Studiu: Alesii, indiferenti fata de dezvoltarea regiunilor

Activitatea parlamentarilor fata de dezvoltarea sectorului privat poate fi caracterizata, simplu, prin termenul „dezinteres“, arata un studiu efectuat de Academia de Advocacy, cu sprijinul Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

Studiul, facut de Dorian Branea si Mihai Luca, s-a restrans la monitorizarea activitatii parlamentare a deputatilor si senatorilor din circumscriptiile Arad, Timis, Caras-Severin si Hunedoara, altfel spus, a celor patru judete ce formeaza Regiunea de dezvoltare V Vest.

Monitorizarea activitatii politice a parlamentarilor a vizat toate categoriile de interventii: declaratii politice, motiuni, propuneri legislative, intrebari si interpelari adresate Executivului, motiuni.

Conform monitorizarii declaratiilor facute de cei 42 de parlamentari din cele patru judete mentionate, alesii din Timis s-au dovedit cei mai activi in privinta interventiilor favorabile sectorului privat.

Parlamentarii de Timis, in cei patru ani de activitate, au totalizat 122 de interventii in favoarea dezvoltarii sectorului privat, in timp ce parlamentarii din Arad, Caras-Severin si Hunedoara au avut in total 51 de interventii.

Si la capitolul propuneri legislative, parlamentarii de Timis s-au dovedit cei mai activi, insumand 62 de propuneri dintre cele 121 care aveau ca obiectiv legiferarea unor aspecte relevante pentru sectorul privat. Dintre cele 121 de propuneri, doar 17 au devenit legi.

George Nadejde (deputat PRM, Hunedoara – o lege), Dan Grigore Rasovan (deputat PSD, Caras-Severin – o lege), Ion Mocioalca (deputat PSD, Caras-Severin – doua legi). Studiul mentionat a remarcat ca nici o propunere legislativa a parlamentarilor de Arad relevanta pentru sectorul privat nu a devenit lege pana in acest moment.

In ceea ce priveste situatia comparativa dintre membrii celor doua Camere ale Legislativului, observam ca cea mai mare parte a activitatii relevante pentru dezvoltarea sectorului privat a avut loc in Camera Deputatilor, in timp ce senatorii au in general un numar mai mic de actiuni relevante pentru sectorul privat.

Singura exceptie o constituie numarul de legi relevante pentru dezvoltarea sectorului privat, din care cea mai mare parte au avut ca autori membri ai Senatului.

Eficienta legislativa a deputatilor si senatorilor Regiunii V Vest a fost relativ redusa, se arata in concluziile studiului mentionat, observandu-se ca, cu cat un judet este mai dezvoltat economic, cu atat probabilitatea ca parlamentarii sa fie mai activi este mai mare.

Cei doi autori au remarcat o corelatie intre numarul de „traseisti“ politici si lipsa activitatii proantreprenoriale a parlamentarilor Regiunii V Vest. Astfel, judetul Arad, care are cei mai multi parlamentari care si-au schimbat apartenenta politica, are si cea mai redusa activitate in sprijinul dezvoltarii sectorului privat.

In ciuda perceptiei obisnuite ca Opozitia parlamentara a fost lipsita de activitate, studiul arata ca, in ansamblu, cel putin pentru reprezentantii Regiunii V Vest, nu se poate sustine ideea ca activitatea Opozitiei parlamentare s-ar fi caracterizat prin inertie.