LIVE Război în Ucraina, ziua 870: Ucraina a cerut NATO să îi ridice restricțiile privind armamentul / România, împrumut militar major de la SUA / PIB-ul Ucrainei a crescut cu 4,1% în 6 luni

Ucraina a cerut joi aliaților din NATO să-i ridice restricțiile privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din Rusia, afirmând că acest lucru ar schimba modul cum se duce războiul, în timp ce China a catalogat criticile NATO privind sprijinul său pentru Rusia drept părtinitoare și răuvoitoare. Membrii NATO au emis o declarație de susținere a Ucrainei în cadrul summitului desfășurat la Washington, promițând ajutor suplimentar și angajându-se să o sprijine pe „calea ireversibilă” spre aderarea la NATO, transmite Reuters.

SINTEZA ZILEI

• Şeful Pentagonului a vorbit cu ministrul rus al apărării. Este deja a doua convorbire între Austin şi Belousov în mai puţin de o lună
• Detaliile împrumutului militar de până la 2 miliarde de dolari pe care România îl va solicita SUA. Negocierile nu au legătură cu Summit-ul NATO sau cedarea sistemului Patriot
• Noi atacuri rusești în estul Ucrainei. Cel puțin șase oameni și-au pierdut viața
• Un avion de pasageri Suhoi Superjet SSJ-100 s-a prăbuşit vineri la sud-est de capitala rusă Moscova în timpul unui zbor-test fără pasageri
• Letonia: Curtea Constituțională validează conversia școlilor rusofone la letonă
• PIB-ul Ucrainei a crescut cu 4,1% în ultimele șase luni, cu o creștere de 1,1% în luna iunie, a raportat Ministerul Economiei ucrainean vineri.
• Permisiunea de a lovi Rusia cu rachete britanice „nu este o afacere încheiată”, spun oficialii britanici pentru Telegraph

Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 870, LIVETEXT:

01:00

Letonia: Curtea Constituțională validează conversia școlilor rusofone la letonă

Curtea Constituțională letonă a validat conversia școlilor de stat rusofone în letonă, hotărând că o astfel de reformă școlară este în conformitate cu constituția țării baltice și cu angajamentele sale internaționale, potrivit AFP.

Când Letonia și-a recâștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991, a moștenit o minoritate rusă numeroasă, cu propriile școli și un sistem educațional separat, ceea ce a dus la rezultate slabe pentru acești elevi la examenele care, prin lege, pot fi susținute doar în letonă.

00:38

Şeful Pentagonului a vorbit cu ministrul rus al apărării. Este deja a doua convorbire între Austin şi Belousov în mai puţin de o lună

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, şi ministrul rus al apărării, Andrei Belousov, au vorbit vineri la telefon deja pentru a doua oară în decurs de mai puţin de o lună, convorbirea fiind anunţată atât de Pentagon, cât şi de Moscova, potrivit News.ro.

Potrivit unui scurt comunicat al Pentagonului, „secretarul Austin a subliniat importanţa menţinerii liniilor de comunicare în contextul războiului în curs al Rusiei împotriva Ucrainei”. Washingtonul nu dă alte detalii.

00:15

Noi atacuri rusești în estul Ucrainei. Cel puțin șase oameni și-au pierdut viața

Cel puţin şase persoane au fost ucise şi 13 rănite vineri, în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, de pe linia frontului, în urma unor atacuri ruseşti, au declarat oficialii regionali, relatează Reuters.

O rachetă rusească a aterizat lângă o clădire administrativă şi o staţie de autobuz în oraşul Mirnohrad, la nord-vest de oraşul Doneţk, controlat de ruşi, omorând patru persoane şi rănind 10.

20:57

Un avion de pasageri Suhoi Superjet SSJ-100 s-a prăbuşit vineri la sud-est de capitala rusă Moscova în timpul unui zbor-test fără pasageri, la bord aflându-se doar trei membri ai echipajului, presupuşi decedaţi în urma accidentului, relatează agenţiile ruse de presă, transmite Agerpres.

Avionul s-a prăbuşit într-o zonă împădurită şi a explodat; potrivit datelor preliminare, echipajul a murit, au transmis serviciile de urgenţă.

Aeronava aparţinea companiei Gazpromavia, deţinută de societatea Gazprom, şi urma să aterizeze pe aeroportul Vnukovo din Moscova după un zbor-test efectuat în urma unor operaţiuni de mentenanţă de rutină.

Detaliile împrumutului militar de până la 2 miliarde de dolari pe care România îl va solicita SUA

19:18

PIB-ul Ucrainei a crescut cu 4,1% în ultimele șase luni, cu o creștere de 1,1% în luna iunie, a raportat Ministerul Economiei ucrainean vineri.

„În cursul lunii iunie, economia a funcționat în condiții dificile de întrerupere a alimentării cu energie electrică”, a declarat ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, citată de Kyiv Independent.

„Cu toate acestea, datorită adaptabilității ridicate la condițiile dificile și a experienței de a răspunde la astfel de provocări, economia ucraineană a continuat să crească.”, a adăugat ea.

Ratele ridicate ale exporturilor de produse miniere și metalurgice, precum și începerea timpurie a recoltării culturilor de iarnă sunt factorii care au contribuit, de asemenea, la creștere, potrivit lui Sviridenko.

18:39

Detaliile împrumutului militar de până la 2 miliarde de dolari pe care România îl va solicita SUA. Negocierile nu au legătură cu Summit-ul NATO sau cedarea sistemului Patriot

Guvernul va trimite SUA o scrisoare de intenție în care solicită un împrumut de până la două miliarde de dolari pentru tehnică militară, urmând modelul Poloniei, au precizat surse guvernamentale pentru Hotnews.ro. Scrisoarea de intenție nu a fost negociată de președintele Iohannis la Summit-ul NATO de la Washington, au precizat surse politice convergente, care au adăugat: „nu se discută astfel de lucruri la Summit-ul NATO”.

17:12

Acoliții Kremlinului râd de gafele lui Joe Biden: „Un candidat pro-rus controlat de Kremlin”

Joe Biden a demonstrat că este „un candidat pro-rus controlat de Kremlin”, a ironizat vineri Maria Zaharova, urtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, după ce președintele american s-a exprimat greșit și l-a prezentat pe liderul Ucrainei drept „președintele Putin” înainte de a se corecta rapid, potrivit Reuters.

Viktor Orban a provocat deja pagube majore în primele 12 zile ale președinției rotative a UE

04:26

Permisiunea de a lovi Rusia cu rachete britanice „nu este o afacere încheiată”, spun oficialii britanici pentru Telegraph

Ucraina nu a primit permisiunea de a utiliza rachete Storm Shadow furnizate de Marea Britanie pentru a lovi teritoriul Rusiei, au declarat surse oficiale britanice anonime pentru Telegraph, explicând că situația este „mai nuanțată”.

Mai târziu, în aceeași zi, ministrul de externe al Regatului Unit, David Lammy, a declarat într-un interviu acordat publicației europene Pravda că această chestiune este încă în curs de examinare, dar a refuzat să ofere detalii.

Confuzia a început atunci când noul prim-ministru al Regatului Unit, Keir Starmer, a semnalat aparent la 10 iulie că Ucraina ar putea utiliza Storm Shadow pentru a lovi ținte militare din Rusia

15:47

Consiliul guvernatorilor organismului de supraveghere nucleară al ONU a adoptat vineri o rezoluție care condamnă atacul militar de luni asupra unui spital de copii din capitala Ucrainei și acuză Rusia pentru această lovitură cu rachetă.

Consiliul, format din 35 de națiuni, a adoptat rezoluția cu 20 de voturi pentru, două împotrivă și 12 abțineri, au declarat diplomații prezenți la reuniunea de urgență, ținută cu ușile închise, care a avut loc la cererea Ucrainei.

Ucraina a cerut Consiliului să examineze chestiunea deoarece spitalul de copii Okhmatdyt din Kiev a primit sprijin din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică în domeniul diagnosticării și tratării cancerului.

„(Consiliul) condamnă în termenii cei mai fermi întreruperea asistenței tehnice acordate de AIEA Ucrainei, cauzată de recenta lovitură militară a Federației Ruse care a afectat Spitalul Național Specializat pentru Copii Okhmatdyt”, se arată în rezoluție. (Reuters)

14:31

Premierul ungar Viktor Orban a provocat deja pagube majore în primele 12 zile ale președinției rotative a UE a țării sale, a transmis vineri Ministerul german de Externe.

„Trebuie să vedem cum continuă președinția ungară a Consiliului”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului când a fost întrebat cum intenționează Berlinul să răspundă la recentele vizite diplomatice ale lui Orban, inclusiv în China și Rusia.

„Suntem acum în ziua a 12-a și a provocat deja multe daune”, a adăugat purtătorul de cuvânt, potrivit Reuters.

„O escaldare periculoasă”: Reacția Kremlinului după cererea făcută de Ucraina la summitul NATO

14:17

Papa Francisc l-a primit în audienţă pe preşedintele Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitul Antoni, a informat vineri Vaticanul, fără a clarifica motivul întâlnirii.

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc joi după-amiază. Momentan nu se cunosc conţinutul şi motivul audienţei. (EFE via Agerpres)

13:39

„O escaldare periculoasă”: Reacția Kremlinului după cererea făcută de Ucraina la summitul NATO. Kremlinul a afirmat vineri că a luat notă de declarațiile unor țări occidentale la summitul NATO din această săptămână

13:29

Ministerul german de Interne nu poate comenta în detaliu amenințările individuale venite din Rusia, a declarat vineri un purtător de cuvânt al ministerului, ca răspuns la un presupus complot rusesc de ucidere a directorului general al producătorului de arme Rheinmetall.

„Luăm foarte în serios amenințarea semnificativ crescută a agresiunii ruse”, a declarat purtătorul de cuvânt, adăugând că măsurile de protecție au fost semnificativ sporite în general. (Reuters)

12:25

Forțele armate germane se apropie de un acord pentru a comanda aproximativ 100 de vehicule blindate Boxer de la compania germano-franceză de apărare KNDS pentru a fi utilizate în Ucraina, a relatat vineri revista Spiegel, fără a-și preciza sursele.

Prima tranșă de 80 de vehicule ar costa probabil peste 2 miliarde de euro, urmând să fie finanțată din fondul special de 100 de miliarde de euro al armatei creat după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, a adăugat revista.

Posibila comandă va include probabil și obuziere blindate RCH 155, se spune în articol.

Comanda ar urma celei planificate de Germania pentru 105 tancuri Leopard 2 A8 fabricate de KNDS în valoare de 2,9 miliarde de euro, despre care a scris Reuters luna trecută.

Ucraina cere CPI să judece Rusia pentru lovitura asupra unui spital

11:54

Procurorul-șef al Ucrainei a solicitat Curții Penale Internaționale să urmărească penal Rusia pentru atacul cu rachete asupra unui spital de copii din Kiev la începutul acestei săptămâni.

„De dragul justiției internaționale, cazuri precum atacul intenționat asupra celui mai mare spital pentru copii din Kiev (merită) să fie aduse în fața CPI”, a declarat procurorul general Andriy Kostin într-un interviu pentru Reuters dat la Haga, unde se află sediul CPI.

O misiune ONU pentru drepturile omului a afirmat că există o „probabilitate ridicată” ca spitalul să fi fost lovit direct de o rachetă rusească, iar serviciul de securitate al Ucrainei a declarat că are dovezi clare că unitatea medicală a fost lovită de o rachetă de croazieră rusească X-101. (Reuters)

11:37

Evaluarea de astăzi a ministerului britanic al apărării:

• „Media zilnică a pierderilor rusești (morți și răniți) în Ucraina pe parcursul lunilor mai și iunie 2024 a crescut la 1262 și, respectiv, 1163. În total, Rusia a pierdut probabil (morți și răniți) peste 70 000 de persoane în ultimele două luni.
• Creșterea pierderilor reflectă deschiderea de către Rusia a noului front în regiunea Harkov, menținând în același timp același ritm al operațiunilor ofensive de-a lungul frontului. Deși această nouă abordare a crescut presiunea asupra liniei frontului, apărarea ucraineană eficientă și lipsa de pregătire a rușilor a redus capacitatea Rusiei de a exploata orice succes tactic, în ciuda încercării de a extinde linia frontului.
• Bilanțul victimelor rusești va continua probabil să depășească în medie 1 000 pe zi în următoarele două luni, deoarece Rusia continuă să încerce să cucerească pozițiile ucrainene cu atacuri în masă.”

Australia: Cuplu arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei

11:05

Poliția australiană a anunțat vineri că a acuzat un cuplu de tentativă de spionaj, fiind suspectat că a încercat să divulge informații secrete către Moscova, transmite AFP.

Femeia în vârstă de 40 de ani și soțul ei în vârstă de 62 de ani, ambii cetățeni australieni, dar și posesori de pașapoarte rusești, au fost acuzați de „pregătirea unei infracțiuni de spionaj”, a declarat Reece Kershaw, cel mai înalt ofițer al poliției federale, într-o conferință de presă.

Această acuzație prevede o pedeapsă maximă de 15 ani de închisoare.

Cuplul, care locuiește în Australia de peste 10 ani, a fost arestat joi la domiciliul lor din Brisbane. Cei doi suspecți au apărut separat și pentru scurt timp vineri în fața unui tribunal din oraș, potrivit presei locale. Ambii au fost reținuți în așteptarea unei audieri programate pe 20 septembrie, potrivit aceleiași surse.

10:40

Parlamentul Finlandei urmează să voteze vineri un proiect de lege care acordă polițiștilor de frontieră puterea de a-i respinge solicitanții de azil care vin din Rusia, după ce peste 1.300 de persoane au ajuns în țară, forțând autoritățile de la Helsinki să își închidă granița.

Finlanda a acuzat vecina Rusie că folosește migrația ca armă, încurajând mulți migranți din țări precum Siria și Somalia să treacă granița. Finlanda consideră că Moscova promovează aceste treceri ca represalii pentru aderarea sa la NATO.

Guvernul de dreapta al prim-ministrului Petteri Orpo a declarat că proiectul de lege este vital pentru a opri viitoarele sosiri.

„Dacă Rusia dorește, are capacitatea de a mobiliza și de a împinge sute, mii de așa-numiți solicitanți de azil la granițele noastre în câteva zile sau săptămâni”, a declarat Ben Zyskowicz, un deputat al Partidului Coaliției Naționale, aflat la putere. (Reuters)

10.000 de ucrainence sunt pe front în roluri de luptă

10:08

Peste 10 000 de femei îndeplinesc în prezent roluri de luptă pe frontul ucrainean, a afirmat vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euroatlantică, Olha Stefanishyna.

Este o creștere semnificativă a numărului de femei care îndeplinesc roluri active de luptă, față de cele aproximativ 5.000 de femei din primul an al invaziei ruse, notează Kyiv Independent.

„Un număr din ce în ce mai mare de femei servesc în forțele de apărare, peste 10 000 de femei îndeplinind acum sarcini de luptă pe linia frontului”, a declarat Stefanishyna în cadrul unui panel privind conducerea feminină la Forumul Public NATO.

„Ucrainenii sunt uniți împotriva agresiunii ruse – atât femeile, cât și bărbații”, a adăugat Stefanishyna.

Ministerul ucrainean al Apărării a spus anterior că peste 67.000 de femei servesc în forțele armate ale Ucrainei – în creștere de la 41 000 în 2022. Totalurile includ 19 000 de femei care lucrează în roluri non-militare, restul servind ca personal militar.

09:01

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie (ZNPP) și să redea Ucrainei controlul deplin asupra instalației.

ZNPP cea mai mare centrală nucleară din Europa, se află sub ocupație rusă din martie 2022. Poziția sa în apropierea liniei frontului a condus la riscuri sporite de securitate nucleară pe tot parcursul războiului.

Nouăzeci și nouă de țări au votat în favoarea rezoluției, care „solicită Federației Ruse să își retragă de urgență personalul militar și alt personal neautorizat de la centrala nucleară Zaporojie și să returneze imediat centrala sub controlul deplin al autorităților suverane și competente ale Ucrainei pentru a asigura siguranța și securitatea acesteia”.

Rezoluția condamnă, de asemenea, Rusia pentru neaplicarea protocoalelor de siguranță stabilite de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și solicită Moscovei să permită inspectorilor acesteia accesul deplin la instalațiile centralei. (Kyiv Independent)

Opt drone lansate de Rusia s-au pierdut pe drum, ar putea fi imitații de Shahed

08:38

Rusia a tras joi seară, cu aviația sa strategică, din regiunea Saratov, 5 rachete de croazieră X-101, iar azi-noapte a lansat din Primorsko-Akhtarsk și din regiunea Kursk 19 drone de tip Shahed, anunță forțele aeriene ucrainene.

Au fost doborâte toate rachetele și 11 dintre drone, a transmis sursa citată pe Telegram, precizând că „în respingerea atacului aerian inamic au fost implicate avioane de vânătoare, unități de rachete antiaeriene ale Forțelor Aeriene, grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare Ucrainene și unități de război electronic.”

Rachetele au fost doborâte în regiunile Hmelnîțkîi, Sumî și Cerkasî, iar dronele în regiunile Nikolaev, Kiev, Vinița, Hmelnîțkîi, Herson și Sumî.

„Celelalte opt drone s-au pierdut în zonă. Probabil că inamicul a folosit imitații ale dronelor de atac pentru a supraîncărca sistemele de apărare aeriană. Nu au fost raportate victime sau pagube”, a mai transmis sursa citată.

08:29

Estimarea ucraineană a pierderilor rusești de ieri: 1030 soldați, 9 tancuri, 23 alte blindate de luptă, 48 de tunuri, 2 sisteme antiaeriene, 84 diferite vehicule și 8 echipamente speciale.

Viktor Orban s-a întâlnit cu Donald Trump

07:41

Viktor Orban s-a întâlnit cu Donald Trump și cei doi au discutat despre „posibilitățile de pace”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului ungar, potrivit Reuters.

Trump și Orban s-au întâlnit la casa Mar-a-Lago a lui Trump din Florida, fiind vorba de o nouă etapă a „misiunii sale de pace”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Orban. „Discuția a fost despre posibilitățile de pace”.

Orban, un vechi susținător al lui Trump, a făcut vizite surpriză la Kiev, Moscova și Beijing în ultimele două săptămâni, în cadrul unei autointitulate „misiuni de pace”, lucru ce i-a înfuriat pe aliații săi din NATO.

03:29

Biden spune că nu are „niciun motiv întemeiat” să discute cu Vladimir Putin în acest moment. El spune că nu evită să vorbească cu cineva dacă situația o cere si a exemplificat dialogul cu Xi Jinping cu care este în contact direct.

01:17

VIDEO Joe Biden, o nouă gafă: S-a referit la Zelenski ca fiind „președintele Putin”. Biden, vorbind cu reporterii la summitul NATO de acum, s-a referit din greșeală la președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ca fiind „președintele Putin”.

01:08

VIDEO Reacții puternice după ce, la mult așteptata conferință de presă, Biden a spus că își menține candidatura, dar că ”dacă doctorii îmi cer să fac examen neurologic, îl voi face” / Întrebat cum de l-a numit, pe Zelenski, ”președintele Putin”, Biden a spus că: ”Ați văzut o conferință NATO de mai mare succes?”.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Suedia și alte câteva țări ale Uniunii Europene nu își vor trimite miniștri la reuniunile guvernamentale legate de președinția Ungariei a UE luna aceasta, într-un protest față de discuțiile purtate de Viktor Orban cu Vladimir Putin, a declarat guvernul suedez.
• Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a participat la primele discuţii privind compensarea României pentru sistemul Patriot donat Ucrainei şi a declarat joi, la Washington, că nu există în prezent un orizont de timp pentru primirea de către ţara noastră a unui sistem similar sau a unuia alternativ.
• Rusia a plănuit să-l asasineze pe directorul executiv al producătorului german de arme Rheinmetall, care produce obuze și vehicule militare pentru Ucraina, potrivit CNN.
• Statele Unite au anunțat joi un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 225 de milioane de dolari, care include, printre altele, o baterie de rachete Patriot, muniție suplimentară pentru HIMARS și rachete.
• Republica Tatarstan din Rusia le oferă locuitorilor săi 1.000 de dolari dacă își conving rudele și prietenii să lupte în Ucraina.
• Trupele ruse încearcă să străpungă liniile defensive ucrainene în apropierea oraşului Toreţk din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, pe un sector de front care este unul dintre principalele obiective ale armatei ruse pe frontul estic, a declarat joi un purtător de cuvânt militar ucrainean.
• Ucraina și România au semnat joi un acord de securitate pe 10 ani, iar acesta prevede, printre altele, pregătirea piloților ucraineni pentru avioanele F-16, deminarea Mării Negre, precum și mecanism de consultare în situații de urgență.
• Rusia a adăugat-o joi pe Iulia Navalnaia, una dintre principalele figuri ale opoziției, pe lista „teroriștilor” și „extremiștilor”, la două zile după ce a emis un mandat de arestare pe numele disidentei care trăiește în exil.
• Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat joi că orice posibilitate a unei confruntări directe între Rusia și NATO este „îngrijorătoare”, relatează agenția oficială turcă de știri Anadolu.
• Dacă summitul pentru pace în Ucraina, organizat în iunie în Elveția, va avea o continuare, Rusia nu va lua parte, a declarat joi ministrul adjunct de externe Mihail Galuzin.
• Rusia este „angajată” să ajungă la „cea mai rapidă soluție posibilă” pentru problema indienilor care au fost păcăliți să se alăture forțelor sale armate ce luptă în Ucraina, a declarat joi unul dintre diplomații de rang înalt de la Moscova.
• Autorităţile ucrainene au anunţat joi sechestrarea unei nave cargo, care naviga sub pavilion camerunez, pe care o acuză că a transportat cereale din peninsula Crimeea ocupată de Rusia. Nava a fost pusă sub sechestru în timp ce încerca să iasă pe Dunăre prin zona de liber tranzit între Ucraina și România.
• Rusia va dezvolta un răspuns militar la planul Statelor Unite de a desfăşura rachete cu rază lungă de acţiune în Germania, a declarat joi viceministrul de externe Serghei Riabkov.
• GLSDB, o bombă cu rază lungă de acțiune, destinată lovirii țintelor în adâncul teritoriului controlat de Rusia, a fost scoasă din uz după ce s-a dovedit ineficientă, din cauza bruiajului electronic al rușilor.

–––

Cele mai importante informații de joi privind războiul au fost LIVE aici pe HotNews.ro