Aproape de închiderea urnelor la alegerile legislative din Franța / Prezența la vot, mai ridicată decât în primul tur / Presa belgiană oferă primele estimări neoficiale ale rezultatelor

Adunarea Naționlă (RN), partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, se îndreaptă în această duminică, în turul al doilea al alegerilor parlamentare, spre un rezultat istoric, care îl poate transforma în cea mai mare grupare politică din parlamentul francez. Întrebarea rămâne dacă RN va câștiga majoritatea necesară formării unui guvern, scriu Reuters și AFP. Primele rezultate estimate de sondaje vor apărea la ora locală 20.00 (21.00, ora României), imediat după închiderea urnelor.

Urmăriți aici rezultatele alegerilor legislative din Franța

Un alt sondaj citat de La Libre sugerează o surpriză, plasând coaliția de stânga pe primul loc:

Noul Front Popular: între 170 și 190 de locuri

Ensemble: între 150 și 170 de locuri

LR și diverse partide de dreapta: între 57 și 67 de locuri

RN și aliații: între 135 și 155 de locuri

Ca de obicei, cotidianul belgian La Libre oferă primele estimări neoficiale, scurse de la institutele de sondare către presă.

Potrivit unui prim sondaj Ipsos la ieșirea de la urne, rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin ar arăta astfel:

-Adunarea Națională (extrema-dreaptă) și aliații: 228 de locuri

-Noul Front Popular (alianța stângii): 161

-Ensemble (coaliția prezidențială centristă): 124

-LR și diverse partide de dreapta (conservatori): 50

Cifrele au fost publicate de La Libre deoarece cotidianul belgian nu se supune legislației franceze. În Franța, estimările – care sunt în general fiabile, deoarece se bazează inclusiv pe numărătoarea parțială – vor fi anunțate la ora locală 20.00 (21.00, ora României).

Cu o oră înaintea închiderii urnelor, reamintim care este situația în sondajele de opinie.

Sondajele preconizează că RN va deveni forța politică dominantă în Franța.

Cu toate acestea, ultimele estimări sugerează că RN nu va reuși să atingă pragul de 289 de locuri, care i-ar oferi direct protejatului lui Le Pen, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, postul de prim-ministru cu o majoritate funcțională.

Marja de victorie preconizată a extremei drepte s-a redus de când alianța centristă a lui Macron și alianța de stânga au retras zeci de candidați din cursele pentru turul doi, în încercarea de a unifica votul anti-RN.

„Franța se află pe marginea prăpastiei și nu știm dacă vom sări”, a declarat Raphael Glucksmann, un membru al Parlamentului European, care a condus partidul de stânga al Franței la votul european de luna trecută.

Emmanuel Macron îi primește duminică la Palatul Elysée pe premierul Gabriel Attal și pe liderii partidelor din coaliția sa centristă, au declarat surse din tabăra prezidențială, confirmând o informație din Le Figaro.

Această întâlnire are loc cu o oră și jumătate înainte de anunțarea rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor legislative anticipate.

Cu toate acestea, potrivit anturajului șefului statului, nu există „niciun plan în acest stadiu” ca președintele Republicii să facă o declarație în urma scrutinului, scrie cotidianul belgian La Libre.

La Lyon, magazinele din centrul orașului și-au protejat vitrinele împotriva unor eventuale atacuri. Autoritățile au mobilizat un număr mare de polițiști, aticipând posibile violențe după închiderea urnelor.

Le Monde notează că prezența la vot de azi este cea mai ridicată pentru un scrutin general din 1981 (61,4%), când François Mitterrand a fost ales la Palatul Elysée.

Prezența finală la vot pentru turul al doilea este estimată la 67% de Ipsos și OpinionWay, 67,1% de Elabe și 67,5% de IFOP, comparativ cu 66,7% în primul tur.

„Sunt supărat pe guvern și în special pe președinte că și-au asumat acest risc iresponsabil”, a declarat Frederic Maillard, un medic din orașul central Tours.

Reuters prezintă duminică opiniile unora dintre alegătorii care au votat în Franța în cadrul turului al doilea al alegerilor parlamentare anticipate, scrutin în urma căuia formațiunea de extremă-dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) ar putea deveni forța politică dominantă în parlamentul țării – Citiți integral AICI.

Prezența la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare din Franța a fost de 59,71% până la ora locală 17.00, față de 38,11% la ultimele alegeri din 2022, a declarat Ministerul de Interne, relatează Reuters.

Prezența la vot la 17.00 este mai mare, de asemenea, și față de prezența la aceeași oră în primul tur de scrutin, de duminica trecută, când era de 59,39%.

Franța mobilizează 30.000 de polițiști pentru a preveni violențele după alegeri

Aproximativ 30.000 de polițiști vor fi desfășurați pe întreg teritoriul Franței duminică seară, după alegerile parlamentare, pentru a se asigura că nu vor exista probleme în contextul tensiunilor crescute. Comercianții din marile orașe se pregătesc pentru ce este mai rău, baricadând ușile și consolidând ferestrele pentru a preveni eventualele pagube provocate de protestatari, scrie France24.

Nicolas Sarkozy a votat la Paris, alături de Carla Bruni

Nicolas Sarkozy, fostul președinte al Republicii Franceze, a votat la Paris, în arondismentul 16, împreună cu soția lui, Carla Bruni, relatează BFMTV.

Ambasadorul francez în Ucraina Gaël Veyssiere a votat duminică la Kiev în turul doi al alegerilor legislative anticipate, relatează News.ro.

El îşi exprimă pe X ”marea satisfacţie de a-şi putea face datoria, mulţumită mobilizării agenţilor ambasadei şi unor voluntari care fac să trăiască chiar şi aici democraţia noastră”.

”Chiar şi în timpul războiului şi chiar într-un adăpost, Mulţumesc tuturor!”, scrie el.

Macron va organiza o reuniune la Palatul Élysée la ora locală 18:30

Președintele Emmanuel Macron va organiza o reuniune la Palatul Élysée la ora locală 18:30 pentru a urmări rezultatele alegerilor, în prezența liderilor actualei majorități parlamentare, inclusiv a prim-ministrului Gabriel Attal, relatează BFMTV.

Liderii politici francezi votează în turul al doilea

Unii lideri politici francezi au votat deja în al doilea tur al alegerilor legislative anticipate care se desfăşoară duminică.

Prim-ministrul Gabriel Attal a fost primul care a votat, la ora locală 10:00 (8:00 GMT) în Vanves (departamentul Hauts-de-Seine), unde speră să-şi reînnoiască mandatul, notează agențiile EFE și Agerpres.

Fostul preşedinte socialist Francois Hollande (2012-2017), a votat la ora locală 11:22 la Tulle, în departamentul Correze (centru), unde candidează după ce a revenit în politică activă pentru aceste alegeri.

Mai înainte, Eric Ciotti, preşedintele partidului conservator Republicanii (LR), votase în Nisa (sud-est), unde a ocupat primul loc în primul tur pentru realegerea sa pentru un nou mandat.

Fostul premier Elisabeth Borne a votat la Vire (Normandia, nord-vest) la scurt timp după ora 11:00, unde este candidată pentru reînnoirea mandatului.

Lidera extremei dreapte Marine Le Pen, al cărei partid, Adunarea Naţională (RN), este favorit la câştigarea acestor alegeri, urma să voteze în fieful ei electoral din Henin-Beaumont (nord).

Lucru obişnuit în Franţa, niciunul dintre politicieni nu a dat declaraţii presei după ce şi-a exprimat votul.

Macron a votat la Touquet

Preşedintele francez Emmanuel Macron a votat duminică, în turul doi al alegerilor legislative anticipate, la Touquet, însoţit de Prima Doamnă, Brigitte Macron, scrie AFP.

Şeful statului i-a salutat pe locuitori şi pe curioşii care s-au adunat acolo, dar, aşa cum se obişnuieşte în rândul liderilor politici din Franţa, nu a făcut nicio declaraţie după ce şi-a exercitat dreptul de vot.

Emmanuel Macron s'apprête à aller voter au Touquet pic.twitter.com/K7y0qskTYb

— BFMTV (@BFMTV) July 7, 2024

El urmează să se întoarcă la Palatul Élysée duminică seară.

Întrebat despre o eventuală intervenţie publică, după ora locală 20:00, când se închid secţiile de votare, anturajul preşedintelui a precizat, pentru AFP, că, pentru moment, „nu s-a decis nimic” și că „totul depinde de rezultate”, potrivit News.ro.

Extrema-dreaptă, învinsă de stânga în Martinica, Guyana şi Guadelupa

Deputatul în exerciţiu Jean-Philippe Nilor de la Noul Front Popular (NFP) l-a zdrobit (86,58%) în turul doi pe adversarul său din Rassembelment National (RN, extremă-dreapta) în Martinica, scrie Le Figaro.

În prima şi a doua circumscripţie, deputaţii în exerciţiu de la NFP, Jiovanny William (81,97%) şi Marcellin Nadeau (65,68%), s-au clasat pe primul loc. Candidata socialistă Béatrice Bellay a creat o supriză, printr-o victorie cu 54,53% dintre voturile exprimate împotriva deputatului în exerciţiu Johnny Hajjar, de la NFP, care s-a clasat primul în scrutinul de duminica trecută, notează News.ro.

Cei doi deputaţi în exerciţiu din Guyana, susţinuţi de NFP, au fost realeşi. Jean-Victor Castor a obţinut o victorie în cricumscripţia 1, cun scor confortabil de 76,11% împotriva unui independent, Boris Chong-Sit. În circumscripţia 2, preşedintele în exerciţiu al Delegaţiei de peste mări în Adunarea Naţională, Davy Rimane, a fost reales, după retragerea candidatei independente Sophie Charles.

Deputaţii în exerciţiu au fost realeşi în cele patru circumscripţii din Guadelupa, împotriva a doi candidaţi RN, care au trecut de primul tur. Laurent Petit de la RN a obţinut 27,62% dintre voturile exprimate, iar Rody Tolassy, favoritul local, 30,85%. Ei au pierdut în fața lui Christian Baptiste (72,38%) şi a lui Max Mathiasin (69,15%). Deputatul în exerciţiu Olivier Serva (LIOT, stânga) a obţinut 77,59% dintre voturile exprimate, iar Elie Califer (PS) – 71,09%.

Prezență de 26,63% la vot la prânz, cea mai mare din 1981 încoace

Prezența la vot în turul al doilea al alegerilor legislative din Franța era duminică, la ora locală 12:00, de 26,63%, în creștere față de 25,9% la aceeași oră în primul tur, potrivit Ministerului de Interne, citat de AFP.

De asemenea, această rată a prezenței a crescut și față de scrutinul din 2022, când au votat, până la aceeași oră, 18,99% dintre alegători, potrivit Reuters.

Cifra indică cea mai mare prezență la vot pentru un scrutin legislativ din 1981 (28,3%) încoace, când stânga a venit la putere.

Articolul inițial: Extrema dreaptă condusă de Marine le Pen și Jordan Bardella speră să câștige a doua rundă a alegerilor parlamentare de azi din Franța și să o facă cu un scor suficient de mare pentru o majoritate – și un guvern prin care să-și pună politicile în aplicare.

Gruparea eurosceptică și anti-imigrație a câștigat primul tur al alegerilor parlamentare cu o treime din voturi, conturând posibilitatea ca extrema dreaptă să conducă un guvern francez pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Însă, după o serie de retrageri tactice de candidaturi din partea partidelor principale, menite să stimuleze candidatul cel mai bine plasat pentru a învinge extrema dreaptă, mai multe sondaje au preconizat o scădere a numărului de locuri pe care RN le-ar putea obține.

Multe vor depinde de decizia personală a alegătorilor, pe care partidele i-au îndemnat până în ultimul moment: „Mergeți la vot!”.

Cum funcționează alegerile

În total, 577 de circumscripții electorale sunt în în joc în legislativele franceze, câte una pentru fiecare loc în Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului.

Potrivit informațiilor oficiale, 76 de deputați au fost aleși în primul tur duminica trecută – 39 dintre ei reprezentând RN și pe aliații săi – lăsând 501 de locuri în joc în turul doi.

Votul de duminică se încheie la ora 20.00 (21.00, ora României), moment în care apar și primele estimări ale institutelor de sondare a opiniei, pe baza primelor rezultate parțiale de la secțiile de votare care s-au închis mai devreme în cursul zilei.

Acestea sunt de obicei fiabile.

Numărarea voturilor este rapidă. Cu toate acestea, dacă rezultatul este strâns – de exemplu, RN se află la câteva locuri de majoritatea absolută – este posibil ca rezultatul final să nu fie cunoscut până în primele ore ale zilei de luni.

Cine va câștiga?

RN a câștigat primul tur cu o treime din totalul voturilor. Sondajele de opinie prevăd că partidul va câștiga cele mai multe mandate parlamentare, dar că marja sa de victorie se reduce și că, probabil, nu va obține o majoritate funcțională.

Noul Front Popular (NFP), o alianță de stânga, și coaliția partidelor centriste care îl susțin pe președintele Emmanuel Macron au retras peste 200 de candidați din competițiile din turul al doilea pentru a spori șansele concurentului anti-RN aflat în frunte în diverse circumscripții.

Cele mai recente sondaje – efectuate după retragerea candidaților – sugerează că strategia funcționează și că cel mai probabil scenariu este un parlament în care extrema dreaptă nu va obține majoritatea absolută.

Acest rezultat ar conduce la cea mai mare incertitudine politică.

Ce trebuie să urmărim

O întrebare-cheie este dacă alegătorii vor asculta îndemnul partidului și vor sprijini candidatul anti-RN din circumscripția lor sau dacă vor alege să se abțină sau chiar să sprijine extrema dreaptă.

RN și aliații săi vor trebui să câștige 289 de locuri pentru a-și asigura o majoritate absolută și pentru a-și putea pune în aplicare agenda anti-imigrație și eurosceptică. Partidul a declarat că în acest scenariu, liderul său, Jordan Bardella, ar fi candidatul său pentru funcția de prim-ministru.

În acest scenariu, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizări dacă ar considera că persoana nu este potrivită pentru acest rol.

RN și-a nuanțat poziția cu privire la ceea ce ar face dacă ar obține o majoritate absolută. Bardella a declarat inițial că nu va conduce un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen a deschis între timp ușa pentru curtarea altor parlamentari, în cazul în care va fi aproape de o majoritate.

Ce se întâmplă în cazul unui parlament fără majoritate

Attal a declarat că principalele partide de dreapta, de stânga și de centru ar putea forma alianțe ad hoc pentru a vota acte legislative individuale în noul parlament, mai degrabă decât să încerce să formeze un guvern de coaliție.

Cu toate acestea unii politicieni de stânga au promovat ideea formării unei coalițiii de guvernare. Spre deosebire de Germania și multe alte țări europene, Franța nu a avut niciodată un guvern de coaliție în istoria sa politică modernă.

Oricare dintre cele două scenarii ar putea genera incertitudine politică și ar încetini reformele.

Ce se întâmplă dacă nu există niciun acord

Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, alianța de centru a lui Macron sau stânga – să adune suficiente mandate parlamentare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliție sau pentru a oferi asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.

Într-un astfel de caz, Franța ar risca o paralizie politică, cu o legislație redusă sau inexistentă și un guvern interimar care să gestioneze treburile cotidiene de bază.

Ar putea demisiona Macron?

Până în prezent, Macron a exclus această posibilitate, dar ea ar putea deveni mai atractivă pentru el în cazul în alternativa ar fi paralizia politică. Nici parlamentul, nici guvernul nu pot forța însă un președinte să demisioneze.

Un lucru cert este că constituția prevede că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare pentru încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opțiune.

Succesul RN

Succesul RN vine pe fondul nemulțumirilor francezilor față de guvernarea lui Emmanuel Macron (și nu numai), a creșterii prețurilor, în raport cu stagnarea veniturilor, a degradării serviciilor publice și nu în ultimul rând a migrației.

„Amestecul de insecuritate economică și temeri culturale este un cocktail puternic” pentru susținerea grupării lui Marine Le Pen, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro Gilles Ivaldi, profesor și cercetător la prestigioasa Universitate Sciences Po.

Timp de decenii, partidul Frontul Național, co-fondat de tatăl lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, a fost considerat un pericol pentru democrație, o grupare care promova opinii rasiste, antisemite și antimusulmane.

Politicienii de centru și de stânga au încercat să reamintească alegătorilor istoria partidului vechi de 52 de ani, care la începuturile sale a inclus în rândurile sale foști membri ai unei unități militare Waffen-SS aflate sub comanda naziștilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie The Guardian.

Dar partidul redenumit a crescut, după campania estetică a lui Marine Le Pen, care a încercat să-i normalizeze politicile și să îi „de-demonizeze” imaginea. Dreapta politică și uneori presa au contribuit la această normalizare a imaginii.

Însă partidul anti-imigrație și-a păstrat doctrina tradițională cunoscută odinioară drept „Franța pentru francezi” sau „preferința națională“, pe care a redenumit-o „prioritate națională”.

Asta înseamnă că, în cazul în care RN ar fi la putere, cetățenii francezi ar avea prioritate față de cetățenii străini pentru locuri de muncă, asistență socială și locuințe.

Partidul s-a angajat să interzică accesul cetățenilor cu dublă cetățenie la anumite locuri de muncă strategice de stat în Franța și dorește să elimine drepturile de naționalitate pentru copiii născuți și crescuți în Franța de părinți străini.

„Lucrările recente, și știm asta încă din anii 1980, arată că rasismul și propunerile xenofobe sunt în centrul motivelor pentru care oamenii votează RN”, a explicat pentru HotNews.ro și Safia Dahani, care are un doctorat în științe politice, și este cercetătoare postdoctorală în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales, specializată în legitimarea contemporană a extremei-drepte.