Ploi torentiale si inundatii

Ploiele torentiale i-au adus la disperare pe agricultori

Vara aceasta a fost una dintre cele mai capricioase din ultimii ani. Canicula, insotita de vint puternic, ploi abundente si descarcari electrice, a stricat destule vacante, dar i-a adus in pragul disperarii pe multi producatori agricoli, care au vazut cum recoltele ramin pur si simplu pe cimp. In multe localitati din tara, ploua neincetat de mai multe zile.

Judetele din Moldova si Oltenia par sa fie cele mai afectate de vremea capricioasa din ultimele saptamini, insa nu au scapat nici zonele din centrul si vestul tarii.

Legumicultorii vrinceni au iesit in pierdere

Micii producatori agricoli din Vrancea sint cu moralul la pamint. Daca productia de porumb, griu sau ovaz nu a fost afectata prea tare de vremea schimbatoare, legumicultorii, viticultorii, dar si proprietarii de livezi sint realmente disperati. “Ploaia asta multa nu e buna deloc pentru legumicultura. Ne-a palit tot! Au rodit rosiile, ardeii, dar s-au stricat pe curpene. Le gasim cazute…

Anul trecut, pe vremea asta, rosiile se vindeau cu 5.000 de lei, acum sint mai mult de 20.000 de lei. N-avem ce face, mergem in pierdere”, ne-a spus Ion Alanei, legumicultor din zona Biliesti-Suraia. Practic, in pietele agroalimentare, preturile au luat-o razna. “Daca nu maream preturile la legume, muream de foame.

Si asa mergem in pierdere”, ne-a spus Maria Atomei, o precupeata din Piata Moldovei din Focsani. Paradoxal, desi a plouat violent, in Baraganul Vrancei, cum este numita zona de cimpie, exista inca un deficit de apa in sol de pina la 287 de metri cubi pe hectar.

Directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea, Ion Marin, spune ca, in Vrancea, anul agricol, cel putin pina in prezent, nu a fost unul rau, lasind la o parte calamitatile care au afectat mai multe zone din judet. “Totul se rasfringe asupra starii de spirit a omului. Unul se inchina sa fie bine de plaja, altul sa-i ploua porumbul.

Dar litoralul e litoral, iar mamaliga este mamaliga… Pina la urma, productia conteaza”, spune directorul. Specialistii in agricultura afirma ca cei mai afectati de capriciile vremii au fost taranii, cei care fac o agricultura la limita subzistentei, care au fost, daca nu inecati de ploaie, pirjoliti efectiv de soare.

Ei nu si-au permis sa ia masuri de protectie a culturilor, asa cum au facut marii producatori agricoli. “Producatorii consacrati primesc din partea Directiei Agricole avertizari pe tot spectrul de daunatori si isi fac tratametele specifice necesare. Ei stiu ca dupa ploaie apare mana si atunci iau masuri.

Ei bine, asta este in functie de posibilitati”, ne-a spus Petrache Riciu, purtator de cuvint la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea.

Deloc de neglijat, in Vrancea, cea mai importanta zona viticola a Romaniei, grindina a calamitat in ultimele trei veri aproape 30.000 ha ocupate cu culturi agricole, inregistrindu-se pierderi de aproape 279 miliarde lei, zona masiv afectata fiind cea viticola.

“Totul se rasfringe asupra starii de spirit a omului. Unul se inchina sa fie bine de plaja, altul sa-i ploua porumbul. Dar litoralul e litoral, iar mamaliga este mamaliga…”

In Neamt, ploua de doua saptamini

Luna iulie s-a dovedit a fi nefasta si pentru locuitorii judetului Neamt.

Oameni ucisi de fulgere, gospodarii inundate, drumuri distruse, poduri luate de ape, localitati ramase fara energie electrica, sute de hectare cu culturi calamitate de grindina si lucrari agricole imposibil de realizat sint doar citeva din efectele ploilor care de aproximativ doua saptamini nu mai contenesc in judetul Neamt.

Practic, de duminica, 18 iulie, nu a fost zi in care sa nu se consemneze caderi de precipitatii abundente, grindina, vint puternic si descarcari electrice, ploile atingind debite impresionante – si 60 de litri pe metrul patrat. In mediul rural, toate acestea se repercuteaza asupra vietii satenilor, care nu se pot ocupa de muncile specifice sezonului.

In zona montana a judetului, luna iulie ar fi trebuit sa fie una plina in ceea ce priveste adunarea furajelor pentru animale. Numai ca ploile fac imposibil cositul, finul isi pierde consistenta si se deterioreaza pentru ca nu este strins la timp.

Toate acestea se vor repercuta asupra crescatorilor de taurine si ovine, care in lipsa unor cantitati indestulatoare de nutret vor fi nevoiti sa-si vinda animalele la preturi de nimic. “La noi, pina la sfirsit de iulie trebuiau date trei coase, dar nu s-a putut. Dimineata-i soare si dintr-o data, dupa prinz, de peste munti s-abate furtuna. Si ploua cu galeata. Ne-a inecat cerul, nu alta.

Degeaba ai dat brazda jos, ca ti-o strica ploaia. Pina se usuca ai de asteptat si nici nu mai e de calitate. Au fost ani tare slabi pentru noi, cei care traim de pe urma cresterii animalelor. Anul trecut s-a abatut seceta, acum nu mai conteneste ploaia.

Daca n-ai fin esti nevoit sa vinzi si pretul nu poti sa-l stabilesti tu, ci samsarii care vin prin satele noastre stiind ca sintem la ananghie”, a declarat Gheorghe Toma, un satean din comuna Ceahlau. Si secerisul este intirziat deoarece nu se poate intra cu utilajele pe ogoare, din cele 28.500 de hectare cultivate cu griu stringindu-se recolta de pe circa jumatate din suprafata.

Deocamdata, precipitatiile nu au afectat productia, care este estimata la circa 3.000 de kg la hectar, dar orice zi de intirziere se va resimti.

Potop de gheata la Izvorul Muntelui

Simbata, 9 iulie, a fost o zi care nu va putea fi uitata mult timp de satenii din Izvorul Muntelui, o localitate de la poalele muntelui Ceahlau. Dupa-amiaza, dupa o zi torida cu temperaturi de circa 30 de grade Celsius, peste sat s-a abatut o ploaie torentiala insotita de grindina care a avut dimensiunea unui ou de gaina. Gheata a ciuruit acoperisurile a circa 120 de locuinte si anexe.

In saptamina 19 – 26 iulie furtunile au maturat citeva comune. La Tirgu Neamt, locuitorii din cartierul Blebea au fost izolati de oras, dupa ce podul care traverseaza Ozana a fost rupt de viituri.

Simbata, 24 iulie, descarcarile electrice care au insotit precipitatiile abundente au omorit doua persoane, una dintre ele fiind o fetita de numai 13 ani.

Prapad pe Valea Trotusului

O rupere de nori urmata de revarsarea riului Trotus au facut dezastru in vestul judetului Bacau. Sute de gospodarii au fost inundate, iar apele involburate au distrus grajduri pline cu animale, precum si poduri si podete. Drumul National Comanesti-Miercurea Ciuc era blocat pe raza localitatii Goioasa. De asemenea, sase trenuri de persoane nu si-au mai putut continua drumul.

Importante forte de jandarmi si pompieri au fost comasate in localitatile de dupa Comanesti si incercau aseara sa elibereze soseaua. Pina la ora inchiderii editiei nu se intocmise o situatie privind pagubele sau victimele. (N.B.)

“Dimineata-i soare si, dintr-o data, de peste munti s-abate furtuna. Si ploua cu galeata. Anul trecut s-a abatut seceta. Acum nu mai conteneste ploaia.”

In Vaslui, nimeni nu poate sa fie despagubit

Si agricultorii vasluieni au fost loviti, de la inceputul verii, de un val de ploi torentiale, insotite de grindina. In iunie, pagubele au fost estimate la 60 miliarde lei, astfel ca la Vaslui s-au deplasat fostii ministri Oprea si Sirbu. La o luna si jumatate de la aceste evenimente, guvernul a emis HG 1100, in data de 22 iulie, pentru despagubirea celor loviti de grindina si ploile torentiale.

In graba lor de a emite acte cu caracter populist, s-a trecut in HG ca vor fi despagubiti doar cei care au suferit pagube in proportie de 100a. “Nici un producator din judet nu va beneficia de aceste ajutoare, pentru ca nu am avut nici o suprafata devastata in procent maxim”, ne-a spus Iulian Vasile, director adjunct al DADR Vaslui.

In ciuda a ceea ce s-a intimplat in iunie, nu se poate vorbi de o vara grea pentru producatorii agricoli. “Anul trecut, la aceasta data, incheiam campania de recoltare cu o medie de 680 kg griu/ha, cu o cantitate de 28 de mii de tone de pe 52 de mii de hectare. Acum, cind mai avem de recoltat in jur de 7 mii de hectare cu griu, avem in hambare peste 100 de mii de tone, cu o medie de 3.

150 kg/ha.

Cimpul vrea apa, iar aceasta vara a avut si ploi si caldura. Cimpul “ride” la aceasta data, in special porumbul si floarea-soarelui, unde se anticipeaza cele mai mari productii din ultimii 10 ani”, a mai spus Vasile.

Noi alunecari de teren la Ocnele Mari

In judetul Vilcea, mai multe drumuri, case si chiar cai ferate au fost puse in pericol din cauza inundatiilor din ultimele zile. La Slatioara, este in pericol de a fi inundat chiar si postul de politie care se afla sub nivelul soselei ce a fost deja afectata. Cel mai mare pericol il constituie alunecarile de teren.

Noaptea trecuta, la Ocnele Mari, nivelul apei din baraj a crescut amenintator din cauza unor noi alunecari de teren. In ultimele zile, alte bucati din malul cavernei imense, plina cu saramura, s-au desprins, rostogolindu-se in lac. Sint din ce in ce mai evidente fisurile in caverna, iar o prabusire a tavanului acesteia ar reprezenta un dezastru de proportii.

Societati afectate

Dezastrul de la Ocnele Mari afecteaza din plin si societatile de pe platforma chimica de la Govora. Saramura care a fost deversata in Olt pune in pericol activitatea de productie a colosilor industriali din zona. SC Oltchim SA are nevoie de apa dulce, pe care o lua din Olt, dar acum nu mai poate fi vorba despre asa ceva.

Conducerea Platformei Chimice Govora a precizat ca, in urma ultimei deversari de saramura in apele Oltului este afectat procesul de productie, deoarece toate cele trei societati industriale folosesc apa riului Olt in procesul de productie.

Dezastru la Buzau

Natura s-a razvratit ieri si in comuna buzoiana Nehoiu. Zeci de familii din zona se uita acum neputincioase la ce a ramas in urma ploii care s-a abatut inca de dimineata asupra localitatii. Viitura a fost atit de puternica incit a luat pe sus doua podete, cinci autoturisme si zeci de anexe gospodaresti.

Peste 200 de locuinte au ramas izolate in partea de sus a satului Valea Nehoiului, iar trei poduri rutiere de pe drumul judetean au fost pur si simplu spulberate. (D.G.)

Miliarde de lei bagate degeaba in canalizare

De fiecare data cind ploua, strazile oraselor se inunda, iar oamenii sint nevoiti sa-si suflece pantalonii sau sa-si ia pantofii in mina. Asa se intimpla si in orasele din Valea Jiului.

Prin programul de reabilitare a retelelor de alimentare cu apa si canalizare, demarat in anul 1996, Regia Autonoma a Apei Valea Jiului a beneficiat de un imprumut de citeva zeci de milioane de dolari din partea Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, bani cu care ar fi trebuit inlocuite, pe linga retelele de apa, si conductele de canalizare.

Investitia se pare ca nu si-a atins scopul iar banii au fost cheltuiti ineficient in conditiile in care, in majoritatea localitatilor din Valea Jiului, in momentul in care ploua mai puternic strazile sint pline de apa iar oamenii sint nevoiti sa se incalte in cizme.

Cornel Resmerita, primarul orasului Lupeni, declara ca, din cite stie, inainte de anul 2000, in localitate s-a facut o investitie, prin programul RAAVJ, in valoare de aproximativ 7 milioane de dolari, dar cu toate acestea mentioneaza ca Lupeniul are mari probleme cu canalizarile.

“Municipiul Lupeni are probleme cu canalizarile, dar tot ce s-a intimplat in ultimele zile nu putem spune ca acestea sint principala cauza a inundatiilor. De 47 de ani nu au mai fost astfel de precipitatii iar debitele apelor au fost foarte mari.

Locuitorii sint suparati pe noi, insa inainte de anul 2000 stiu ca Regia Apelor a facut o investitie in retelele de apa si canalizare din oras, de circa 7 milioane de dolari la timpul respectiv, insa canalizarile nu functioneaza, iar constructorii nu si-au facut treaba”, afirma Resmerita.

Primarul municipiului Lupeni spune ca primaria, prin oamenii care beneficiaza de ajutorul minim garantat, curata in permanenta canalizarile, insa este de parere ca Regia de Apa ar trebui sa refaca intreaga lucrare.

“Sint bolovani care astupa gurile de canal si ar trebui descoperita toata lucrarea si refacuta. Costurile ar fi de citeva sute de milioane de lei si nu pot fi suportate de bugetul local deoarece ar fi ilegal si nici nu este treaba primariei. Regia de Apa ar trebui sa se ocupe de refacerea acestor lucrari.”

Cornel Resmerita, primarul orasului Lupeni

Vreme urita pina vineri

Meteorologii avertizeaza ca si in urmatoarele zile ploile vor fi insemnate cantitativ si vor depasi in unele zone 20 de litri pe metru patrat in 24 de ore. De asemenea, este posibil sa fie precipitatii de peste 50 de litri pe metru patrat. Nu vor lipsi nici vijeliile. Directia Apelor Olt monitorizeaza permanent nivelul riurilor si al precipitatiilor din Vilcea.

Potrivit specialistilor de la Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea, precipitatiile cazute in aceasta perioada au fost de scurta durata, dar de mare intensitate.

“Precipitatiile cazute au fost sub forma de averse, precipitatii de scurta durata si adesea de mare intensitate, cu inceput si sfirsit brusc, cu variatii de mare intensitate si alternanta rapida de nori negri cu inseninari de scurta durata”, a declarat hidrologul Alexandru Dumitru, purtatorul de cuvint de la SGA Vrancea.

Spre exemplu, in aproximativ 80 de minute, in comuna vrinceana Maicanesti, la postul pluviometric, au cazut precipitatii de 138 de litri pe metru patrat, in conditiile in care, in nod normal, aceasta cantitate cade in 24 de ore. Satenii spun ca un asemenea puhoi de apa nu a mai cazut de cel putin 20 de ani.

Ploile vor continua pina vineri, timp in care e posibil sa cada si grindina, iar vintul va capata aspect de vijelie.

Tara sub ape

Sute de gospodarii afectate

Gorj: 150 de gospodarii si 12 hectare de terenuri agricole din localitatile gorjene Ceauru, Tamasesti si Cornestii Noi, din judetul Gorj, au fost afectate marti de inundatii. Locuitorii din zonele calamitate au ramas si fara surse de alimentare cu apa, din cauza ca fintinile sint pline cu namol.

Afise de avertizare

Gorj: Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO) a distribuit ieri 2.500 de sticle cu apa minerala, iar Crucea Rosie a contribuit cu o mie de sticle. De asemenea, trei cisterne cu apa potabila au asigurat alimentarea cu apa a populatiei din zonele afectate de inundatii.

Reprezentantii Consiliului Judetean spun ca s-au lipit afise si s-au impartit pliante prin care se interzice consumul de apa din fintini.

Varza, distrusa

Gorj: Ion Negrea, directorul adjunct al Directiei Agricole Gorj, a spus ca au fost afectate culturile de legume de toamna, in special varza, dar au avut de suferit si culturile de tomate, ardei, castraveti si vinete. Gradul de afectare este intre 50 si 100%. (A.I.)

Apa colorata

TIrgu-Jiu: Si locuitorii municipiului Tirgu-Jiu au avut de suferit din cauza precipitatiilor abundente care au depasit 24 litri/metru patrat. Ieri dimineata, apa de la robinete era plina de impuritati, avind o culoare maronie. Ion Popescu, directorul AQUATERM, a spus ca apa este buna de baut. (A.I.)

Trei localitati, izolate

Cluj: Trei localitati au fost ieri dimineata izolate din cauza apelor, iar in alte doua ploile torentiale si grindina au distrus peste o suta de hectare de culturi si au avariat poduri si artere rutiere. Cantitatea maxima de precipitatii in judetul Cluj a fost de 40,2 l/mp, la Fizesul Gherlii. (D.G.)

In “patria cartofului”, an bun pentru cereale

Covasna: In zona cunoscuta drept “patria cartofului”, cele mai mari productii se vor obtine la cereale. Potrivit sefului Directiei Agricole Covasna, Bagoly Tiberiu, productia de cereale va fi foarte buna, estimindu-se o productie de 4.800-6.000 de kilograme de griu la hectar. (A.M.)

Precipitatii-record

Alba: In cea mai mare parte a judetului, in ultimele 24 de ore a plouat aproape continuu, iar cantitatile de precipitatii au depasit 50 de litri pe metru patrat. In unele zone, aversele de ploaie au fost insotite de descarcari electrice si rafale de vint puternic care au depasit 10 metri pe secunda. (A.L.)

Ploaie cu galeata

Salaj: Precipitatiile au depasit 72 de litri/mp. Directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor Salaj, Dorel Lung, a declarat, miercuri, ca precipitatiile au dus la cresteri ale cotelor apelor, in special pe riurile Barcau si Crasna, dar a precizat ca, cel putin deocamdata, n-au fost atinse cotele de aparare. (M.S.A.)

Calatori abandonati in ploaie de CFR

Calatorii din trenul Personal Deva-Lupeni, cu plecare la ora 15.40 din Deva, au fost abandonati marti seara de CFR, la peste 25 de kilometri de Petrosani, in conditiile in care afara ploua torential. Desi calatorii isi platisera biletele, reprezentantii CFR Petrosani au motivat ca nu pot trece prin tunelul plin de apa.

Silvia Vrinceanu

Dan Sofronia

Teo Popescu

Mirela Malu