri, de „cash managementul” pentru corporatii si clientii particulari, continua sa aiba succes foarte mare Simfonia 1, fondul nostru monetar pe care l-am dorit parte a unei familii cu un profit de risc variat si cu recompensa la fel (daca riscul ar fi fost mare, recompensa ar fi fost cel putin potential mai mare, dar si pierderea mai mare).

Pentru moment, din cauza situatiei pietei, nu avem o familie mai mare, avem un singur produs, Simfonia 1. E un fond monetar alcatuit din depozite bancare, certificate de trezorerie, deci cu risc zero, si detinem astfel cam 50% din piata fondurilor mutuale de plasament.