Armele cu dispersie, comparate cu un virus: „Folosirea acestora în Ucraina duce la tentații”

Peste 1.000 de persoane au fost victimele munițiilor cu dispersie în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, potrivit unui observator specializat, care avertizează împotriva tentației echipării cu aceste arme deja interzise în multe țări, relatează AFP. Asta, în contextul în care Lituania se retrage din Convenția de la Oslo, care reglementează folosirea armelor cu dispersie.

De când Rusia și-a invadat vecinul în februarie 2022, Ucraina a înregistrat cel mai mare număr anual de victime din lume din cauza acestui tip de armă, a menționat Coaliția împotriva munițiilor cu dispersie în raportul său de luni.

Aceasta a stabilit că munițiile cu dispersie au fost folosite de forțele ambelor părți în războiul din Ucraina și că aceste arme au ucis și rănit peste 1.000 de oameni în țară de la începutul războiului, mai ales în 2022.

Munițiile cu dispersie pot fi aruncate din aeronave sau trase de artilerie înainte de a dispersa diferite tipuri de bombe mici pe o zonă întinsă.

Războiul din Ucraina a determinat Lituania vecină să înceapă anul acesta procesul de ieșire din Convenția de la Oslo, ai cărei semnatari se angajează să elimine acest tip de arme din arsenalul lor și să nu le mai producă sau să le vândă.

Acest conflict „demonstrează că este extrem de dificil înlocuirea eficientă a munițiilor cu dispersie și capacităților lor defensive pentru a opri un atac la scară largă”, a explicat în iulie ministrul lituanian adjunct al apărării, Renius Pleskys.

Armele cu dispersie comparate cu un virus

Această decizie, care urmează să intre în vigoare în termen de șase luni dacă Vilnius nu inversează cursul, este „nechibzuită” și „ignoră riscurile de vătămare a civililor”, a avertizat Mary Wareham, director adjunct al Diviziei Crize, Conflicte și Arme la ONG-ul Human Rights Watch, care a participat la întocmirea raportului.

„Există îngrijorare acum cu privire la modul în care să ținem cont de ceea ce s-a întâmplat și să încercăm să ne asigurăm că virusul nu se răspândește în continuare”, a subliniat ea.

ONG-ul a avertizat că utilizarea acestor arme de către țările care nu sunt semnatare ale Convenției, cum e cazul Rusiei și Ucrainei, riscă să o slăbească.

„Acțiunile țărilor care nu au interzis munițiile cu dispersie pun în pericol civilii și amenință integritatea și universalitatea tratatului internațional care interzice aceste arme odioase”, a declarat liderul coaliției, Tamar Gabelnick, într-un comunicat de presă.

Singurele alte două țări în care au fost înregistrate noi atacuri cu muniții cu dispersie anul trecut – Birmania și Siria – nu se numără, de asemenea, printre cele 112 state părți la Convenția din 2008.

Înainte de începerea războiului ruso-ucrainean, Kievul nu a înregistrat nicio victimă cu muniții timp de mulți ani. Dar a numărat 916 în 2022 și a reprezentat aproape jumătate din cele 219 de victime înregistrate la nivel mondial anul trecut.

Având în vedere că Rusia și Ucraina continuă să folosească muniții cu dispersie în război, raportul spune că nu este posibil să se documenteze în mod sistematic și să se atribuie responsabilitatea pentru fiecare atac sau victimă.

Din cele 219 de victime raportate la nivel mondial în 2023, 118 au fost rănite direct de atacuri cu muniții cu dispersie.

Celelalte 101 victime au fost ucise sau rănite de muniții cu dispersie neexplodate în Ucraina, Siria și Birmania, precum și în alte șase țări: Azerbaidjan, Irak, Laos, Liban, Mauritania și Yemen, potrivit raportului.

Chiar luni, Ministerul Apărării al Ucrainei a permis utilizarea unei grenade cu dispersie defensivă, similară celei F-1 de fabricație sovietică, poreclită și limonka (în rusă micuța lămâie), în armata ucraineană.