Descoperire: Specie necunoscuta de oameni pitici

Urmele “verilor” mai mici ai omului modern, descoperite in Indonezia

O specie necunoscuta de oameni pitici, avind inaltimea de un metru, a trait acum 18.000 ani in insula Flores din Indonezia, fiind contemporana cu omul de astazi, care popula restul lumii, a anuntat o echipa de savanti intr-un articol din revista “Nature”.

Descoperirea, care a facut senzatie in lumea antropologilor, este una dintre cele mai mari facute in ultimul secol si ar putea schimba istoria evolutiei umane.

Cercetatorii au anuntat ca scheletul gasit intr-o pestera de pe insula indoneziana era al unei femei adulte, inalta de 90 de centimetri, similara ca dimensiuni cu hobbitii din povesti. Ei au precizat ca specia din care face parte a trait cu 95.000 pina la 12.000 de ani in urma.

Potrivit cercetarilor, creierul omului din Flores era de marimea unui grapefruit, adica aproximativ o treime din cel al omului de astazi, similar cu acela al cimpanzeilor sau al speciilor pre-umanoide de tranzitie care au disparut in Africa in urma cu doua milioane de ani.

Oasele de peste, pasarile sau alte animale mici gasite linga schelet fusesera gatite, sugerind ca acestea le servisera drept mincare. “Homo floresiensis”, cum a fost botezat, avea unelte de piatra si de os si vina elefanti pigmei si sobolani uriasi.

“Este vorba de hominidul cu cele mai extreme caracteristici descoperite vreodata”, au spus entuziasmati Marta Mirazon Lahr si Robert Foley, de la Universitatea din Cambridge. Pentru autorii descoperirii, paleontologul australian Peter Brown si colegii sai indonezieni, este indubitabil ca este vorba de o specie distincta.

Ei ii explica existenta acesteia prin izolarea unui grup de Homo erectus, care au devenit cu timpul pitici.

O evolutie complicata

Descoperirea acestei specii enigmatice naste intrebari tulburatoare si deschide calea catre descoperiri similare in alte zone izolate din lume. Ceea ce este sigur, in marea majoritate a celor 160.000 de ani ai istoriei speciei noastre, stramosii nostri au trait alaturi de alte specii ale marii familii umane, din care am ramas doar noi.

Descoperirea din Flores a aruncat in aer credinta in unicitatea speciei umane pe Terra.

Dupa descoperirea primelor fosile ale Omului de Neanderthal, in 1856, in Germania, apoi a pitecantropului (care astazi este numit Homo erectus) in 1891, in Java, si a primului australopitec in Africa de Sud, in 1924, a aparut ideea ca evolutia speciei umane este lineara, australopitecul evoluind in pitecantrop, care a dat nastere Omului de Neanderthal, acesta, la rindul lui, fiind

“tatal” omului de astazi.

Coabitare intre stramosi

Dar cu cit se descopereau mai multe fosile, cu atit lucrurile pareau sa nu se poata incadra in aceasta schema prea simpla, tributara gindirii darwinist-evolutioniste.

Australopitecii, de fapt, au intrat pe o “linie moarta” in arborele genealogic al evolutiei, celebra Lucy, descoperita in 1974 in Etiopia si prezentata multi ani drept “mama” noastra a tuturor, fiind o “tanti” indepartata.

Este sigur ca in cele sapte milioane de ani de existenta, mai multe specii au coabitat, iar in urma cu 200.000 de ani, una dintre ele a dat nastere omului de astazi. Australopitecii au disparut acum 1,2 milioane ani, dupa ce s-au “salutat” multi ani cu reprezentantii speciei Homo (omul propriu-zis), care aparusera acum 2,5 milioane ani.

Ultimii Homo erectus, despre care se crezuse ca au disparut acum 300.000 ani, cu mult inaintea aparitiei Omului de Neanderthal, traiau in Indonezia in urma cu 27.000 de ani, alaturi de oameni identici cu noi, care traiau, simultan, in Europa, alaturi de Omul de Neanderthal.