Afaceri necurate cu fonduri europene

Potrivit unor date oficiale, nu mai putin de 61 de societati comerciale din tara sunt suspectate in prezent de catre autoritati ca ar fi beneficiat, in mod ilegal, de fonduri europene. Insusi seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, a precizat ca noua societati comerciale fac deja obiectul cercetarilor procurorilor Parchetului National Anticoruptie.

GAZETA de Bistrita a incercat sa dea de urma unor societati comerciale sau persoane fizice intrate in atentia politiei si ulterior a procurorilor PNA, pentru folosirea incorecta de fonduri europene.

Conducerea Partidei Rromilor din Bistrita-Nasaud este nemultumita de modul in care s-a derulat o finantare Phare in valoare de 50 de mii de euro, obtinuta de Asociatia pentru Unitatea Rromilor. Scandalul s-a copt repede in jurul respectivei finantari, intrucat banii au fost folositi, din cate se pare, in cu totul alte scopuri.

Finantarea europeana a fost obtinuta de catre Asociatia pentru Unitatea Rromilor pentru reamenajarea a 10 locuinte sociale dintr-un fost bloc care a apartinut Intreprinderii Agricole de Stat Jelna, sat aflat la aproximativ 10 kilometri de municipiul Bistrita.

Liderul Partidei Rromilor Bistrita-Nasaud, Emil Neia Lacatus, ne-a confirmat acest aspect si a adaugat ca in cele 10 locuinte sociale trebuia sa intre populatia rroma din comuna Cetate.

Lacatus sustine ca toate proiectele pentru obtinerea finantarii Phare au fost intocmite de catre unul din membrii fondatori ai Asociatiei pentru Unitatea Rromilor, Ciurar Bruhan, care, insa, dupa ce banii au fost primiti, s-a retras, lasandu-l ca si coordonator de proiect pe unul din vicepresedintii Partidei Rromilor, Ioan Sechei.

Deoarece mai multe date despre aceasta afacere stie actualul presedinte al Uniunii Democrate a Rromilor, Arpad Horvath, l-am contactat pe acesta pentru lamuriri. Horvath spune ca proiectul s-a derulat mai mult decat ciudat.

Asta pentru ca banii au avut o alta destinatie, iar in asa-zisele locuinte sociale reamenajate din ruinele unui fost bloc de IAS, locuiesc, la aceasta ora, nu mai putin de 80 de oameni, proveniti din toate colturile judetului si ale Transilvaniei.

Mai trebuie adaugat faptul ca reamenajarea blocului a inceput in primavara anului trecut, iar lucrarile au fost efectuate chiar de catre locatari, la ordinul celui care a coordonat proiectul, vicepresedintele Partidei Rromilor – Ioan Sechei.

Exista suspiciuni si cu privire la devizul lucrarii, deoarece costul total al reamenajarilor se ridica la maxim 400 de milioane de lei, iar finantarea a fost de 50 de mii de euro. De asemenea, la asa-zisa receptie, blocul a fost dat in folosinta cu acoperisul reparat in proportie de 70 la suta, iar camerele de locuit nu erau dotate cu geamuri si usi.

Ca urmare, cele 21 de familii din bloc locuiesc in conditii care aduc parca cu secolul 19 si nu au nici un fel de acte sau forme legale prin care sa dovedeasca ca locuiesc cu chirie in respectivele spatii.

Mai mult, spune Horvath, beneficiarii locuintelor sociale erau obligati de catre coordonatorul proiectului, Ioan Sechei, sa plateasca, lunar, suma de 300 de mii de lei, desi este vorba de un proiect Phare, care vizeaza reamenajarea de locuinte sociale de care, teoretic, ar trebui sa beneficieze oamenii defavorizati cu posibilitati financiare extrem de reduse.

Deci nu ar trebui sa fie obligati sa plateasca chirie.

Beneficiarii acestui nou tip de „capitalism tiganesc” s-au mai plans de faptul ca Ioan Sechei ii foloseste la diverse munci fizice, care vizeaza o serie de activitati in cadrul unei fabrici de caramida aflata in apropiere, ridicata tot prin intermediul fondurilor Phare. Pe aceasta fabrica, Ioan Sechei s-a cam improprietarit nitel. Dupa care s-a apucat de afaceri in stil tiganesc.

Daca Ioan Sechei castiga la o remorca de balastru incarcat de chiriasii sai suma de un milion de lei, cei care au lucrat la incarcarea remorcii primeau in jur de 500 de mii de lei.

Ca un adevarat „capitalist”, Sechei isi platea muncitorii de la balastiera cu ridicola suma de 40 de mii de lei, la un program care incepea la ora 7 dimineata si se incheia undeva catre orele 22.00. Situatia celor 21 de familii este cu atat mai scandaloasa cu cat acestea nu beneficiaza de radio, televizor sau alt gen de aparatura electronica.

Mai mult, desi curentul electric este instalat, blocul a fost dotat doar cu un singur contor, fapt pentru care cheltuielile de intretinere sunt platite la comun. O alta suspiciune cade asupra folosirii celor 30 de mii de euro, castigati de Asociatia Caramidarilor din Dumitrita.

In acest caz, surse din cadrul conducerii Biroului Judetean pentru Rromi ne-au spus ca respectiva fabrica a functionat doar o scurta perioada de timp, iar din cele 50 de mii de caramizi procesate, mai exista la ora actuala doar un numar de 12 mii de bucati, 38 de mii de caramizi fiind imposibil de gasit, cel mai plauzibil fiind faptul ca acestea au fost vandute unei terte persoane, sub pretul

pietei. De asemenea, desi finantarea PHARE se ridica la suma de 30 de mii de euro, manopera trecuta in actele contabile nu depaseste suma de 7 milioane de lei, iar asta pentru doua minihale de productie.

Potrivit primarului comunei Cetate, Gavril Ursa, institutia pe care o conduce nu a avut nici un amestec in derularea Programului Phare si nu are nici un fel de dialog cu coordonatorul proiectului, Ioan Sechei, deoarece acesta nu i-a cerut niciodata sprijinul.

Sursele noastre din cadrul Biroului Judetean pentru Rromi ne-au confirmat faptul ca intregul scandal a ajuns pe masa de lucru a premierului Adrian Nastase si a ministrului de interne.

Fost primar, urmarit general

Un fost primar din Rebra, Dumitru Gavriloaie, este si acum dat in urmarire generala de politie pentru o posibila deturnare de fonduri PHARE, in valoare de 1 miliard de lei, prin intermediul unui program care viza construirea unei fabrici de prelucrare a laptelui provenit de la gospodarii din zona.

In urma cu aproape un an, Dumitru Gavriloaie a demisionat din functia de primar al comunei, dupa care a disparut de la domiciliu. Daca la vremea respectiva, apropiati ai familiei sustineau ca ex-primarul s-ar fi internat in spitalul de boli nervoase din Cluj-Napoca, la scurt timp, Gavriloaie a fost vazut in Arganda, Spania, de niste concetateni de-ai sai, aflati la munca.