Gimnazisti geniali sau profesori „inmuiati”?

In scurta istorie a examenului asemenea performanta n-a fost atinsa niciodata. Capacitatea din ’99 – primul an de examen, a fost accesibila pentru aproximativ 72 la suta dintre elevi.

Fata de anul cel mai prost ca rezultate, 2001 (cu un procent de promovabilitate de 71,17 la suta), cele 79,25 la suta ale lui 2004 se cuantifica intr-un numar de promovati mai mare – in cifre absolute – decat oricand, intrucat scaderea populatiei scolare n-a fost spectaculoasa (in 2000 s-au prezentat la examen 260.879 de absolventi, iar in 2004, 259.884).

Interesant este ca nu doar media examenelor de testare a crescut. In aceeasi surprinzatoare proportie au crescut anul acesta si mediile de absolvire a gimnaziului. Cifrele sunt graitoare. Numai in Capitala, in acest an, mai bine de jumatate din numarul total (22.658) de elevi au medii de absolvire a gimnaziului (cls. V-VIII) intre 8,00 si 10 (13.

760), ceea ce, sa recunoastem, reprezinta mai mult decat poate spera vreun diriguitor al Educatiei. A treia surpriza placuta a acestui an este ca, pe cale de consecinta, media de repartizare la liceu sau scoala de arte si meserii s-a ridicat, fata de anii anteriori, cu un punct, dupa cum declara chiar reprezentantii ministerului.

Fenomenul este firesc, pentru ca media de repartizare reprezinta media aritmetica dintre celelalte doua si, cum de anul acesta ponderea mediei de absolvire a devenit chiar mai mare decat in anii anteriori (50 la suta), am ajuns la performanta, cel putin in Capitala, ca pe acelasi tronson de medii (8,00-10,00), sa se distribuie jumatate din intreaga promotie de gimnazisti ai anului 2004.

Folosind acelasi algoritm, e de asteptat ca la nivel national din cei peste 300.000 de absolventi, mai bine de jumatate sa fi obtinut rezultate minunate. Nici la cei slabi nu stam de fapt prost, intrucat, chiar daca 20 la suta n-au promovat testele nationale, ei au totusi media de absolvire a gimnaziului undeva intre 5-7,99.

Sa recunoastem, suntem buni, ce mai?! Un asemenea succes n-a vazut nici Parisul. Ne putem scalda in sampanie, putem pune tara pe pilot automat, fiindca ne-am desteptat, ne-am pus cu burta pe carte, suntem silitori, ambitiosi si seriosi. Si totusi…

Ce s-a schimbat atat de profund in scoala noastra ca sa ajungem la asemenea performante? S-au schimbat valorile, dascalii, calitatea actului educational, conditiile de invatare, motivarea elevilor si implicarea lor in propria pregatire, sau…

am reusit sa ne imbatam din nou cu apa rece? La ora actuala nu exista o situatie statistica limpede, cu atat mai putin un studiu al specialistilor in educatie, care sa releveze cauza adevarata a acestor cresteri de performanta scolara. Stim, in schimb, ca manualele n-au devenit mai bune, profesorii nu s-au superperfectionat intr-un an, doi, stim ca orele se fac cum se fac, cand se fac.

Si stim ca au aparut mai multe semnale care arata cum coruptia a inceput sa muste si din spatiul invatamantului gimnazial.

Cum am dat o oarecare pondere – mai mare in acest an fata de anii precedenti – mediei de absolvire a gimnaziului, cum aceste medii au spart topul! Cunoastem cu totii ca sistemul meditatiilor – caracteristic in anii ’90 doar clasei terminale a gimnaziului – s-a extins in mod alarmant, ajungandu-se chiar la moda meditatiilor si la scoala primara.

Tot mai des, si tot mai acut, vorbim despre note si medii umflate cu pompa, nu numai la scolile din oras, ci si la scolile de la tara. Nu stim cat la suta din scaderea vigilentei profesionale a profesorilor reprezinta efectul atentiilor sau al milei fata de destinul elevilor lor in media de absolvire a gimnaziului. Stim insa ca aceasta ii poate ajuta pe elevi sa ocupe un loc la liceu.

Aceasta e miza: locul la liceu, fiindca, in continuare, de scoala profesionala (numita acum de arte si meserii) fuge lumea ca de ciuma. Altfel nu se explica de ce acesti minunati copii de clasa a VIII-a, care in proportie de 79,25 la suta au luat testele, obtineau la simularea de acum trei luni note mizerabile, reusind sa promoveze intr-un procent de aproximativ 50 la suta.

Pentru anul scolar viitor ministerul ar trebui sa pregateasca o alta formula de repartizare dupa studiile gimnaziale, intrucat legea prevede ca dupa clasa a VIII-a sa existe un sistem de selectie (nu neaparat examen) si de repartizare pentru ciclul inferior al liceului (obligatoriu).

Pentru ca nu are idei si nici nu vrea sa priveasca spre alte tari, ministerul pare decis sa aplice aceeasi formula cu teste nationale, la zi fixa si la un anumit numar de discipline scolare. Sa perpetueze adica aceasta fericita stare de lucruri, pentru a ajunge, la anul, ca intreaga promotie sa aiba medii peste 8,00.

Insa daca nu prefera sa se imbete cu apa rece, atunci ministerul nu are alta solutie decat sa aleaga o alta formula care sa dea seama in modul cel mai obiectiv de performantele reale ale scolilor. Pentru asta ar trebui sa aiba standarde nationale. Sa aiba, adica, ceea ce nu exista de 15 ani in Romania.