Alegerile preliminare din PSD

In agitatia provocata de demisii si de musamalizarea esecului la PSD, o declaratie importanta a lui Adrian Nastase a trecut mai degraba neobservata. Seful PSD a anuntat alegeri preliminare in partid pentru selectia candidatilor la Parlament. Nu este clar daca se va alege ceva din aceasta idee, cu atit mai mult cu cit ea contrazice functionarea de pina acum a partidului.

Incercarile de a introduce acest sistem in Europa au dus la rezultate spectaculoase, dar tocmai potentialul de schimbare alimenteaza scepticismul politicienilor europeni.

In conferinta de presa, printre multe vorbe goale, Adrian Nastase a spus: “Este vorba de o formula prin care, practic, candidatii nostri vor fi desemnati pe baza unei campanii de prezentare individuala, de catre toti membrii partidului din judetul respectiv, printr-o procedura extrem de transparenta care are sensul de a deschide partidul nostru catre un public mai larg.”

Alegerile primare sint o inventie americana. Variantele difera de la stat la stat, dar in modelul cel mai raspindit publicul larg ii voteza pe candidati. Acestea sint asa-numitele “open primaries”, care fac ca partidele americane sa fie anemice si candidatii sa fie mai importanti decit liderii de partid.

Nu de putine ori, prin mobilizarea publicului, candidatii sint desemnati chiar impotriva vointei notabilitatilor dintr-un partid.

In Europa, alegerile preliminare sint mai degraba exceptia decit regula, dar in ultimii 20 de ani au fost adoptate diverse formule, mai ales de catre partidele mari cum ar fi Partidul Socialist Spaniol, Uniunea Crestin Democrata din Germania sau laburistii britanici. A fost preferat modelul mixt (“restricted primaries”): doar membrii de partid pot vota.

Este ceea ce a propus explicit si Adrian Nastase. In unele cazuri, votul este chiar conditionat de activitatea in organizatie, ceea ce sacrifica ideea deschiderii.

Cea mai spectaculoasa adaptare a modelului american pur in Europa a avut loc in Bulgaria in 1996, cind opozitia de dreapta si-a desemnat candidatul pentru prezidentiale. La initiativa unui think-tank din Sofia, doua formatiuni de dreapta si partidul minoritatii turce s-au pus de acord sa sustina un candidat comun, selectat prin alegeri primare.

Presedintele Bulgariei de la acea vreme, Jelio Jelev, a pierdut in fata aproape necunoscutului Peter Stoianov, care a si cistigat ulterior alegerile prezidentiale. 860.000 de bulgari au votat in aceste alegeri primare, mult peste numarul de membri inscrisi in partidele implicate.

Jelev a acceptat rezultatul si Stoianov a devenit presedintele tarii, sustinut de toate fortele care se opuneau Partidului Socialist.

In 1998, Partidul Socialist Spaniol a tinut pentru prima data alegeri preliminare inchise (doar pentru membrii de partid). In cel mai important scrutin, pentru desemnarea candidatului la sefia guvernului, secretarul general al partidului a fost in mod cu totul neasteptat invins de un rival pina atunci cu totul marginal.

Aripa catalana a socialistilor a adoptat modelul american si a deschis alegerile catre toti cetatenii ”simpatizanti” si face presiuni pentru ca tot partidul sa adopte acest model.

Restrictionarea votului doar pentru membrii de partid anuleaza mare parte dintre avantajele alegerilor primare, care in SUA leaga soarta politicianului de sprijinul popular. Aici pare a fi si principala problema a propunerii lui Adrian Nastase. Pentru ca partidele europene functioneaza in general ca mijloc de a obtine functii si avantaje, alegerile interne nu schimba mare lucru.

Daca cei care vor vota sint tocmai cei atrasi cu avantaje si dependenti de lideri, atunci acesti lideri nu vor avea nici un fel de emotii. Cum observa Jonathan Hopkin (Candidate Selection Through Primary Elections: Theoretical Reflections and Observations on the Spanish Case), politicieni implicati in scandaluri de coruptie reusesc sa se izoleze de public prin cointeresarea membrilor de partid.

Singurul avantaj fata de vechiul sistem, observa Hopkin, este posibilitatea ca unii contracandidati sa puna la indoiala suprematia unor asemenea lideri.

Tot felul de alte probleme apar cind se incearca adoptarea modelului doar de forma. In Taiwan, mituirea membrilor de partid care voteaza a ajuns practica comuna. In iunie 2004, zece partide din Uruguay au tinut alegeri interne pentru desemnarea candidatului la presedintie. In 7 din 10 cazuri nu a existat decit un singur candidat, ceea ce anuleaza cu totul ideea de competitie.

Vor functiona alegerile primare in PSD? Dan Ioan Popescu a plins, in aplauzele ritmate ale membrilor de partid care nu vroiau sa renunte la el. Doru Ioan Taracila a jucat o intreaga comedie in fata camerelor TV, si-a depus demisia in tristetea sfisietoare a membrilor conducerii judetene, care au vrut si ei sa demisioneze, au insistat, dar domnul Taracila nu le-a permis.

Baronii locali vor fi capabili sa isi asigure voturile membrilor de partid, pe care ii controleaza ferm. Daca vrea intr-adevar sa deschida si sa reformeze partidul, Adrian Nastase ar trebui sa organizeze ”open primaries”, adica sa inregistreze si optiunile publicului larg. Ar fi si un benefic exercitiu de imagine.

In plus, daca electoratul are tendinta de a-i respinge pe baronii locali, liderii centrali ai PSD dornici de reforma isi vor gasi un aliat puternic. Nu in ultimul rind, Adrian Nastase va trebui sa treaca el insusi prin asemenea alegeri. Nu poate democratiza partidul doar pina la el. Fara aceste doua conditii, alegerile primare din PSD nu vor schimba nimic.

Cristian Ghinea