Valentin Lazea: Leul este supraevaluat cu cel mult 5% – nu cursul e problema exportului

Luând în calcul și inflația, leul este supraevaluat cu cel mult 5%, procent care nu reprezintă cel mai important obstacol în calea competitivității exporturilor românești, a precizat, marți, Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR) la o conferință organizată de Curs de Guvernare.

”Ceea ce contează este real effective exchange rate, adică rata de schimb deflatată cu inflația de la noi versus rata de schimb deflatată cu inflația din statele partenere. Dacă luăm în calcul și inflația partenerilor vom vedea că diferențialul nu e mai mare de 5%. Adică nu suntem apreciați în termeni reali efectivi cu mai mult de 5%. Sigur că contează și acel 5%. Nu acela este însă primul obstacol în stimularea exporturilor. Este și acela, dar nu este cel mai important”, a declarat Valentin Lazea în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – maturizare și trecere la statutul de forță regională”.

Economistul șef al BNR a subliniat importanța inserării companiilor românești pe lanțurile valorice europene, prin identificarea avantajelor competitive și specularea acestora. „Firmele din România vor trebui să își negocieze nișele pe care dețin un avantaj competitiv din cadrul lanțurilor de producție continentale. România are multe capabilități de a se insera în producția europeană, fie că vorbim de sectorul IT, de sectorul auto, de producerea de energie verde sau de exploatarea de pământuri rare etc”, a spus Lazea.

El a precizat apoi că poate nu în fiecare din sectoarele menționate suntem la modul general competitivi, ci pe sub-nișe. „Poate nu suntem competitivi în toată industria auto, de exemplu, poate suntem buni în designul din industria auto; pământuri rare, poate că nu le avem pe toate, poate avem vanadiu, stronțiu sau altceva. Trebuie caz cu caz și industrie cu industrie de văzut exact dacă avem capacități. Citeam că grafenul va înlocui litiul în deceniul viitor. Sunt niște discuții care din știința mea nu au avut loc și care trebuie să aibă loc”, a precizat oficialul BNR.

Cursul de schimb nominal efectiv (Nominal Effective Exchange Rate – NEER) cât și cel real efectiv (eng. Real Effective Exchange Rate – REER) sunt cel mai des utilizați ca indicatori ai competitivității externe.

Cursul de schimb nominal efectiv se calculează ca o medie ponderată a ratelor de schimb bilaterale nominale ale monedei de naționale în raport cu valutele străine. În același timp, conceptual, cursul de schimb real efectiv este definit ca o medie ponderată a monedei unei țări în raport cu un coș de alte valute majore ajustat cu efectele inflației.

În cazul României, criza pandemică a accentuat semnificativ deficitul de cont curent deja existent, acesta depășind pragul de 15 miliarde de euro, cea mai mare parte din această înrăutățire fiind cauzată de balanța comercială. În plus, majorarea tarifelor la energie, blocajele în lanțurile de valoare adăugată și scumpirile de pe segmentul bunurilor, sunt de natură a afecta competitivitatea prin preț.

O apreciere cu 1 la sută a cursului de schimb real efectiv este corelată cu o scădere de aproximativ 0,61 la sută a volumului exporturilor

În acest context, a redevenit relevantă discuția privind impactul cursului de schimb real efectiv (REER) asupra dinamicii exporturilor.

Într-o analiză făcută de BNR pentru companiile exportatoare cu mai mult de 25 angajați, cu capital majoritar privat, din industria prelucrătoare din România, se arată cum o apreciere cu 1 la sută a cursului de schimb real efectiv este corelată cu o scădere de aproximativ 0,61 la sută a volumului exporturilor .

BNR a mai remarcat în analiza citată că în medie, firmele exportatoare cele mai productive sunt: (i) de aproape două ori mai mari ca număr de angajați față de cele mai puțin productive, (ii) realizează o valoare adăugată brută de circa șase ori mai mare și (iii) înregistrează un nivel al productivității de aproximativ patru ori mai mare.

• În cazul celor mai productive 10 la sută dintre companii din industria prelucrătoare, estimările indică faptul că o apreciere cu 1 la sută a cursului e corelată cu o scădere cu 0,44 a exporturilor, în vreme ce companiile exportatoare mai puțin productive aprecierea cu 1 la sută a leului e însoțită de o scădere a exporturilor cu 0.7 la sută.

Astfel, productivitatea are nu doar un rol direct în stimularea exporturilor, ci și unul de moderator al impactului fluctuațiilor REER asupra exporturilor. Rezultatele sugerează faptul că, odată cu creșterea productivității companiilor românești (fenomen corelat cu o suită de determinanți, precum conduita investițiilor publice, calitatea infrastructurii, resursele companiilor destinate inovării și digitalizării, un aport substanțial în sensul îmbunătățirii acestora venind inclusiv din valorificarea fondurilor europene), impactul fluctuațiilor REER asupra dinamicii exporturilor s-ar putea atenua, conchid autorii analizei.