Dictatura lui Putin

Presedintele Vladimir Putin a convocat luni, la Moscova, o reuniune extraordinara in cadrul careia si-a anuntat intentia de a intari “radical” puterea centrala in Rusia, mai ales influenta Kremlinului asupra regiunilor ruse, totul in numele securitatii si al “unitatii” tarii in fata amenintarii teroriste, dupa singeroasa luare de ostatici din Osetia de Nord.

Cu aceasta ocazie, Putin a anuntat ca, de-acum incolo, guvernatorii regionali nu vor mai fi alesi prin vot universal, ci de catre parlamentele locale la propunerea sefului statului. Decizia liderului rus a stirnit un val de critici in presa moscovita de ieri, precum si reactii de ingrijorare din partea unor organizatii internationale.

In cursul reuniunii extraordinare, seful statului rus a subliniat necesitatea de a forma un sistem al puterii care sa actioneze ca un “organism unit si ierarhizat”, ceea ce presupune, in opinia lui, intarirea puterii centrale in regiuni, ale caror autoritati sint considerate de Kremlin incompetente si corupte.

De asemenea, Duma de Stat (Camera inferioara a parlamentului de la Moscova) ar urma sa fie formata prin vot proportional, pe baza listelor “partidelor de anvergura nationala”, a spus presedintele rus.

Aceasta masura, sint de parere reformatorii, va intari partidele pro-Kremlin si va indeparta din parlament formatiunile mici, prea slabe pentru a atinge singure pragul minim necesar accederii in legislativ.

Schimbarile radicale, care urmeaza a fi supuse votului parlamentului pina la sfirsitul anului, au fost salutate de nationalistii din partidul Rodina (Patria), in opinia carora puterea se construieste “de sus in jos pentru a fi eficace”.

Ca prima masura concreta, liderul de la Kremlin a numit ieri un nou sef al administratiei guvernamentale, in persoana lui Serghei Nariskin, fost adjunct al acestei institutii, care urmeaza sa fie responsabil de organizarea activitatii guvernului si reglementarea conflictelor intre diverse administratii.

Intoarcere la sistemul puterii unice

Schimbarile in sistemul politic anuntate de seful statului in numele luptei impotriva terorismului au provocat deja vii controverse, liberalii denuntind concentrarea puterii in miinile unui singur om. “Imaginati-vi-l pe George W.

Bush propunind, dupa 11 septembrie 2001, in vederea prinderii lui Osama bin Laden, ca guvernatorii statelor sa nu mai fie alesi, ci numiti de catre Washington!”, a subliniat parlamentarul independent Vladimir Rijkov. “Putin s-a folosit de luarea de ostatici pentru a continua intarirea regimului sau autoritar”, denunta acesta. “De patru ani Putin doreste sa stringa surubul.

Terorismul este pretextul, iar scopul este de a plasa intregul aparat al puterii sub controlul sau personal”, este de parere si politologul Iuri Kargoniuk. Presedintele “ii priveaza pe cetateni de dreptul de a-si alege reprezentantii. Este vorba de o revenire la sistemul puterii unice”, acuza, intr-un comunicat, partidul reformator de opozitie Iabloko.

La rindul sau, fostul presedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, a avut o pozitie mai degraba critica in legatura cu propunerea presedintelui rus Vladimir Putin. “Aceasta va limita drepturile cetatenilor care pierd in special posibilitatea de a face o alegere”, a spus Gorbaciov.

Reprezentantul partidului Rusia Unita (Edinaia Rossia, creat de presedintele Putin) din cadrul Dumei de Stat, Pavel Kraseninnikov, considera insa ca “noul sistem de alegere a guvernatorilor nu contravine Constitutiei, pentru ca se schimba schema, dar principiul eligibilitatii ramine”.

Ingrijorare la Bruxelles si Washington

Comisia Europeana a anuntat ca urmareste cu atentie masurile de intarire radicala a puterii centrale in Rusia, solicitind presedintelui Putin sa nu uite de respectarea democratiei si drepturile omului in schimbarile pe care le opereaza in numele luptei impotriva terorismului + Proiectul de intarire a puterii centrale in Rusia reprezinta un lucru “nelinistitor” pentru Polonia, dar mai

ales pentru Rusia, a declarat adjunctul ministrului polonez de externe, Adam Rotfeld, potrivit caruia suprimarea democratiei nu poate servi nici Rusiei, si nici victoriei sale impotriva terorismului l Washingtonul si-a exprimat sprijinul fata de masurile impotriva terorismului anuntate de Vladimir Putin, cu rezerva ca aceste masuri sa fie luate tinind seama de parerea populatiei.

In total 60 de membri ai Camerei reprezentantilor – republicani si democrati – si-au manifestat sprijinul pentru Rusia si au exprimat condoleante in legatura cu recentul atac terorist din Osetia de Nord.

Presa rusa denunta centralizarea completa a puterii

Vladimir Putin va modifica in favoarea sa echilibrul puterilor din Rusia, fara sa respecte Constitutia, comentau principalele ziare ruse de ieri, dupa reformele anuntate de presedintie. Majoritatea publicatiilor remarca trecerea la centralizarea completa a puterii, scotind in evidenta pericolul reprezentat de dictatura unui singur om – Vladimir Putin.

Reforma promovata de presedinte este considerata de catre “Nezavissimaia Gazeta” o “restaurare” si de catre “Izvestia”, “Revolutia din Septembrie”.

Libertatea guvernatorilor, careia se pare ca i-a sunat sfirsitul, isi are originile in perioada primului presedinte al Rusiei, Boris Eltin, care le-a permis acestora sa-si asume “atita suveranitate cita pot duce”. Venind la putere, Vladimir Putin s-a orientat spre refacerea unitatii tarii. Primul lucru pe care l-a facut a fost crearea institutiei reprezentantului presedintelui.

Toti acesti reprezentanti au primit sarcina de a pune legislatia locala in concordanta cu legile federale. Apoi a fost reformat clubul guvernatorilor – Consiliul Federatiei (Camera superioara a parlamentului de la Moscova), liderii regiunilor Rusiei fiind nevoiti sa se multumeasca cu pateticul Consiliu de Stat, lipsit, practic, de orice drepturi, noteaza “Gazeta”.

“In pofida mentinerii formale a institutiilor democratice, reformele actuale vor conduce la un control inca si mai rigid al Kremlinului”, estimeaza publicatia mentionata, in timp ce “Komsomolskaia Pravda” se intreaba: “In ce fel de tara ne vom trezi miine?” “Principiul constitutional al repartitiei puterilor ramine acum pur formal”, opineaza si

“Nezavissimaia Gazeta”, in timp ce, pentru “Izvestia”, 13 septembrie ramine data lansarii “celor mai radicale reforme din timpul presedintiei lui Putin”.