In Romania coruptia este o problema deosebita

Excelenta, constituie subiectul unor dezbateri in presa internationala, inclusiv in Romania, modul in care se manifesta hegemonia Statelor Unite ale Americii in lume, a complexului politic Marea Britanie-SUA si impunerea limbii engleze ca purtatoare principala a informatiei pe Glob.

Cum vede o tara atat de orgolioasa ca Franta aceste realitati geopolitice contemporane? Insist pe aceasta problema pentru ca o tara mai mica est-europeana are, practic, de fortat una dintre optiuni, aceea de a fi proamericana sau proeuropeana.

Nu. Nu sunt de acord cu aceasta opozitie. Romania se va integra in Uniunea Europeana. Uniunea Europeana este deja ceva foarte mult, este o comunitate de destine. Este vorba de o uniune economica, dar si politica, cu valorile si viziunile comune sociale, cu mecanismele de solidaritate si cu o solida politica de aparare si de securitate, care se va dezvolta in viitor.

Uniunea Europeana reprezinta, asa cum a spus presedintele Kennedy, cu 40 de ani in urma, adevarata frontiera a tuturor tarilor europene. Deci, si pentru Romania este o chestiune extrem de importanta integrarea in aceasta structura. Uniunea Europeana nu este antiamericana si nici Franta nu este antiamericana.

Alianta Nord-Atlantica este un pilon al politicii externe a UE in cadrul careia se dezvolta o relatie coerenta, buna, stransa.

Nu trebuie sa existe o contradictie intre o buna relatie cu SUA si aderarea la UE. Este adevarat, in schimb, ca, in anumite probleme, UE are pozitii diferite: Curtea Penala Internationala, de exemplu, Protocolul de la Kyoto privind emanatiile poluante globale, cu urmari directe in schimbarile climaterice.

Este nu numai dreptul UE, ci si datoria tarilor europene de a spune ca nu sunt de acord cu politica americana. Dar, de aici si pana la negare, nu inseamna deloc o slabire a politicii noastre de parteneriat transatlantic.

In privinta monopolului global al limbii engleze, in fond, atat germana, cat si franceza vor ramane limbi limitat-nationale, ca romana sau maghiara, de altfel. Unde mai salveaza Franta ceva in acest plan?

Tin neaparat sa raspund si la comentariul dumneavoastra privind monopolul global al limbii engleze. Romania este o tara francofona. Aici, din punctul meu de vedere, nu este deloc vorba de a spune ca romanii sa invete prioritar limba engleza. Ca peste tot in lume, este o limba realmente importanta de stiut.

Aveti dreptate, mentionand in context importanta Internetului, a filmelor si a muzicii moderne. Dar viitorul nostru este si in diversitate lingvistica si culturala si multi in lume constientizeaza faptul ca nu ajunge sa stii o singura limba. Sunt multe motive, dintre care o sa mentionez in mod special trei.

Pentru un tanar roman, invatarea limbii franceze deriva din istorie, traditie si fidelitate. Limba franceza, in Romania, nu e numai limba unei tari straine – Franta. Limba franceza apartine istoriei Romaniei, limba franceza este cea in care s-au pregatit romanii, elitele lor, in secolele 19 si 20, pana in perioada comunista.

Limba franceza a ramas, in perioada comunista, cea care s-a invatat in sanul famiilor, mai ales de intelectuali, a fost un simbol al libertatii si al fidelitatii fata de o tara si o cultura din Occident. Limba franceza este una de cultura, ca peste tot in lume, dar este si o limba europeana care face parte din patrimoniul national roman, care va fi importanta si pentru viitorul ei.

Al doilea motiv este cel economic. Franta este prima tara straina investitoare in Romania si, pentru tinerii romani, a invata franceza este o sansa in plus pentru a gasi un loc de munca. In fiecare an, organizam Forumul locurilor de munca „francofone“, in tari din aceasta arie, la care se inscriu mii de studenti romani.

CV-urile multora sunt acum „patrimoniul“ unor mari companii franceze.

Al treilea motiv consta in faptul ca limba franceza va ramane una europeana. De exemplu, limba de procedura a Curtii Europene de Justitie nu este engleza, ci franceza. Limba franceza ramane una extrem de importanta in toate afacerile europene, dar, in mod deosebit, pentru dreptul comunitar.

Avem, in cadrul Facultatii de Drept de la Universitatea din Bucuresti, Colegiul juridic franco-roman, unde se invata in limba franceza. Fosti studenti ai acestui colegiu ocupa azi pozitii foarte importante in multe companii de prim rang si in procesele de consultanta.

Sunt sigur ca Romania va ramane o tara francofona, ceea ce nu inseamna sa nu se invete limba engleza! Dar, pentru romani, care sunt foarte talentati in asimilarea limbilor straine, va fi un avantaj extrem de mare ca vor sti mai multe limbi straine.

Afirmatia mea viza urmarile pe decenii, cand revolutia tehnologica va pune bazele dezvoltarii economice cu fundament comunicational global in engleza…

Nu sunt intru totul de acord cu afirmatia dumneavoastra. Intr-adevar, vom asista la o simplificare si la o omogenizare ce saraceste continuturile culturale. Dar acest fapt va da prilejul, pentru mai tarziu, de a promova din nou bogatia lingvistica. De exemplu, traducerea automata simultana va lua mare avant, stiu asta, pentru ca sunt matematician de formatie.

Acum, revolutia tehnologica conduce invariabil la saracirea generala a limbii, mai ales a unei limbi deja saracite mult, cum este engleza…

Ati mentionat faptul ca Franta este primul investitor in Romania. Dar, cred eu, marile investitii de acum incolo se vor face pentru ca tot ce s-a facut pana acum e mult sub posibilitatile reale ale celor doua tari.

Inteleg foarte bine intrebarea dumneavoastra, pentru ca investitiile straine in Romania sunt mai scazute decat in Polonia, in Ungaria ori in Cehia. Totusi, am impresia ca, in Romania, nu se cunoaste aprofundat starea investitiilor franceze. De exemplu, se afla aici de mult timp un investitor francez major care se numeste Orange (pronuntat in franceza, nu in engleza! – n.

n), o companie suta la suta franceza, care a investit 800 de milioane de euro de cand a venit. E pronuntat de publicul roman in forma engleza si pentru ca brandul a fost cumparat de FranceTelecom in urma cu zece ani. E o companie globala, nu doar franceza, care a creat multe locuri de munca.

Alta companie este Alcatel, tot din domeniul noilor tehnologii, care a construit de-a lungul anilor uzine la Timisoara, participa in foarte mare masura la exporturile din Romania. Avem multe companii in domeniul software, de exemplu, UBISOFT, mai putin cunoscuta, dar care face aici jocuri video vandute peste tot in lume.

Va invit s-o vizitati, va fi o experienta… E un sector de succes pentru investitiile franceze. Dar avem si Renault, care e al doilea investitor francez in Romania, nu e vorba deloc de o investitie retro, care priveste spre trecut.

A investit 500 de milioane de euro in Romania si, daca adaugati toate companiiile cu productie conexa celei a Renault, de componente pentru masinile de tip Dacia, investitia totala va depasi 800 de milioane de euro… Rezervoare de benzina, rulmenti, sasiuri, scaunele pentru masini, fabricate la Talmaciu-Sibiu, toate acestea sunt investitii uriase franceze.

Urmeaza prima banca privatizata, BRD – Société Générale, care a investit enorm, devenind cea dintai banca a tarii. Lafarge a „ocupat“ o treime a industriei romanesti a cimentului. Michelin a cumparat doua uzine si construieste la Zalau a treia uzina, pentru a fabrica structura de rezistenta a pneurilor pentru industria de automobile si camioane.

Sagaban, printre primii trei in industria sticlei in lume, va construi la Calarasi o uzina noua, pentru 100 milioane de euro, operationala in anul 2006. Parisot – in industria mobilei, construieste a treia uzina in judetul Mures si mai are o uzina la Bucuresti.

Sunt foarte multe companii mai mici, ca Plexirom, langa Bucuresti, dar avem investitii majore in domeniul distributiei: Carrefour si Cora.

De exemplu, Carrefour deschide in fiecare an doua hipermarket-uri in tara. Pot sa continui asadar… Bineinteles ca este prea putin, cum ati spus, dar este deja prea mult! Vedeti ca sunt mai multe investitii franceze in Romania decat americane… Germania, Olanda si Italia sunt si ele in plutonul fruntas. Franta reprezinta 11% din totalul investitiilor straine in Romania.

In domeniul militar, de ce nu s-au facut investitii majore, este o concurenta acerba pentru pietele si productia din Europa de Est intre companiile vest-europene si cele americano-britanice.

Aici este vorba de comenzi! E vorba de banii publici ai romanilor, Romania decide unde si cum doreste sa dezvolte lucrurile. Totusi, nu este adevarat ca nu ne miscam. Ati auzit de Eurocopter, care e o companie franco-germana, care produce si Airbus, e prezenta la Brasov si lucreaza impreuna cu romanii la productia de elicoptere si la reparatia lor, de oriunde ar proveni.

Este un sector foarte legat de activitatile militare ale Romaniei, avem un excelent parteneriat in domeniu, Franta a fost primul sprijin al integrarii Romaniei in NATO. Avem o cooperare stransa si consilieri francezi prezenti aici, inclusiv la MApN, precum si zeci de actiuni comune anual.

O forta militara deosebita, care este Jandarmeria romana, practic infratita cu Jandarmeria franceza, am construit si am deschis la Rosu, in urma cu doi ani, Scoala Superioara de Jandarmerie, care pregateste ofiteri din toate tarile Europei Centrale si de Est.

Urmeaza o batalie energetica. Atat in domeniul productiei, cat si al distributiei. Vara aceasta e dominata de batalia dintre Gazprom si Gaz de France pentru Distrigaz… Aveti semnale despre ce anume prefera autoritatile romane?

Evident, acesta este un alt exemplu al interesului intreprinderilor franceze pentru zona romaneasca. Gaz de France a depus oferte pentru privatizarea Distrigaz Nord si Sud, este foarte interesant cum va iesi, concurenta e mare.

Gaz de France este, oricum, cel mai mare distribuitor de gaz in Europa, e meseria lor de baza! Au o excelenta experienta, asa ca abia astept rezultatele… Va fi un proces obiectiv si transparent, sper.

O Romanie candidata la integrarea in UE fara subiectul actual si stringent al coruptiei este rupta de realitate. Si in Franta au fost mari scandaluri de coruptie…

Coruptia nu exista numai in Romania, ea exista pretutindeni unde sunt piete. In Romania, este o problema deosebita, ce trebuie combatuta extrem de energic, pentru ca este conditia eliberarii initiativelor viitoare ce vor incuraja cresterea economica. Doar diminuand nivelul coruptiei se pot folosi fara nici o problema fondurile publice europene, care ridica viata economica.

Franta este cel de-al doilea contribuitor, dupa Germania, la bugetul comunitar, cu 18%. Din 100 de euro sositi in Romania pe programe de finantare, 18 vin din buzunarele contribuabililor francezi. Si pe acest plan, Franta este un mare investitor in Romania. Din aceste realitati rezulta interesul enorm al Frantei in combaterea coruptiei din Romania, ca sa nu se piarda urma nici unui ban.

Subliniez, de a actiona intr-adevar, nu numai sa se vorbeasca elevat despre asta. Actiune pe toate planurile si o buna combinare a eforturilor pentru diminuarea acestei mari probleme.

In abordarile proiectelor viitorului imediat ale Executivului, sare in fata 2007 ca an de prag pentru tara noastra. Consideram ca 2004 constituie, mult mai mult decat 2007, un an de prag, pentru ca evenimentele din acest an vor marca realmente directia si capacitatea de realizare a ambitiilor. 2007 va fi doar o consecinta a acestui an…

Cred ca aveti dreptate in foarte mare masura. Modul implementarii deciziilor ce asigura o integrare fara probleme se hotaraste acum. Succesul integrarii depinde de aceasta. Totusi… ramane foarte important felul in care se vor aplica reformele, cred ca ambii ani sunt foarte importanti daca sunt judecati clar in favoarea reformelor.

Trebuie pregatite in profunzime mijloacele necesare – banii, pregatirea oamenilor, mai ales in domeniul Justitiei si al Administratiei publice locale si centrale. Este foarte mult de facut. Pentru cele doua termene sunt doua provocari complementare, dar prima este mai importanta…

Nu este timpul prea scurt?

Bineinteles! Stiu ca Romania nu va fi gata suta la suta in toate domeniile, de altfel, nimeni nu cere asa ceva. Trebuie, ceea ce asteptam cu totii, reformele concrete pornite, precum si planuri realiste de implementare.

Se stie foarte bine faptul ca Romania nu va avea timp sa pregateasca judecatori specializati in toate domeniile, economic, comercial, penal, familie, minori… In doi ani nu se poate, dar trebuie inceput odata, cu toata forta, sa se stabileasca directia si aceasta sa fie urmata.

Am observat o atentie deosebita, o dedicatie chiar, a partii franceze pentru administratia publica, investitii in know-how. De ce, din moment ce ea nu aduce profit major imediat?

Va multumesc pentru ca ati remarcat acest fenomen. Insistenta franceza in acest domeniu sensibil pentru orice tranzitie deriva din faptul ca este unul vital pentru succesul reformelor. Legatura in domeniu dintre cele doua tari este traditionala si foarte buna, atat in administratia publica centrala, cat si in cea locala.

Avem 800 de acorduri de cooperare descentralizata, infratiri intre regiuni si localitati etc.

Exista o tesatura foarte deasa a acestor colaborari, atat de prietenoase in teren. Si inainte de 1945, Romania a adus mult din experienta franceza a administratiei, este foarte binevenit sa reinnoim aceasta traditie. Acest fapt explica de ce Franta este primul partener al Romaniei in domeniul administratiei publice.

In Europa de Est, se observa, in ultimii ani, o crestere semnificativa a activitatii fostelor case regale, o efervescenta are loc in stimularea de catre acestea a mecanismelor dezvoltarii prin lobby specific. Bulgaria si Romania sunt in avangarda acestui fenomen. Aveti relatii cu Casa Regala de Romania?

Evident, avem cele mai bune relatii cu Casa Regala. Am admirat si am sprijinit continuu actiunile caritabile ale Fundatiei „Principesa Margareta“.

Sunt binecunoscute relatiile dintre aceasta Casa Regala si Franta, doar Regina Ana este o Bourbon-Parma… Avem nenumarate legaturi, in ciuda faptului ca Franta este o republica atasata ferm valorilor republicane derivate din „Libertate, Egalitate, Fraternitate“. Nimic nu ne impiedica sa colaboram excelent cu tarile europene care sunt monarhii, dar si cu casele regale.