Integrarea in UE ne va costa circa 25 de miliarde de euro

Studiile de impact lansate de Institutul European din Romania (IER) avanzeaza cifre concrete cu privire la costurile si beneficiile aderarii. Romania va contribui cu 1,14% din PIB la bugetul UE (5,6 miliarde Euro). Va primi, in schimb, 8,9 miliarde Euro.

Potrivit concluziilor rezultate din studiile IER, costurile cuantificabile ale aderarii se prezinta astfel:

Transport: 28,9 miliarde Euro

In cazul infrastructurii de transport, conform estimarilor, in perioada 2004-2007 vor fi necesare lucrari in valoare de 18,3 miliarde Euro, iar in perioada 2008-2015, de 10,6 miliarde.

Intr-un interviu acordat EurActiv.ro, Gabriela Dragan, directorul Departamentului de Studii Europene din cadrul IER, precizeaza: „statutul de membru al UE asigura accesul Romaniei la importante fonduri comunitare (in principal pentru agricultura si dezvoltare regionala).

Alte beneficii sunt insa mai greu de cuantificat si privesc avantajele care deriva din statutul de membru, respectiv din participarea la piata unica, la UEM.”

Mediu: 29,5 miliarde Euro

In cazul implementarii acquis-ului in domeniul mediului, conform estimarilor, costurile corespunzatoare perioadei 2004-2021 se vor ridica la 29,5 miliarde Euro, interesant in cazul acestora fiind si modul in care ele vor fi suportate, respectiv: 20% de la bugetul de stat, circa 30% din fonduri UE, circa 35 % de catre agentii economici si restul, din alte surse.

Contributia Romaniei la bugetul UE: 5,6 miliarde

In ceea ce priveste contributia Romaniei la bugetul UE, aceasta se poate determina foarte simplu, aplicand un procent de 1,14% la PIB-ul Romaniei prognozat pentru perioada 2007-2009.

Din calcule, rezulta un efort bugetar propriu de circa 5,6 miliarde fata de 8,9 miliarde plati ale UE fata de Romania, ceea ce inseamna ca Romania va fi in pozitia de beneficiar net in primii de trei ani de dupa integrare (numai pentru aceasta perioada s-au facut alocari de catre Comisie).

Ambasadorul Jonathan Scheele: „Costurile pot parea mari”

Despre raportul beneficii/costuri, Ambasadorul Jonathan Scheele, Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a declarat: „Chiar daca intr-o prima instanta costurile pot parea mari (restructurare economica, investitii imense in infrastructura de transport si mediu, reorganizarea aparatului administrativ pentru a deveni mai eficient, reorganizarea sistemului judiciar, etc.

), Romania trebuie sa parcurga aceasta importanta transformare economica si politica, nu doar pentru a putea face fata calitatilor de membru al UE, ci mai ales pentru ea insasi si pentru modernizarea statului si structurilor sale, intr-o era a globalizarii.

Aderarea la Uniunea Europeana aduce in prim plan si uneori exacerbeaza pe termen scurt costurile aferente acestei modernizari, insa ele reprezinta costuri pe care Romania ar trebui sa le suporte in orice caz”.

Lucrarile au fost realizate in cadrul proiectului european Pre-Accession Impact Studies II si au un dublu rol: sa masoare progresele facute si sa arate punctele slabe unde se pot aduce imbunatatiri. Reamintim ca aceste studii vin intr-un an-cheie pentru Romania, cel preconizat sa marcheze finalul negocierilor.

Astfel, urmatoarea serie de studii va inaugura si o perioada noua – cea dupa negocieri. Gabriela Dragan, directorul Departamentului de Studii Europene in cadrul IER, subliniaza, intr-un interviu acordat EurActiv.ro, importanta studiilor: „Studiile, fara exceptie, insista asupra faptului ca problema esentiala o reprezinta de acum implementarea acquis-ului.

Din acest punct de vedere, este esentiala continuarea lor, pentru a urmari nu doar armonizarea legislatiei, ci si implementarea acesteia, care este cruciala”.

Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, apreciaza ca realizarea de studii de impact reprezinta un instrument deosebit de important si o resursa de informare pentru toti cei care sunt interesati si implicati in procesul de aderare.

„Nu in ultimul rand, reprezinta un ghid de supravietuire pentru perioada dupa aderare”, arata oficialul european, subliniind ca Romania trebuie sa parcurga aceasta importanta transformare economica si politica nu doar pentru a putea face fata calitatilor de membru al UE, ci mai ales pentru ea insasi si pentru modernizarea statului si structurilor sale, intr-o era a globalizarii.

Subiectul in presa

Cotidianul:” Costuri mai mari pana in 2007, beneficii dupa integrare”

„Aderarea la Uniunea Europeana aduce in prim plan si uneori exacerbeaza pe termen scurt costurile aferente acestei modernizari, insa ele reprezinta costuri pe care Romania ar trebui sa le suporte in orice caz”, declara Jonathan Scheele, parere impartasita de negociatorul sef al Romaniei, Vasile Puscas, care crede ca, pe termen scurt, in anumite domenii, e posibil ca unele costuri sa fie

percepute ca fiind mai mari decat beneficiile. In opinia ministrului roman, aceasta runda a studiilor va fi utila pentru orientarea implementarii acquis-ului comunitar in Romania.

Firme sau intregi sectoare pot disparea

Ajustarile in plan institutional, economic si social pe care le presupune adoptarea normelor si politicilor comunitare sunt generatoare de costuri, dar cea mai mare parte a acestora se va concentra in perioada anterioara anului 2007, avertizeaza IER.

Analiza cost/beneficiu realizata de institut este salutara, in conditiile in care sondajele de opinie arata ca majoritatea firmelor nu constientizeaza efortul financiar pe care trebuie sa-l faca pentru implementarea legislatiei europene si pentru a rezista competitiei puternice de pe piata comuna.

Acestea pot deveni perdantii procesului de integrare, fapt semnalat si de IER. Firme sau intregi sectoare, cu un nivel redus de dezvoltare comparativ cu cel al UE, care nu pot sustine financiar transpunerea acquis-ului comunitar, pot disparea.

Sectoarele de activitate economico-sociala ce pot fi afectate in viitor, cel putin pe termen scurt si mediu, de costuri superioare beneficiilor vor fi cele relationate cu necesitatea restructurarii pe linia protectiei mediului inconjurator si sectoarele de utilitati publice (chimic, petrochimic, siderurgic, transporturi, energetic – n.a).

Evolutia negativa a unui sector nu inseamna ca orice individ sau firma din acel sector este perdant si ca un sector perdant poate elibera resurse pentru altele, imbunatatind eficienta alocarii resurselor din economie.

O pozitie mai buna o au sectoarele care au fost deja expuse competiei internationale si care au supravietuit impactului concurential si diminuarii cererii interne in primii ani de tranzitie.

Piata fortei de munca poate experimenta fenomene distorsionante in anii urmatori inainte de a resimti favorabil efectele dezvoltarii generatoare de locuri noi de munca.

Un factor esential in asigurarea cresterii economiei romanesti pe termen lung va fi reprezentat de programele de dezvoltare a capitalului uman, implicand costuri in sfera sectorului educational, cercetare-dezvoltare, sanatate si al infrastructurii.

In privinta cercetarii-dezvolarii, raportul semnaleaza dificultatea si costurile mari necesare pentru a impulsiona sectorul privat sa creasca investitiile in domeniu, dar avertizeaza ca nerealizarea acestui obiectiv implica pierderi incomparabil mai mari pe termen lung.

Beneficiile se vor vedea global, mai ales dupa momentul integrarii, prin suplimentarea si diversificarea resurselor financiare si prin statutul de membru al UE.

Sute de mii de imigranti asiatici vor forta granitele Romaniei

Studiul legat de mecanismele fenomenului de migratie arata ca, pentru prima data, se poate vorbi de imigratie in Romania ulterior anului 1990. Problema imigratiei avand ca destinatie finala Romania va deveni una foarte acuta in scurt timp.

Reducerea decalajelor economice va transforma Romania intr-o tara-tinta pentru imigranti, in special pentru cei din Asia, iar in anii de dupa aderare la noi in tara ar putea intra pana la 60.000 de persoane anual, ceea ce va pune probleme complexe si va necesita punerea la punct a unui sistem de gestionare a imigratiei, care va costa statul roman, intr-o estimare medie, in jur de 6.000.

000 de euro anual. (Bogdan Perdivara)

Politica de securitate si aparare va accentua dilemele Romaniei

Specialistii IER apreciaza ca politica de securitate si aparare a tarii noastre ar trebui sa se bazeze pe certitudini, cum ar fi calitatea de membru al NATO si Parteneriatul Strategic Intensificat cu Statele Unite, dar fara sa adopte o atitudine ostentativa sau exclusiva de raliere la punctele de vedere ale Aliantei Nord-Atlantice sau ale Washingtonului.

Studiul realizat de IER analizeaza noul mediu international de securitate din perspectiva europeana si romaneasca, estimeaza o serie de posibile scenarii in ceea ce priveste politica europeana de securitate si aparare, relatiile transatlantice si raportarea Romaniei la acestea si ofera cateva concluzii si recomandari pentru o posibila abordare pe termen scurt a situatiei. (A.C.)

Reforma urgenta a sistemului de pensii

Un studiu al sistemelor de pensii din Romania a scos in evidenta principalele deficiente ale acestuia. Conform celor prezentate, tranzitia din acesti ani a dus la afectarea grava a sistemului.

Neregulile merg de la inechitatea calcularii pensiei pentru beneficiari pensionati in perioade diferite, instabilitatea legislatiei si amanarea reformelor, micsorarea numarului de contribuabili (de la peste 8 milioane in 1990 la aproximativ 4,5 milioane in prezent, ceea ce a cauzat o criza importanta a finantarii fondurilor de pensii), cresterea numarului de pensionari pana la 6,11 milioane in

ianuarie 2004, includerea in sistem a peste 1.500.000 de pensionari din agricultura pana la numeroasele pensionari anticipate aprobate de guvernele din ultimii 14 ani si, nu in ultimul rand, amanarea introducerii pilonilor 2 si 3 de pensii, cele complementare si cele administrate privat.

Studiul arata ca, din cauza cresterii populatiei varstnice si a diversificarii nevoilor specifice acesteia, este nevoie de o serie de masuri urgente, printre care elaborarea unei strategii pe termen mediu si lung, informatizarea sistemului de pensii, cresterea numarului de contribuabili la sistem, politici de crestere a natalitatii, cresterea varstei medii reale de pensionare (acum de doar 52 de

ani), introducerea pensiilor administrate privat, acoperirea muncitorilor cu asigurari de pensie si adoptarea reglementarilor Uniunii privind transferul beneficiilor.

Ce am invatat din testul SAPARD?

Cu toate ca, de peste patru ani, UE a alocat Romaniei o serie de fonduri structurale, prin Programele SAPARD, PHARE si ISPA, nu au fost absorbite nici jumatate din ele. Numeroasele scandaluri si procesele din instanta in care erau implicati functionari din institutiile abilitate cu implementarea fondurilor au adus o bila neagra tarii noastre.

Conform studiului, gestiunea fondurilor structurale va fi o mare provocare a anilor imediat urmatori datei aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (…)

Cantitatea de deseuri industriale, imposibil de stabilit

Costurile implementarii planului de actiune privind depozitarea deseurilor industriale, in vederea conformarii cu legislatia europeana, sunt foarte greu, daca nu imposibil de estimat in acest moment. In ciuda faptului ca in ultimii ani s-a reusit transpunerea in totalitate a acquis-ului comunitar privind gestiunea deseurilor, implementarea legislativa mai are de asteptat.

Si asta din cauza ca transpunerea legislativa s-a realizat cu o viteza foarte mare, chiar nerealista, ceea ce a dus la un decalaj important intre prevederile legale si capacitatea reala de implementare efectiva a legislatiei.

De asemenea, transpunerea cu viteza mare a documentelor comunitare a facut ca unele acte normative sa necesite, chiar dupa publicare, o serie de revizuiri si completari, pentru a fi armonizate cat de cat cu realitatile existente in tara noastra.

Numai 73% din legislatia romaneasca este compatibila cu acquis-ul comunitar

Gradul de concordanta intre legislatia romana si legislatia Uniunii Europene este de 73,4%. Acesta este procentul gasit de IER. Autorii studiului au constatat ca gradul de concordanta dintre legislatia romana si acquis-ul comunitar este mai mare la capitolele inchise provizoriu in comparatie cu cele deschise, in curs de negociere.

In ceea ce priveste capitolele de negociere inchise provizoriu pana in luna februarie 2004, studiul IER arata ca gradul de transpunere a acquis-ului comunitar in legislatia romaneasca este de 82,60%, iar gradul de concordanta dintre legislatia romana si acquis-ul comunitar este 78,60%.

In ceea ce priveste capitolele aflate in curs de negociere, gradul de transpunere este de 68,33%, iar gradul de compatibilitate este de 71,32%.

Studiul detaliat pe fiecare capitol cu privire la concordanta dintre legislatia romaneasca si acquis-ul comunitar arata ca libera circulatie a marfurilor, politicile industriale, stiinta si cercetarea, cultura si audiovizualul si controlul financiar sunt capitolele care au 100% grad de transpunere, in timp ce gradul de compatibilitate variaza la acestea intre 50 si 90%.

Cele mai mici grade de transpunere au fost constatate de expertii IER la capitolele PESC (57%), Politica in domeniul transporturilor (70,80%) si Protectia consumatorilor si a sanatatii (72%). Cu toate acestea, in ceea ce priveste gradul de compatibilitate, cele trei capitole au fost cotate peste medie.

La protectia consumatorilor si a sanatatii, compatibilitatea este de 100%, iar la politica in domeniul transporturilor este de 84,4%.

Studiul a avut in vedere acquis-ul comunitar la nivelul anului 2002 si legislatia romana la nivelul lunii februarie 2004, cercetatorii mentionand ca au analizat peste 90.000 de pagini continand legislatie europeana.

Riscam falimente in bloc

Numeroasele restructurari si privatizari de care am avut parte in ultimii ani si companiile care au beneficiat de ajutoare de stat si scutiri de taxe catre bugetul statului scot in evidenta riscul unui faliment in bloc in anumite sectoare economice.

Mai mult, s-a constatat ca ponderea ajutoarelor pentru scutiri, reduceri si reesalonari ale datoriilor si penalitatilor este in crestere, ceea ce arata o cronicizare a incapacitatii de plata pentru datoriile trecute cu mult de scadenta.

Iar trecerea de la ajutorul prin subventii directe la sprijin prin scutiri si reesalonari duce la o transparenta scazuta si la faptul ca statul nu poate planifica in avans volumul ajutorului de stat. Acest lucru este in evidenta contradictie cu acquis-ul comunitar.

Banca Nationala nu are metode de previziune a inflatiei

BNR ar trebui sa se concentreze doar asupra inflatiei si, mai intai de toate, sa isi stabileasca nivelul-tinta, arata studiul, care precizeaza ca tintirea inflatiei este conditionata de corectitudinea previziunilor.

In practica, bancile centrale care adopta tintirea inflatiei au nevoie de unul sau mai multe modele macroeconometrice stabile cu ajutorul carora sa poata previziona inflatia si care sa le permita sa simuleze impactul asupra traiectoriei inflatiei a oricarei schimbari intervenite in setul de instrumente economice. Autorii studiului considera ca o asemenea metoda nu exista inca.

Desi admite ca pentru nici o tara din lume nu se pot concepe modele econometrice corecte, studiul arata ca exista diferente mari intre un model pentru o economie relativ stabila (de exemplu, Marea Britanie sau Suedia) si o economie a carei structura si politici se schimba permanent.

Modelarea econometrica devine aproape imposibila atunci cand structura economiei se schimba, ceea ce se intampla in mod evident in cazul tarilor in tranzitie. Aceasta dificultate i-a determinat pe oficialii Bancii Centrale Europene sa nu ia in considerare la modul serios posibilitatea crearii unui model macroeconometric pentru zona euro.

Pana in momentul de fata, BNR nu a avut la indemana nici macar un mijloc elementar de previzionare, de pilda o curba a randamentului obligatiunilor, astfel incat trasarea unei traiectorii a inflatiei devine foarte dificila, arata studiul.

Ca substitut, inainte ca o baza larga de obligatiuni cu scadente diferite sa fie disponibila, BNR poate implementa o forma de studiu de piata al analistilor pentru previzionarea inflatiei. Trebuie tinut cont de faptul ca in Romania este dificil de previzionat nu numai cererea monetara, data fiind ponderea sectorului economic „neoficial”.

Ajutoarele de stat, surogat al privatizarii

Comisia Europeana considera un adevarat test aplicarea criteriilor europene privind controlul ajutoarelor de stat si totodata o grea misiune pentru Consiliul Concurentei. Acordarea ajutoarelor de stat in industria neprofitabila a fost de multe ori criticata de reprezentantii europeni.

Una dintre acuzatiile aduse in acest sens a fost facuta chiar de un oficial al Bancii Mondiale, care preciza: „Ati alocat mai multi bani in industria neprofitabila decat in educatia copiilor vostri”.

Un exemplu in acest sens il reprezinta industria siderurgica, unde, in ultimii zece ani, ajutoarele de stat s-au tinut lant, fiind acordate pentru a evita falimentul, cu speranta de a se gasi un investitor, respectiv ajutoare acordate la momentul privatizarii.

Agricultura functioneaza sub capacitate

In procesul de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, subiectul agricol a fost intotdeauna considerat unul sensibil. Principala cauza ce a dus la starea actuala in care se afla agricultura se datoreaza in cea mai mare parte nenumaratelor schimbari ale politicilor agricole si implementarii lor.

Factori cu cea mai mare influenta negativa asupra agriculturii romanesti sunt subutilizarea factorilor de productie existenti si slaba complementaritate.

Ca principale masuri pentru recuperarea handicapului, studiul scoate in evidenta unele obiective ce „trebuie sa ramana in atentia Guvernului”, pentru ca Romania sa poata fi un beneficiar net al politicii agricole comunitare, nu un contribuitor.

Articolul complet, Cotidianul, 29 iulie

=====================

Evenimentul Zilei: 25 miliarde euro, nota de plata a integrarii

La un euro primit drept subventie de catre un agricultor de la Uniunea Europeana va exista un alt roman, de exemplu patronul unui SRL, care va fi obligat sa investeasca doi sau trei euro pentru atingerea normelor comunitare obligatorii in ceea ce priveste protectia mediului.

Sigur, economia romaneasca va deveni tot mai performanta de la an la, an odata integrata in UE, decit daca am fi ramas pe dinafara. Vor fi mai multe locuri de munca si mult mai bine platite prin cresterea investitiilor straine.

Insa bugetul de stat va avea de suferit pentru ca, de exemplu, banii proveniti din colectarea taxelor vamale nu vor mai fi folositi de Romania direct, ci vor intra la bugetul comunitar.

Asa va arata, practic, integrarea europeana a Romaniei: costuri care vor trebui platite de cetatenii acestei tari, puse in balanta cu beneficii care vor veni de la Bruxelles: fie bani in mina unor categorii profesionale cum ar fi fermierii, fie investitii, fie locuri de munca.

Concluziile studiilor de impact facute de expertii romani au fost publicate ieri de Institutul European si analizeaza care vor fi, pentru economie si societate, costurile si beneficiile integrarii in Uniunea Europeana, preconizata pentru data de 1 ianuarie 2007.

Lucrarile, 12 la numar, au fost realizate in cadrul proiectului european Pre-Accession Impact Studies II. Fara a face o nota de plata amanuntita, cercetatorii prezinta in premiera cifre si observatii importante, care permit romanului, fie el salariat, patron sau pensionar, sa puna in balanta avantajele si dezavantajele integrarii.

Iar peste doi ani, in cazul in care vom adera in 2007, cetatenii Romaniei se vor afla in fata urnelor de vot pentru referendumul privind acceptarea integrarii in UE.

Doua sint concluziile cele mai importante ale acestor studii de impact. Indicatorii economici si sociali ai Romaniei vor sta cu mult mai rau in anii care vor urma daca nu vom intra in UE fata de ce ne asteapta daca vom adera.

Insa, in urmatorii cinci-sase ani, efortul investitional, doar pe anumite domenii cum ar fi transporturile, protectia mediului sau contributia la bugetul comunitar, este urias: in jur de 25 de miliarde de euro.

Iar aceste investitii trebuie suportate de Romania din banii proprii (impozite, profit reinvestit, credite) pentru a atinge un nivel minim de modernitate, asa cum este aceasta inteleasa in Europa.

Iar nota de plata a fost incarcata si de chelnerul guvernamental postrevolutionar care, prin intirzierea reformelor, a facut ca aceste costuri sa fie mult mai mari si platibile intr-un interval mai scurt de timp.

Costurile aderarii

5,6 miliarde de euro la bugetul comunitar (primii trei ani de la integrare)

formarea a zeci de mii de specialisti in probleme comunitare

cresterea numarului de asiatici si ex-sovietici care vor intra in Romania

cresterea numarului de falimente

investitii masive din partea patronilor in retehnologizare

creseterea pretulurilor, in special la produsele agro-alimentare

Beneficiile aderarii

– 8,9 miliarde de euro alocatii bugetare comunitare pentru agricultura si dezvoltare (pentru primii trei ani de la integrare)

– investitii straine mult mai mari

– posibilitatea de a lucra legal in strainatate

– functionari publici mai bine pregatiti si mai atenti cu cetateanul

produse mai sigure pe piata

Ne vor invada chinezii si ex-sovieticii

Romania va contribui, in primii trei ani dupa integrare, cu 5,6 miliarde de euro la bugetul comunitar si va primi de la acesta 8,9 miliarde de euro in aceeasi perioada de timp.

Din acest an si pina in 2024, Romania va trebui sa investeasca aproape 30 de miliarde de euro pentru implementarea reglementarilor de protectie a mediului (20% de la bugetul de stat, 30% din fonduri UE, 35% de la firme, restul – din alte surse).

In urmatorii trei ani, investitiile in infrastructura de transport pe care trebuie sa le suporte tara noastra vor fi de 18 miliarde de euro, iar pina in 2015 de alte zece.

Ca parte a UE, Romania va deveni o tara in care imigrantii vor fi din ce in ce mai multi (cetateni asiatici, din fostul spatiu sovietic si din Republica Moldova). Insa si plecarile romanilor in strainatate pentru a munci vor fi numerose din cauza migratiei de inlocuire, pentru ca piata persoanelor apte de munca in tarile dezvoltate este „in cadere libera”.

Vom avea pensii mai mici si vom plati impozite mai mari. Pentru a echilibra aceasta situatie, rata totala de ocupare a fortei de munca va trebui sa ajunga la 70% din populatia apta sa lucreze.

Banca Nationala a Romaniei va avea putine sanse de succes in lupta cu stabilizarea monedei nationale daca va adopta anul viitor politica de „tintire a inflatiei”, fiindca nu are cum sa evalueze corect evolutiile cresterii preturilor.

Romania va avea mari probleme in implementarea legislatiei europene. La aceasta ora, gradul de concordanta intre legislatia romana si legislatia UE este de aproape 80%, insa la capitolul aplicare situatia este mult mai dramatica.

Aceste norme oricum vor deveni obligatorii din momentul aderarii, iar Romania va avea de pierdut neaplicindu-le (de exemplu, prin neimplementarea diverselor reguli de etichetare, produsele romanesti nu vor mai putea intra pe piata).

Fermierii romani risca sa nu primeasca bani europeni nici pe cotele pe care le-au obtinut prin negociere.

Din cauza slabei productivitati si calitati, Romania risca sa nu-si acopere cota alocata, cum ar fi la zahar sau lapte. Daca, in doi ani de dupa integrare, nu realizam productia la care ne-am angajat cotele, vor fi diminuate si platile directe pentru fermieri vor fi reduse. In prezent, productia agricola in Romania este de 248 de euro pe hectar. In schimb, un fermier european obtine, in medie, 2.

200 de euro pe aceeasi suprafata.

Exigentele vor determina chiar si suferinta

„Nu pot veni acum cu o singura cifra globala, care sa insumeze toate costurile integrarii. Ceea ce putem cuantifica cu exactitate sint costurile legate de implementarea standardelor UE si cele legate de contributia noastra la bugetul comunitar. Pentru reforma institutionala si modernizarea economiei romanesti evaluarile sint, foarte greu de realizat.

Studiile, fara exceptie, insista asupra faptului ca problema esentiala o reprezinta de acum implementarea aquis-ului comunitar.

Exigentele impuse au determinat si vor continua sa determine si costuri, poate chiar si suferinta: vor exista si firme care vor trebui sa-si modernizeze tehnologia, altele care isi vor inchide portile pentru ca nu vor mai fi suficient de competitive pe piata, categorii de persoane care vor trebui sa se recalifice”, a spus Gabriela Dragan, directorul Departamentului de Studii Europene din cadrul

Institutului European, citata de EurActiv.ro.

Aceste costuri trebuiau suportate in orice caz

„Chiar daca, intr-o prima instanta, costurile pot parea mari (restructurare economica, investitii imense in infrastructura de transport si mediu, reorganizarea aparatului administrativ pentru a deveni mai eficient, reorganizarea sistemului judiciar), Romania trebuie sa parcurga aceasta importanta transformare economica si politica nu doar pentru a putea face fata calitatilor de membru al UE,

ci, mai ales, pentru ea insasi si pentru modernizarea statului si structurilor sale, intr-o era a globalizarii.

Aderarea la Uniunea Europeana aduce in prim-plan si uneori exacerbeaza pe termen scurt costurile aferente acestei modernizari, insa ele reprezinta costuri pe care Romania ar trebui sa le suporte in orice caz”, a spus Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, citat de EurActiv, cu ocazia lansarii acestor studii.

=================

Jurnalul National: 5,7 miliarde de euro, contributie la bugetul UE

La atat se ridica cheltuielile pe care Romania trebuie sa le verse la bugetul comunitar in perioada 2007 – 2009. Aceasta in cazul in care programul de integrare efectiva va debuta in termenul visat – 2007.

Pana in 2007, trebuie sa punem la ciorap cateva miliarde de euro. Aproape 5,7 miliarde, cat va fi contributia noastra pe trei ani (2007, 2008 si 2009) la bugetul Uniunii Europene (UE). E drept, vom primi de la Bruxelles mult mai mult, aproximativ 8,9 miliarde. Estimarile apartin Institutului European din Romania, ai carui experti au evaluat impactul aderarii Romaniei la UE.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE) va insemna cheltuieli serioase, dar si schimbarea la fata a economiei romanesti. Mai multi experti ai Institutului European din Romania (IER) au analizat care va fi impactul integrarii europene a Romaniei. Pe scurt, cat ne va costa aderarea si cat ne va intra in cont.

Specialistii romani au elaborat un studiu voluminos, in care au luat la puricat tot ce trebuie sa facem pentru a intra cu fruntea sus in UE si au prevazut costurile in mai toate domeniile.

NOTA DE PLATA. Dosarul IER ia in calcul mai multe acceptiuni ale costurilor si beneficiilor, in functie de care aderarea pare mai avantajoasa sau mai putin favorabila in ceea ce priveste cheltuielile.

Din analiza facuta pe baza fluxurilor financiare dintre Romania si Uniunea Europeana rezulta ca, in primii trei ani de la integrare, tara noastra va primi mai multi bani de la UE fata de sumele cu care va trebui sa contribuie.

Potrivit studiului, angajamentele Romaniei catre UE in perioada 2007-2009 se ridica la 7,4 miliarde euro, in timp angajamentele financiare ale Uniunii fata de Romania ajung la aproape 11,3 miliarde de euro.

Platile efective de la bugetul comunitar la bugetul national vor fi insa mai reduse, din motive procedurale. Proiectele finantate prin programele europene pot fi sustinute prin sume angajate intr-un singur an, platile efective urmand a se face esalonat, pe durata realizarii proiectelor respecive.

Astfel, Uniunea Europeana va plati efectiv Romaniei 8,9 miliarde de euro in primii trei ani de la aderare, in timp ce efortul bugetar efectiv al tarii noastre se va ridica la 5,7 miliarde de euro. Contributia Romaniei la bugetul european a fost calculata aplicand un procent de 1,14% la Produsul Intern Brut al tarii noastre, estimat pentru perioada 2007-2009.

CE-AM PRIMIT. In perioada premergatoare aderarii Romania a primit finantari prin programele europene PHARE, ISPA si SAPARD. Totalul contributiilor UE la aceste programe se ridica, in perioada 2000-2007, la 3,9 miliarde euro.

ANALIZA. In total, dosarul IER, prezentat de publicatia EurActiv.ro, are 12 studii. Specialistii institutului sustin in aceste analize ca gradul de concordanta intre legislatia romana si legislatia UE atinge aproape 80%. Ei cred ca este destul de nerealist sa credem ca BNR ar putea sau ar trebui sa adopte un regim autentic de „tintire a inflatiei” in viitorul apropiat.

Problema de baza in domeniul controlului financiar o reprezinta implementarea, intelegerea si acceptarea rolului si functiilor controlului intern si auditului public intern, este de parere IER. Expertii romani estimeaza ca Romania se poate transforma pe viitor intr-o tara de imigratie. Marea provocare a perioadei postaderare va fi gestiunea fondurilor structurale.

IER atrage atentia ca ajutoarele de stat acordate de-a lungul ultimului deceniu au fost ajutoare menite a evita falimentul, in speranta gasirii unui cumparator, si ajutoare acordate la momentul privatizarii, pentru incheierea cu succes a acesteia.

BENEFICII. Concluziile studiului arata ca integrarea Romanie in cadrul UE si, in perspectiva, in comunitatea monetara va conduce la reducerea inflatiei, ceea ce va contribui la cresterea ratelor de investire. Un alt efect asteptat al aderarii va fi cresterea accesului la creditele externe si reducerea costurilor acestora.

Se asteapta ca integrarea sa duca si la majorarea investitiilor straine directe, cu efecte pozitive in economie: crearea de noi locuri de munca, acces la piete, o pregatire superioara a personalului.

SCENARIU. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ar putea fi influentata de viziunea UE privitoare la extinderea spre Est, se arata in studiu. Sfarsitul anilor ’90 a fost marcat de adoptarea de catre UE a unei viziuni de extindere spre Est in „blocuri regionale”.

Autorii studiului iau in calcul posibilitatea amanarii aderarii Romaniei si Bulgariei, existand scenariul ca cele doua tari sa fie incluse int-un alt val al extinderii, impreuna cu Croatia si Macedonia, tari care au depus recent cereri de integrare.

POLITICA REGIONALA

In ceea ce priveste aplicarea acquis-ului comunitar in domeniul dezvoltarii regionale, specialistii nu au facut o estimare a costurilor efective pe care va trebui sa le suporte tara noastra in perspectiva aderarii. Acestea ar trebui sa fie reduse, se apreciaza in studiul IER.

Obiectivul politicii regionale europene este cresterea nivelului de dezvoltare economica a tuturor regiunilor, prin cresterea eficientei activitatilor economice si sprijinul financiar acordat regiunilor care se confrunta cu declin industrial.

Specialistii anticipeaza ca dezvoltarea se va baza pe initiativa intreprinzatorilor, inventiile si inovatiile care vor duce la progresul tehnic si functionarea libera a mecanismului preturilor si a pietelor specifice.

Potrivit studiului, integrarea va favoriza anumite regiuni, care sunt deja mai bine dezvoltate, cum sunt Bucurestiul si judetele Cluj, Constanta, Brasov, Sibiu, Prahova, Timis si Arad. O dezvoltare mult mai lenta este prognozata pentru judetele Botosani, Vaslui, Hunedoara, Teleorman, Giurgiu, Calarasi si Tulcea.

TRANSPORTURI

Costurile integrarii in domeniul transporturilor sunt semnificative, atingand peste 18 miliarde de euro in perioada 2004-2015. Fondurile totale care ar trebui alocate pentru infrastructura din transport se ridica la 16,6 miliarde de euro in perioada 2004- 2015, din care aproximativ 5,2 miliarde euro in perioada 2007-2009.

Pentru reabilitarea drumurilor nationale vor fi necesare lucrari in valoare de 6 miliarde de euro in intervalul prognozat. Infrastructura aeriana va necesita finantari de 418 milioane euro, in timp ce pentru infrastructura Portului Constanta vor fi necesare 344 milioane euro in perioada 2004-2011.

Potrivit estimarilor, pentru lucrarile din infrastructura feroviara sunt necesare 8,6 miliarde de euro, in timp ce pentru infrastructura aferenta porturilor si apelor din interior sunt necesare finantari de 1,2 miliarde euro. Costul aplicarii aquis-ului comunitar se ridica la 1,5 milioane euro in intervalul 2004-2010.

In calitate de tara candidata, Romania beneficiaza de asistenta financiara nerambursabila, prin programul ISPA, care are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de porturi, cai ferate si aeroporturi. Doar pentru proiectele legate de infrastructura feroviara, asistenta ISPA se ridica la 240 de milioane de euro, potrivit studiului IER. (Iohanna Onaca)

AGRICULTURA

Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romaniei la UE in ceea ce priveste agricultura si politica agricola comuna (PAC) deriva din competitivitatea si gradul redus de dezvoltare a agriculturii romanesti fata de standardele europene.

Pentru perioada 2004-2007, cheltuielile totale pentru dezvoltarea cadrului institutional, inclusiv cele menite sa ridice standardele de calitate ale produselor si sa ajute la indeplinirea normelor sanitare si fitosanitare, sunt estimate la 538,0261 milioane de euro, din care circa 80% pentru sectorul sanitar veterinar.

Desi ca membru UE Romania ar trebui sa beneficieze de finantare integrala de la bugetul comunitar pentru sustinerea PAC, studii ale Comisiei Europene indica faptul ca UE nu va putea face fata acestei obligatii decat cel mai devreme din 2013. Deci, va trebui sa apelam la surse proprii pentru aplicarea prevederilor specifice ale PAC.

Dupa integrare, Romania va primi de la bugetul comunitar 4 miliarde de euro pentru perioada 2007-2009, plus aproximativ 800 de milioane, finantare din fondurile structurale (FEOGA). Din acesti bani, aproximativ 2,3 miliarde de euro vor fi folositi pentru dezvoltarea rurala a Romania.

Si nu trebuie uitat faptul ca in perioada 2000-2006 beneficiem de 150 milioane de euro anual prin programul SAPARD.

(Florina Zainescu)

PENSII PRIVATE

Reformarea sistemului de pensii trebuie sa ia in considerare cerintele UE, astfel incat sa fie create noi locuri de munca, sa se egalizeze varsta de pensionare intre femei si barbati, iar aceasta sa creasca la 65 de ani pana in 2020. Studiul IER arata ca Romania „nu-si mai permite sa intarzie trecerea, cel putin partiala, la sectorul privat de pensii”.

Din cauza cresterii populatiei varstnice, este nevoie de o reechilibrare a raportului intre resursele pentru pensii, alte asigurari sociale si alte cheltuieli.

Acest lucru este posibil prin imprumuturi guvernamentale pentru fondul de pensii, participarea cu o cota parte din privatizare, vanzarea proprietatilor statului, cresterea numarului de asigurati prin atragerea celor care lucreaza la negru, sezonierilor, liber-intreprinzatorilor, agricultorilor. (Anca Aldea)

TEHNOLOGIA INFORMATIEI

Costurile alinierii domeniului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC) la standardele UE vor fi suportate de Ministerul Comunicatiilor (MCTI), Ministerul Educatiei (MEC), cat si de agentii economici din bransa. Acestia din urma finanteaza asigurarea supravegherii concurentei, prin intermediul unui comision platit catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC).

In 2003, firmele din domeniu au platit 4 milioane de euro, iar specialistii apreciaza ca integrarea va scoate din contul lor alte 22,4 milioane de euro in intervalul 2004-2007 si 70,5 milioane de euro pentru 2008-2014. In schimb, MCTI va trebui sa suporte costurile finantarii programelor de e-Government si e-Europe+ pentru stimularea serviciilor on-line si dezvoltarea infrastructurii. 832.

532 de euro in 2002 si 762.157 de euro (estimat) in 2003. Dar aceste cheltuieli vor creste semnificativ in anii urmatori, spun realizatorii studiului. Participarea MEC consta in finantarea informatizarii sistemului educational, proiect ce are un buget de 200 de milioane de dolari.

„INSTRUMENT DE BORD”

Ambasadorul Jonathan Scheele (foto), Seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, crede ca studiul de impact realizat de Institutul European din Romania reprezinta un „ghid de supravietuire” pentru perioada pe care o va traversa tara noastra dupa aderarea la Uniunea Europeana (UE).

Avand in vedere ca 2004 este un an „crucial” pentru Romania in procesul de integrare in UE, „importanta punerii in practica a angajamentelor luate va incepe sa o depaseasca pe cea a elaborarii de noi angajamente si masuri pentru pregatirea aderarii”.

Scheele este convins ca studiul este „un important instrument de monitorizare, un fel de instrument de bord, pentru unele dintre cele mai importante sectoare din procesul de aderare”.

Raspunzand temerilor privind costurile ridicate ale integrarii, Scheele a tinut sa spuna ca, desi „costurile pot parea mari, Romania trebuie sa parcurga aceasta importanta transformare economica si politica nu doar pentru a putea face fata calitatilor de membru al UE, ci mai ales pentru ea insasi si pentru modernizarea statului si structurilor sale, intr-o era a globalizarii”. (Ana Ilie)

COMERTUL EXTERIOR

Raportul dintre costurile si beneficiile integrarii comertului exterior in Uniunea Europeana este favorabil tarii noastre dupa anul 2012. Pana atunci, beneficiile sunt mai mici decat costurile.

Care sunt beneficiile? Pe scurt, accesul mai facil la o piata mai larga de desfacere si aprovizionare, precum si valorificarea oportunitatilor legate de participarea la acordurile comerciale preferentiale ale UE. Dar costurile? Acestea tin in primul rand de eliminarea taxelor vamale pentru produsele din UE si de reducerea nivelului de protectie tarifara prin adoptarea tarifului exterior comun.

MEDIU

Estimarile specialistilor arata ca pentru implementarea acquis-ului comunitar in domeniul mediului, costurile corespunzatoare perioadei 2004-2021 se vor ridica la 29,5 miliarde euro. Aceste cheltuieli vor fi suportate in proportie de 20% de la bugetul de stat, iar agentii economici vor contribui cu 10,325 miliarde de euro (35% din total).

Circa 30% din fonduri vor veni de la UE si restul din alte surse. Aceste costuri se refera atat la investitii in echipamente nepoluante, cat si la crearea mecanismelor de adaptare la standardele europene. Beneficiile constau in imbunatatirea calitatii vietii si aparitia de noi locuri de munca in productia de echipamente de control al poluarii. (Florina Zainescu)