Kosovo: alegeri decisive

Locuitorii provinciei aleg sambata o noua adunare, a doua oara de la preluarea administrarii ei de catre ONU, in 1999.

Natiunile Unite vor reanaliza anul viitor progresele inregistrate in directia intaririi fundamentelor democratice, in perspectiva lansarii negocierilor privind statutul pe termen lung al provinciei.

De aproape 15 ani incoace, din momentul inceperii destramarii fostei Iugoslavii, etnicii albanezi – care constituie majoritatea covarsitoare a provinciei – cer obtinerea independentei.

Dorinta care a facut un mare pas inainte odata cu interventia NATO in conflictul din Kosovo, in urma cu cinci ani, campania de lovituri aeriene fortand retragarea trupelor sarbesti.

De atunci Kosovo este administrata in comun de reprezentantii ONU si de alesii locali, desi din punct de vedere strict juridic, Kosovo este parte a Serbiei.

Statut nesigur

Statutul temporar pe care-l are provincia Kosovo si-ar putea trai ultimele momente in cazul in care reanalizarea sa de catre ONU – candva la jumatatea anului viitor – se va solda cu concluzia ca s-au realizat progrese suficiente in plan democratic ca sa inceapa discutiile privind viitorul sau.

Care este deci impactul acestui scrutin in aceasta perspectiva?

Denisa Kostovicova, de la London School of Economics, spune ca alegerile de sambata sunt umbrite de chestiunea gasirii unei solutii pentru statutul provinciei.

O noua faza

Cererea de independenta a fost leit-motivul campaniei electorale a partidelor etnicilor albanezi, fiind o constanta a discursurilor liderului regiunii, Ibrahim Rugova.

Partidul sau, Liga Democratica, domina de ani de zile scena politica din Kosovo.

Rugova afirma ca telul principal al Ligii este obtinerea recunoasterii independentei provinciei Kosovo.

Desi chestiunea independentei este prezenta in mintea tuturor etnicilor albanezi, sunt si alte chestiuni cel putin la fel de stringente.

Edita Tahiri a fost pana recent una din persoanele apropiate de Ibrahim Rugova.

Ea afirma ca alegerile constituie intrarea intr-o noua faza, marcata de inceputul procesului definirii statutului final al provinciei.

„Avem nevoie de infiintarea acelor mecanisme care constituie fundamentele democratiei, iar existenta unei opozitii este un instrument foarte eficient in aceasta directie”, spune ea.

Alternativa Democratica

Edita Tahiri actioneaza ea insasi concret, in vederea definirii unei opozitii.

In prima parte a anului, Tahiri s-a rupt de Liga Democratica, ca sa infiinteze un nou partid politic, Alternativa Democratica.

Ce spera deci ca va obtine cu noua formatiune?

Demonstratie a sarbilor care se opun apelului presedintelui Tadici de a se prezenta la urne

„Coalitia de guvernamant pe care am avut-o nu a fost foarte eficienta”, spune ea. In plus, coruptia a luat o amploare ingrijoratoare.

Alternativa Democratica este doar unul din partidele care incearca sa se impuna pe scena politica.

Monopolul puterii detinut de Liga Democratica a fost initial pus sub semnul de intrebarii de aparitia Partidului Democratic din Kosovo, succesorul politic al Armatei de eliberare din Kosovo.

Ziaristul Daut Dauti din Kosovo se indoieste insa ca noii veniti pe scena politica vor avea vreun impact major.

„Alegerile care vin nu vor schimba foarte multe”, spune el.

„Cel mai mare partid va pierde unul sau doua locuri care vor reveni formatiunilor tinere”.

Comunitatea sarba din provincie a fost bine reprezentata pana acum, insa de asta data sarbii mai divizati ca oricand.

In provincie au fost aduse trupe suplimentare NATO pe perioada alegerilor

Primul ministru al Serbiei Vojislav Kostunita le-a cerut sarbilor sa boicoteze alegerile, apel intarit de Biserica Ortodoxa Sarba, insa presedintele Serbiei, Boris Tadici, a lansat apelul ca toti sarbii din Kosovo sa se prezinte la urne.

Denisa Kostovicova e de parere ca si in cazul unei prezente scazute la urne a sarbilor, se va dovedi ca exista totusi sarbi care accepta noua realitate din Kosovo.

O perioada post-electorala dificila

Dupa alegeri, atentia politicienilor din Kosovo se va concentra asupra a doua chestiuni strans legate una de alta:

*descentralizarea puterii si luarea unor masuri astfel incat comunitatea sarba sa se simta in suguranta.

*demararea pregatirilor in vederea analizarii, de catre ONU, a modului cum sunt intrunite standardele democratice.

Ziaristul Daut Dauti este de parere ca acestea nu vor fi ultimele alegeri desfasurate sub mandat international si ca vor mai avea loc cel putin un scrutin general si unul local in imprejurari similare.

Chiar si in aceste conditii, este putin probabil sa asistam la o retragere a trupelor de mentinere a pacii Kfor, a caror prezenta e considerata in continuare vitala pentru asigurarea pacii interne.