Pesterile din Ardeal sunt jefuite cu stirea autoritatilor

Pesterile din Ardeal sunt vandalizate constant de traficantii de fosile, de cautatorii de comori si chiar de cei care ar trebui sa le protejeze. Fosilele de animale preistorice sunt duse peste granite de retele bine organizate, si vandute pe sume foarte mari, in ciuda atentionarilor facute de speologi catre institutiile specializate.

Pana acum nu a fost prins nici un traficant de fosile, desi nimeni nu neaga existenta lor. Fosilele furate din pesterile romanesti ajung inclusiv la muzee si universitati de prestigiu din strainatate. „Pe ei nu-i intereseaza cum au ajuns fosilele la ei, e suficient sa stie ca sunt din Romania”, a explicat Onac.

Vamesii nu stiu nimic

Traficantii opereaza la frontierele din Vest, exportand fosilele inspre Occident. Desi cercetatorii si speologii au anuntat inclusiv Directiile Vamilor despre situatia contrabandei cu fosile, pentru a pune in garda punctele de trecere a frontierei, initiativa nu a avut succes. „In aprilie vor fi doi ani de cand sunt eu director aici si de atunci nu am avut nici un caz.

N-au fost sesizate asemenea chestiuni”, a declarat seful Directiei Regionale a Vamilor Timisoara, Adrian Jebelean, adaugand ca nici in situatia anilor anteriori nu are date despre cazuri cu contrabanda cu fosile.

De altfel, in acest an Autoritatea Nationala a Vamilor nu a semnalat nici un caz de trafic de obiecte susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural national in nici unul dintre cele 61 de birouri vamale de frontiera, se arata intr-o informare remisa de biroul de presa al institutiei.

Pe de alta parte, documentele institutiei nationale releva ca in perioada 1998-2002 au fost inregistrate 43 de cazuri in care diferite persoane incercau sa scoata din tara obiecte presupuse a face parte din patrimoniul cultural national.

Obiectele au fost trimise imediat spre expertizare institutiilor abilitate, insa printre ele nu se afla nici o fosila, ci doar obiecte vechi, cum a fost cazul unei carti de rugaciuni sau a unui pistol de panoplie din secolul XVIII. De altfel, provenienta oaselor este dificil de certificat, acestea putand, pentru un ochi neavizat, sa provina de la un porc recent sacrificat, de exemplu.

Istorie sub talpa bocancului

Vandalizarea pesterilor este facilitata si de faptul ca in general pentru a gasi fosile de animale preistorice nu este nevoie sa se sape prea mult in relieful carstic. De obicei oasele sunt la vedere, pe pavimentul grotelor. Este cazul, de exemplu, al unei pesteri din Banat a carei locatie nu a fost precizata de cercetatori, unde au fost gasite ramasitele celui mai vechi om modern din Europa.

Unul dintre descoperitori, speologul-scafandru Stefan Milota, spune ca membrii echipei de cercetare trebuiau sa fie foarte atenti pe unde calcau, de frica sa nu deterioreze oasele imprastiate in pestera. De altfel, un craniu aproape complet de adolescent din era moderna a zacut neobservat pe podeaua pesterii mai multe saptamani fara ca nici macar unul dintre cercetatori sa-l observe.

„Cea mai buna protectie pentru pestera e faptul ca nu stie nimeni unde este. Altfel ne asteptam sa fie vandalizata, pentru ca oamenii cauta comori. Mai ales in zona Timisului (unde a fost descoperita pestera respectiva-n.red.) circula o legenda despre un haiduc si despre comori ingropate in pesteri”, a declarat Milota, atragand insa atentia ca pestera risca in aceste conditii sa fie devastata si de traficantii de fosile. „Nu putem sa spunem unde e pestera, pentru ca pot veni oameni si chiar daca au cele mai bune intentii si calca din greseala pe o fosila, cauzeaza pagube ireparabile.

Oasele erau efectiv la vedere, chiar si noi trebuia sa fim atenti sa nu le calcam”, a declarat Milota. De altfel, legea protectiei mediului specifica faptul ca pentru cele mai importante pesteri, destinate exclusiv cercetarii stiintifice si incluse in clasa A de importanta, mediatizarea locatiei este ilegala.

Astfel, la articolul 32, litera i) al legii, se arata ca este interzisa „popularea, mediatizarea datelor precise de identificare si localizare a pesterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speolog din aceasta categorie”.

Paza pe video

Nici o institutie din tara nu a contabilizat oasele din pesteri, si desi punctele de trecere a frontierei au fost sesizate, nu a fost luata nici o masura. Ca atare, traficul nu poate fi contabilizat. Cu toate acestea, legea protectiei mediului interzice explicit in articolul 32 litera b) colectarea de fosile din pesteri. „Nu avem ce face, practic legea (protectiei mediului – n.red.) e cum e, nu se poate aplica. Si nici nu putem inchide pesterile, pentru ca pui o poarta, si in ziua urmatoare este sparta”, a explicat seful departamentului din Cluj al Institutului National de Speologie, Bogdan Onac. In consecinta, speologii au apelat la Directiile Silvice din Bihor si din Cluj pentru ca padurarii sa poata pazi si pesterile aflate in aria lor de acoperire.

Seful Directiei Silvice Cluj, Victor Cherechesiu, a negat insa o asemenea initiativa. „Nu stiu sa fi solicitat cineva asa ceva, dar in pesterile de interes nu se poate intra oricum, decat cu echipament specializat de scafandru. Acum acolo e zapada de peste un metru. Vara mai sunt probleme”, a declarat Cherechesiu.

Directorul DS Bihor, Liviu Judea, a declarat la randul sau ca DS a incheiat un acord de parteneriat cu Centrul Regional de Supraveghere Ecologica din Oradea, prin care cele doua institutii se obliga sa se informeze reciproc despre actele de vandalism din pesteri, intre altele. Intrebat daca padurarii au sesizat astfel de cazuri, Judea a declarat ca in general angajatii sai se feresc de pesteri.

In locurile unde este posibil acest lucru, speologii au montat corturi si pazesc, de la o distanta oarecare, intrarile in pesteri. S-a apelat inclusiv la filmari video, fiind inregistrate astfel de cazuri, insa nu in flagrant delict, astfel ca deocamdata nimeni nu a fost pus sub acuzare.

Amenajari ilegale

Administrarea Parcului National Muntii Apuseni, unde sunt inregistrate cele mai multe pesteri din tara, a fost transferata la DS Bihor.

„Pentru protectia pesterilor ar trebui sa se solicite custodie, ar fi o solutie buna. Acum construim structura de personal”, a explicat Judea.

Pe de alta parte insa, specialistii Societatii Nationale de Speologie au atras atentia ca in unele dintre aceste cazuri pesterile din Apuseni sunt deteriorate nu numai de localnicii cautatori de comori si de retelele de trafic cu fosile, ci si de cei care ar trebui sa le intretina.

„Organizatii nonguvernamentale speologice care ar trebui sa aiba numai scopul exploatarii sau protectiei pesterilor s-au transformat in societati comerciale neautorizate, care le ofera turistilor vizite in pesterile protejate”, au acuzat specialistii Societatii Nationale de Speologie (SNS). Informatiile SNS sunt sustinute si de presedintele Federatiei Romane de Speologie, Viorel Lascu.

„Vandalizarea pesterilor a fost posibila datorita neglijentei autoritatilor. Singurele institutii care incerca sa aiba grija de pesteri sunt Federatia Romana de Speologie, care are un sistem propriu de custodie, si Institutul National de Speologie, dar ei nu protejeaza decat trei sau patru pesteri, de interes stiintific.

In momentul de fata, e posibila vandalizarea multor pesteri care nu sunt in custodia speologilor”, a declarat Lascu, care este si presedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologica (CRSE) Bihor. In Muntii Apuseni, zonele Cetatile Ponorului si Ghetarul Focul Viu, obiective de interes turistic, au fost amenajate fara nici un fel de autorizatii, sustine SNS.

Alte sapte pesteri, toate din Muntii Apuseni, au fost nominalizate de presedintele CRSE ca fiind vandalizate constant. Cea mai vandalizata pestera de catre traficantii de oase este Meziad, in judetul Bihor. Pestera din Poiana Onceasa, Pestera cu Morminti, Pestera Vartop si Pestera Ungurului sunt la randul lor vandalizate.

„Au fost furate obiecte de patrimoniu paleontologic si arheologic”, a acuzat Lascu. „Orice administrator al unei asemenea pesteri trebuie sa faca un studiu de impact care sa stabileasca regulile si apoi sa le respecte daca doreste sa pastreze pestera pentru multi ani de acum incolo.

Institutul de Speologie, ca unic institut care studiaza pesterile la noi in tara, poate stabili aceste reguli ale jocului, fiind si unicul administrator al pesterilor. Acest lucru se face insa numai pentru pesterile care se preteaza la aceasta, care nu sunt prea fragile. Dintre cele 13.000 de pesteri din Romania, numai o mica parte sunt strict protejate pentru ratiuni pur stiintifice”, au declarat surse din cadrul Societatii Nationale de Speologie.

Pestera Onceasa – raiul vandalilor

Pestera Onceasa din judetul Cluj este printre cele mai bogate in fosile pesteri din tara. In consecinta, a fost vandalizata si devastata sistematic. La data ultimei investigatii intreprinse de clubul de speologie „Politehnica” din Cluj Napoca, pestera nu era inchisa cu poarta, desi aceasta masura fusese solicitata cu insistenta. In pestera au fost descoperite mii de schelete fosilizate.

Ultimul raport preliminar privind investigatia sitului paleontologic din pestera, intocmit de speologul Matyas Vremir, arata ca intr-un volum prelevat de zece metri cubi de sedimente s-au extras materiale scheletale apartinand unui numar de peste 50 de ursi de caverna. „Valoarea este minima, cea reala fiind probabil dubla, adica zece indivizi pe metru cub de sediment.

Daca facem un calcul pentru o stiva fosilifera de doi metri grosime, in sectorul de SV al Salii Domului (zona cea mai afectata de sapaturi din pestera Onceasa-n.red.) ne putem astepta la resturi fosile apartinand la cel putin 5000 de indivizi. adica un milion de elemente scheletale izolate”.

Astfel, desi munca de vandalizare a fost sistematica si consecventa, raportul arata ca pana la aceasta data procentul fosilelor furate se cifreaza la 1%. „Intregul cavernament ar putea adaposti resturi de fosile apartinand la mai mult de de zece mii de indivizi , fosile acumulate probabil in mii sau zeci de mii de ani (…) Cifra este oricum minima.

Foarte probabil, este vorba despre o acumulare esalonata pe mai multe mii de ani, fapt care ne-ar indica un numar impresionant de schelete, apartinand la zeci de mii de indivizi” de ursi de caverna, se arata in raportul preliminar al clubului „Politehnica”. „In concluzie, situl reprezinta o valoare inestimabila, unica pe plan national si printre cele mai importante pe plan european.

Viitorul va putea da raspunsuri la o serie de intrebari legate de aceasta pestera, insa inainte de toate ea trebuie protejata. Inchiderea cu poarta este o necesitate si trebuie urgentata, avand in vedere ca vandalizarile si devastarea sitului au luat o amploare foarte mare in ultimii ani”, conchide raportul.

Ce spune legea

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000, modificata prin legea nr. 462 din 2 august 2001

Art. 30. – (1) Bunurile patrimoniului natural existente in situ in afara perimetrului ariilor naturale protejate din categoriile stabilite la art. 5 alin.

(1), respectiv pesteri, depozite fosilifere, formatiuni geologice, mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolati si altele asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protectie corespunzatoare ca intindere scopului de conservare a bunurilor naturale.

(2) Pentru pesteri zona de protectie se poate referi la o zona restransa in jurul intrarii in pestera si la o zona al carui perimetru de la suprafata terenului acopera integral structurile subterane ale pesterii.

(3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrari in pesteri au obligatia de a asigura accesul spre aceste intrari.

Art. 32. – In scopul evitarii efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:

a) distrugerea sau degradarea resurselor pesterii si efectuarea de sapaturi sau derocari neautorizate;

b) colectarile de fauna, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fara autorizatie in pesteri;

c) patrunderea, prin fortarea intrarii, intr-o pestera protejata inchisa si semnalizata ca atare;

d) utilizarea neautorizata a pesterilor si desfasurarea unor activitati ce pot pune in pericol integritatea sau echilibrul natural al pesterilor;

e) dislocarea, vanzarea, cumpararea, colectionarea speleotemelor sau altor resurse ale pesterilor;