Sari direct la conținut

Navele invizibile – cu toata viteza inainte

Adevarul

Marina americana si marina regala britanica au si ele proiecte similare, care par desprinse dintr-un roman de anticipatie.

Fapt este ca, de la inventarea de catre cercetatorii britanici a radarului, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, expertii in domeniul tehnologiei militare s-au straduit, fara incetare, sa puna la punct dispozitive menite sa insele vigilenta acestor instalatii, care detecteaza, de la distanta, prin reflectarea undelor radio, prezenta avioanelor sau navelor inamice.

Inca in 1954, specialistii americani au realizat primul aparat de zbor „invizibil”, avionul de spionaj U-2.

Invizibilitatea nu era insa perfecta, de vreme ce un asemenea avion a fost, totusi, detectat pe cand zbura la mare inaltime, deasupra teritoriului fostei URSS si doborat de o racheta sovietica, iar pilotul capturat, incidentul ducand la refuzul conducerii de pe atunci de la Kremlin de a mai participa la o importanta reuniune internationala, care avea ca scop reducerea incordarii razboiului rece.

Zece ani mai tarziu, de pe portile uzinelor americane „Lockheed” iesea primul exemplar al bombardierului „invizibil”, botezat „Blackbird” (Pasarea neagra).

Se stie ca orice avion are o „semnatura radar” proprie, imaginea sa reflectandu-se intr-un anumit mod pe ecranele instalatiilor de detectare, iar scopul atat al avionului de spionaj amintit, cat si cel al bombardierului pus la punct ulterior era de a „reduce” cat mai mult aceasta semnatura, pana la disparitia ei completa de pe ecrane. Cu alte cuvinte, avioanele deveneau astfel invizibile.

Intre timp, tehnica invizibilitatii s-a imbunatatit continuu. Iata ca acum si constructorii navali sunt implicati in eforturi intense pentru a pacali instalatiile radar.

Cei mai avansati sunt, se pare, constructorii suedezi, care au si realizat primul exemplar al corvetei de tip Visby, prevazut a deveni operational la inceputul anului viitor, alte patru exemplare urmand a i se alatura in scurt timp.

Secretul invizibilitatii: cat mai putine unghiuri drepte

Nava este construita aproape in intregime din fibre de carbon, acelasi material folosit la sasiul bolizilor de tip Formula Unu sau la carcasa yachturilor de curse. „Secretul” invizibilitatii consta in proiectarea in asa fel a unghiurilor navei incat undele emise de instalatiile radar ale presupusului inamic sa se reflecte in masura cat mai redusa.

Unghiurile drepte sunt cele care reflecta cel mai bine undele radar, asa incat „trucul” consta in rotunjirea sau ascutirea acestor unghiuri. Daca o corveta de tip Visby se afla la o distanta, sa zicem, de 100 km fata de o nava inamica, ea o poate detecta pe ecranul propriului radar, in schimb aceasta nu poate face acelasi lucru.

Distanta trebuie micsorata pana la 30 km pentru ca inamicul sa poata detecta prezenta corvetei. In plus, fibrele de carbon sunt mult mai usoare decat otelul, astfel incat greutatea corvetei se reduce la jumatate, nava fiind mult mai lesne de manevrat, pe langa faptul ca dimensiunile reduse o fac mai dificil de detectat.

Un alt avantaj este ca totalitatea comenzilor se executa printr-un sistem computerizat ultraperformant. Proiectantii americani lucreaza si ei la propriul tip de nave invizibile. Este vorba de distrugatorul DD (X), care urmeaza insa sa devina operational abia in 2011. Ceva mai devreme (2007) sunt prevazute a intra in functiune primele distrugatoare invizibile britanice Tipe 45.

Comentand noua tehnica, publicatia britanica de specialitate „Jane’s Fighting Ships” scrie: „Invizibilitatea nu este un scop in sine. Valoarea unei nave este data de ceea ce poate realiza. Neindoios, o nava invizibila poate opera in locuri unde o nava obisnuita nu are aceasta posibilitate”.

Publicatia da ca exemplu stramtoarea Taiwanului, plecand de la ipoteza unei batalii intre navele americane si cele chinezesti. Dar, adauga „Jane’s Fighting Ships”, „navele nu vor fi niciodata complet invizibile. Submarinele moderne sunt extrem de greu de detectat, dar pentru o nava de suprafata nu se pune problema sa egalizeze asemenea performante”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro