Rafinariile romanesti n-au iesit din estul salbatic

Cu zece rafinarii, Romania a dat, pana de curand, tonul pe piata petroliera din aceasta parte a Europei. Pozitia sa se subrezeste pe masura ce unele dintre fostele capacitati de referinta in rafinarea romaneasca dau rateuri sau chiar isi inchid portile.

Privatizarea Petrom, scumpirea titeiului pana la aproape 55 de dolari barilul, lipsa investitiilor in retehnologizare si datoriile enorme acumulate in trecut sunt principalele probleme care au inghetat peste 40% din capacitatea de rafinare a Romaniei, al carei nivel operational este de 22,3 milioane de tone anual.

„Industria de rafinare continua sa traverseze o perioada dificila, cu marje de profit reduse. Unele rafinarii nu au avut bani de modernizare, asa ca vor supravietui cu greu obligativitatii de a produce carburanti de tip Euro”, spune Eric Kish, fost director general al rafinariei Petromidia.

Specialistii din industrie au evaluat anul trecut la circa un miliard de dolari necesarul de investitii in lucrari de modernizare a sectorului de rafinare pentru a se atinge standardele europene. Dar de unde acesti bani? OMV nu pare sa mai vrea sa pompeze bani in Arpechim Pitesti, o rafinarie care ar avea nevoie de peste 300 milioane de dolari, alegand calea externalizarii.

Insa actuala conducere a Petrom sustine ca, pana in 2007, sunt prevazute investitii de circa 260 milioane de dolari la sucursala Arpechim si de 240 milioane de dolari la Petrobrazi. Rafinaria Astra Romana din Ploiesti este prima victima indirecta a privatizarii Petrom. In urma cu doua saptamani, actionarii au decis sa puna lacat la poarta producatorului de uleiuri si alti combustibili.

„Motivul inchiderii este atitudinea Petrom, care a renuntat la toate contractele cu noi, cu exceptia celui prin care ne furniza titei foarte scump. De altfel, din cauza pretului ridicat al titeiului de la Petrom, rafinaria a intrat pe pierdere in 2003”, spune Ioan Niculae, actionarul majoritar de la rafinaria Astra.

El anunta ca va da in judecata Petrom, urmand sa ceara „penalitati rezultate din neonorarea contractelor, care pana acum sunt de 150 milioane de dolari”. Marea problema a rafinariilor romanesti, obisnuite sa-si ascunda ineficienta in spatele pretului mic al titeiului intern, a aparut la inceputul anului trecut, atunci cand Petrom a crescut cotatia cu 17,4%.

O luna mai tarziu, cotatia titeiului indigen mai crestea cu 8,1%, depasind-o cu 35 dolari/tona pe cea internationala. In timp ce pretul materiei prime a crescut cu 20% fata de 2002, preturile la carburantii vanduti la poarta rafinariei au urcat cu doar opt procente, in conditiile in care materia prima are o pondere de 76% in costul produsului.

Analistii pietei considera ca intr-o astfel de conjunctura preturile ar fi trebuit majorate cu cel putin 15% pentru a se acoperi pierderile. De ce nu sunt rafinariile profitabile Petrom, de exemplu, declara in fiecare an pierderi in sectorul de rafinare, dar le compenseaza cu profituri din extractie.

Analistii sunt de parere ca o cresetere cu 15 procente a competitivitati ar echivala cu atingerea pragului zero de rentabilitate (break even). Acest lucru s-a intamplat la Petromidia, rafinarie unde costurile de productie s-au redus cu 65% in ultimii trei ani, de la 55 dolari/tona la 19,90 dolari/tona.

Consumurile energetice mari, costul ridicat al prelucrarii tietiului (in unele cazuri cu peste 30% mai mult decat cel al unei rafinarii moderne din Vest), dar si piata neagra evaluata de presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu, la un miliard de dolari anual, au facut ca cel putin patru rafinarii sa ajunga dependente de stat sau contracte.

In aceste conditii, nici nu putea fi vorba de investitii, dar nici nu se poate plange de mila unei rafinarii precum RAFO Onesti. Dupa ce, vreme de cinci ani, si-a schimbat de trei ori actionarii fara a se face investitii, dar cu datorii tot mai mari, RAFO cere acum mila statului, printr-un program de reorganizare judiciara cot la cot cu Carom.

Angrenata in jocul datoriilor uriase la buget si catre Petrom, rafinaria moldoveneasca de la Darmanesti este prima care a decedat, urmand sa fie vanduta pe bucati pentru acoperirea gaurilor. Dupa ce au pompat peste 200 milioane de dolari la Petrotel in ultimii doi ani, rusii de la Lukoil au amanat cu cateva luni repornirea rafinariei care, spun ei, este cea mai moderna din Romania.

Surse din piata vorbesc insa despre dezintegrarea Petrotel, pe fondul lipsei de interes din partea conducerii centrale de la Moscova. Dinu Patriciu ar putea fi suspectat de multe, dar ceea ce a facut la Petromidia suna promitator pentru cea mai mare rafinarie din Romania. Acum in varsta de 40 de ani, Eric Florin Kish este cel care a avut cel important rol in redresarea Petromidiei.

Kish, angajat ca director general al rafinariei la inceputul anului 2001, a reusit sa creasca veniturile si productia de peste trei ori. Dinu Patriciu spune ca l-a adus pe Kish la conducerea companiei deoarece era nevoie de o restructurare radicala pentru ca Petromidia sa mai poata rafina din nou titei.

Kish sustine ca unul dintre lucrurile cele mai dureroase pe care a trebuit sa le faca a fost sa concedieze mai multi angajati care pareau vesnici la locul de munca. „Dinu Patriciu nu mi-a sugerat niciodata ca ar trebui sa nu tai in carne vie, el doar m-a aruncat in mijlocul focului”, isi aminteste Kish.

Potrivit Rompetrol, anul trecut au fost procesate 27,8 milioane de barili de titei, fata de 8,43 milioane de barili in 2000. Chiar daca romanii vor plati aproape un euro pe litrul de benzina la inceputul anului viitor, incapacitatea rafinariilor de a fi performante nu va fi compensata.

Cheia succesului sta in modernizare, dar pentru asta e nevoie de cateva sute de milioane de dolari, intr-o industrie unde, din 2007, importurile pot fi mult mai ieftine.

CE FAC RAFINARIILE DIN TARILE VECINE

• Preluata in decembrie 1999 de gigantul petrolier rus LukOil, rafinaria bulgara Neftochim Burgas are o capacitate anuala de procesare de peste 7 milioane tone de titei, respectiv de 22.000 de tone pe zi. Pana la sfarsitul anului viitor, la rafinarie sunt planificate investitii totale de 93 milioane de dolari pentru extinderea productiei.

Finantarea va fi utilizata, printre altele, pentru modernizarea si cresterea capacitatii de productie la instalatiile de cracare catalitica. Neftochim si-a ajustat productia de carburanti la standardele Euro-3 de la 1 ianuarie 2004 si se pregateste sa adopte normele Euro-4.

• Compania petroliera rusa TNK-BP, formata in septembrie 2003, detine si opereaza sase rafinarii, cinci in Rusia si una in Ucraina, aceasta din urma avand o capacitate de 125.000 de barili pe zi. TNK Ucraina a avut programate investitii de 27 de milioane de dolari pentru modernizarea rafinariei Lysychansk pe care a cumparat-o in anul 2000.

Proiectul a vizat majorarea capacitatii de procesare de la 5,8 milioane tone pe an in 2003, la 6,2 milioane tone.

• Slovnaft, cea mai importanta rafinarie slovaca, este controlata de grupul ungar MOL. Slovacia dispune de o capacitate anuala de procesare de 5,5 milioane tone, 70% din productie fiind exportata, in principal in Cehia si Polonia.

• Pe langa Slovnaft, grupul MOL are un pachet de 25% din actiunile firmei croate INA, de mare importanta fiind si parteneriatul incheiat cu gigantul rus Iukos. In urma cu un an, MOL exporta 25-30% din productie (circa doua milioane de tone de carburanti).

• Compania petroliera de stat Lotos (Rafineria GdaÒska), una dintre cele mai importante din sectorul rafinarii si distributie din Polonia, genereaza vinzari de 2,11 miliarde de dolari, profit de 64 milioane de dolari si are 960 de salariati. Insa liderul pietei este PKN Orlen, cel mai mare rafinator de titei din Europa Centrala.

Compania detine un complex integrat, petrochimic si de rafinare, cu o capacitate totala de 17,8 milioane tone. PKN si MOL au negociat o posibila fuziune.

• Cele doua rafinarii din Belarus au o capacitate instalata de circa 24,5 milioane tone, utilizata la jumatate. Rafinaria Mazyr, una dintre cele mai moderne din fosta Uniune Sovietica, este controlata de Sibneft si TNK.

• In Rusia, compania mixta formata in 2003 intre BP si TNK controleaza cinci rafinarii, cu o capacitate totala de 1,2 milioane de barili pe zi. Un alt mare jucator este Iukos, care in aprilie 2003 a preluat Sibneft, majorand la zece numarul rafinariilor din portofoliul sau.

Rusia a inregistrat, in luna septembrie, un nivel record al productiei de petrol pentru perioada post-sovietica, de 9,42 milioane de barili zilnic. Productia a crescut in septembrie cu 5.000 de barili de petrol pe zi fata de luna august, parte a unei tendinte ascendente aparute incepand cu anul 1999.

• In Cehia, spre exemplu, la rafinaria Ceska Rafinerska au fost investite aproximativ 400 milioane dolari din momentul privatizarii, in 1996, pana in prezent, pentru ca rafinaria sa fie aliniata prevederilor Directivei Europene 98/70 a Comisiei Europene, care este in vigoare in statele membre ale Uniunii Europene, in contextul in care Cehia se pregateste sa adere in 2004, a spus Jaroslav

Kadanka, reprezentant din partea Shell.

• Simon Tibor, reprezentantul unei alte rafinarii din estul Europei, rafinaria Duna a grupului ungar MOL, a mentionat ca investitiile in protectia mediului si in modernizare in vederea atingerii standardelor rafinariilor din vestul Europei au fost de aproximativ 100 milioane dolari anual in ultimii ani.

ROMPETROL RAFINARE – PETROMIDIA

cap. instalata 5,3 mil. t/an

cap. operationala 4,8 mil. t/an

cifra de afaceri* 34.311 mld. lei

pierdere neta* 10.888 mld. lei

numar salariati* 1.490

Actionari The Rompetrol Group 64,43% Rompetrol SA 11,64%

* 2003

Grupul Rompetrol anunta, in primavara acestui an, ca va investi in 2004 aproape 100 de milioane de dolari pentru dezvoltarea activitatilor de rafinare si petrochimie de pe platforma Midia Navodari. Investitiile vizeaza cresterea capacitatii de rafinare de la 3,5 la 4 milioane tone si scaderea costurilor de productie.

ROMPETROL SA – VEGA PLOIESTI

cap. instalata 0,8 mil. t/an

cap. operationala 0,45 mil. t/an

cifra de afaceri* 2.900

pierdere neta* 252 mld. lei

numar salariati* 784

Actionari The Rompetrol Group 82,36%

* 2003

Preluata in 1999 de Rompetrol Group, rafinaria a fuzionat in anul 2001 cu Rompetrol SA (Romania). Este unicul producator de solventi de polimerizare, diverse categorii de bitum, emulsii bituminoase si catalizatori pentru procesarea titeiului. In prezent, Vega are o capacitate de procesare de 10.000 de barili pe zi (40.000 tone pe luna sau circa 500.000 tone pe an).

RAFO SA ONEsTI

cap. instalata 5,2 mil. tone/an

cap. operationala 3,5 mil. tone/an

cifra de afaceri* 18.448 mld. lei

pierdere neta* 5.988 mld. lei

numar salariati* 3.110

Actionari Balkan Petroleum 97,8% Alti actionari 2,17%

* 2003

Privatizata in 2001, Rafo a intrat in reorganizare judiciara, pentru recuperarea unor datorii de 7.673 miliarde de lei catre stat. Planul propus de Rafo prevede fuziunea cu producatorul de cauciuc sintetic Carom Onesti si conversia datoriilor in actiuni, astfel incat statul sa devina actionarul majoritar la noua unitate.

ASTRA ROMANA PLOIESTI

cap. instalata 1 mil. t/an

cap. operationala 0,7 mil. t/an

cifra de afaceri* 3.271 mld. lei

pierdere neta* 233 mld. lei

numar salariati* 1.125

Actionari Kreyton Ltd 47,07% Asirom 21,89% Broadhurst 13,01% Interagro 6,54%

* 2003 Actionarii rafinariei au decis sistarea activitatii de productie, intrarea societatii in conservare si restructurare economico-financiara, in functie de evolutia cotatiei titeiului si de cea a pietei de desfacere a produselor finite.

STEAUA ROMaNa SA

cap. instalata 0,6 mil. t/an

cap. operationala 0,35 mil. t/an

cifra de afaceri* 1.044 mld. lei

pierdere neta* 12 mld. lei

numar salariati* 534

Actionari Omnimpex Chemicals 82,4% Alti actionari 17,5%

* 2003

Infiintata in 1895 si privatizata in 1997, rafinaria produce solventi parafinosi, carburanti Diesel, combustibil de nivel casnic si industrial.

RAFINaRIA DaRMaNEsTI SA (in lichidare)

cap. instalata 1,15 mil. t/an

cap. operationala 0,6 mil. t/an

cifra de afaceri* 768 mld. lei

pierdere neta* 865 mld. lei

numar salariati* 295

Actionari Imperial Oil 86,3%

* 2003

In decembrie 1999, firma Imperial Oil, condusa de Corneliu Iacobov, a preluat 70 % din actiunile detinute de stat la Darmanesti SA pentru zece miliarde lei. Rafinaria a intrat in lichidare in toamna anului trecut, din cauza datoriilor uriase catre stat si Petrom.

PETROLSUB SA

cap. instalata 0,45 mil. t/an

cap. operationala 0,40 mil. t/an

cifra de afaceri* 2.734 mld. lei

profit net* 6 mld. lei

numar salariati* 406

Actionari Euro House 2000 SRL & Fertinvest Holding Ltd 43,65% Eurotrading Chemicals 7,55%

* 2003

Administrarea rafinariei a fost preluata in 2001 de catre Petrom, pentru o perioada de trei ani, in vederea recuperarii creantelor si penalitatilor in suma de 433 miliarde de lei, acumulate de societate in contul livrarilor de titei.

PETROTEL LUKOIL

cap. instalata 5 mil. t/an

cap. operationala 3,5 mil. t/an

cifra de afaceri* 207 mld. lei

pierdere neta* 25 mld. lei

numar salariati* 858

Actionari Lukoil Europe Holdings BV 93,66%

* 2003

Privatizata in 1998, rafinaria a fost oprita in 2001 pentru lucrari de modernizare a caror valoare este de 250 milioane dolari. Repornirea rafinariei este planificata sa aiba loc spre sfarsitul lunii octombrie, cu o intarziere de o luna fata de termenul initial. Capacitatea anuala de rafinare va fi de circa 2,5 milioane tone de titei, fata de 3,5 milioane tone in momentul opririi.

PETROM PETROBRAZI

cap. instalata 7,5 mil. t/an

cap. operationala 4,5 mil. t/an

ARPECHIM

cap. instalata 7 mil. t/an

cap. operationala 3,5 mil. t/an

Cele doua rafinarii, cu o capacitate instalata cumulata de peste 14 milioane tone de titei pe an, asigura Petrom suprematia in sectorul romanesc de rafinare. Actionarii Petrom au decis, la prima AGA de dupa semnarea contractului de privatizare cu OMV, externalizarea Arpechim, prin transformarea acesteia intr-o societate cu raspundere limitata.

(Actionarii urmeaza sa fie stabiliti la sfarsitul procesului de privatizare.)

Bortos Iulian, Dragos Nedelcu