Greselile brokerului se platesc

Clientul poate fi despagubit de societatea de brokeraj daca i s-a introdus un ordin eronat privind pretul sau cantitatea de actiuni

Din 2005, investitorii vor fi protejati de un Fond de compensare in limita unui plafon ce va creste gradual de la 2.000 la 20.000 euro.

Daca nu ai suficiente idei atunci cand iti construiesti un portofoliu de actiuni, poti cere sfatul brokerului, dar trebuie sa stii ca nu vei fi depagubit daca recomandarile primite te fac sa pierzi bani in loc sa castigi. In schimb, in cazul introducerii unor ordine gresite, SSIF-ul iti va acoperi paguba.

De exemplu, daca brokerul introduce din greseala un ordin de cumparare cu o cantitate mai mare de actiuni sau la un pret mai mare decat cel indicat (nu poate gresi totusi ordinul de marime datorita variatiei maxime zilnice de 15% a cotatiilor), sau daca uita sa introduca in piata ordinul clientului, societatea de brokeraj va indrepta eroarea acestuia, urmand sa-i impute prejudiciul.

Ce se intampla daca societatea refuza sa faca acest lucru? Te poti adresa Camerei Arbitrale a BVB (ce-i drept, in momentul in care aceasta va deveni operationala), asociatiei profesionale a brokerilor (ANSVM) si, daca situatia nu se rezolva pe cale amiabila, CNVM, care are puterea de a sanctiona SSIF-ul.

In general, relatia cu brokerul este bazata pe incredere, iar un client mai vechi poate ajunge sa dea ordine de cumparare si fara sa aibe toti banii in cont. Cum decontarea la bursa dureaza trei zile lucratoare, poti aduce restul sumei in interiorul acestui interval.

Au existat insa si cazuri in care clientul a uitat sau pur si simplu nu a mai avut de unde sa aduca suma respectiva („decontare ratata”). Cine ii protejeaza pe brokeri in aceste situatii? Nici o grija, brokerul are grija sa-si acopere riscurile. Daca actiunile achizitionate cresc, societatea accepta in unele cazuri o alimentare de cont si in a treia zi dupa achizitionarea lor.

Daca incep imediat sa scada, brokerul ti le va vinde inca de a doua zi daca nu ai adus banii.

Mai sunt posibile furturile de actiuni?

In anii ´97-´98, cateva societati de brokeraj obscure care facusera rost de CNP-urile unor cuponari procurandu-si listele alcatuite in momentul privatizarii companiillor, au descoperit ca le pot vinde bine mersi actiunile.

Fenomenul nu mai este posibil acum prin aparitia codurillor confidentiale care nu se inmaneaza decat proprietarului actiunilor, totusi, alte forme de frauda ar mai fi teoretic posibile.

De pilda, un broker ingenios ar putea sa incaseze banii investitorilor si sa le ofere periodic extrase de cont fictive din care sa rezulte ca detin actiunile respective, desi banii n-au fost utilizati niciodata in acest scop, ci au fost subtilizati sau folositi pentru speculatii.

Poate si acest fapt a fost luat in calcul in momentul in care prin legea consolidata a pietei de capital s-a prevazut infiintarea unui Fond de Compensare a investitorilor in caz de frauda sau faliment a societatii de brokeraj, similar Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (in ultim caz, echivalentul in lei a 6.000 euro).

Potrivit unui proiect de regulament al CNVM, sumele care investitorii vor fi despagubiti de fond (acesta este alimentat din cotizatiile membrilor, SSIF si societati de administrare a investitiilor – SAI) urmeaza sa creasca gradual pana in 2011, de la echivalentul in lei a 2.000 euro in 2005 pana la 20.000 euro.

Practici mai putin oneste pe piata de capital se intalnesc si la case mai mari: relativ recent, s-a descoperit ca mai multe fonduri mutuale din SUA ofereau preturi preferentiale la achizitionarea unitatilor de fond (in momentul in care valoarea calculata pentru a doua zi urma sa aibe o crestere importanta, cativa investitori „pe spranceana” erau ajutati sa achizitioneze titluri de participare

la pretul vechi).

De la avertisment la suspendare

„Grosul sesizarilor privind litigiile dintre investitori si societatile de brokeraj adresate CNVM priveau furturile de actiuni din perioada A‘97-A’98. Comisia a verificat daca societatile de brokeraj mai erau active, le-a sanctionat pe cele care mai operau, iar pentru stabilirea raspunderii penale cazurile au fost preluate de Politie.

Au existat insa si situatii in care s-a reclamat modul defectuos de executare a ordinelor clientilor, transferul defectuos al actiunilor la registre, intarzierea platilor (e vorba de posesorii certificatelor de investitor).

Sanctiunile aplicate de CNVM pot merge in functie de gravitatea faptei si de <> celui sanctionat de la avertisment, la amenda (0,5-5% din capitalul social), suspendarea si retragerea autorizatiei.”

Ciprian Ene, purtator de cuvand CNVM