Marea schisma de la Prisma

Prismatown poate deveni dintr-un fost succes comercial un viitor oras IT. Cu conditia sa vrea si managerii din industria tehnologiei informatiilor

Complexul comercial se afla intr-o situatie financiara dificila din cauza datoriilor fata de BRD.

Usor impacientat, tanarul paznic bareaza trecerea spre birourile de la etaj ale complexului comercial Prisma 1. „Am vrea sa fotografiem hala de sus, se poate?” Raspunsul vine repede. „Ne pare rau, nu aveti voie sa faceti poze. Si nici nu pot sa va spun numele directorului cu care am vorbit la telefon”. Mai privim o data in jur. Suntem totusi intr-o hala comerciala, nu intr-o unitate militara.

Totul straluceste de curatenie, marfurile sunt aliniate in standuri, vanzatorii sunt la locul lor. Lipsesc doar clientii. Si pe afara, si pe dinauntru Prismatown arata ca un oras parasit in graba de locuitori. Cei mai multi au migrat pe planetele Metro si Carrefour. Prismatown isi asteapta azi noii colonisti, dupa ce creditorul societatii, BRD, a cerut executarea silita.

Banca a decis sa-si vanda creantele Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului. Iar AVAS vrea sa transfere viitoarea proprietate Ministerului Comunicatiilor, pentru construirea unui parc industrial IT.

Executarea silita

Acum aproape zece ani, omul de afaceri Cristian Tantareanu inaugura cu mare pompa Prisma 1. Chiar daca e la 20 de km de Bucuresti, oamenii dau navala la complexul comercial. In afacere intra si Jose de Alvare. La patru ani dupa Prisma 1 urmeaza Prisma 2, facuta cu un imprumut de la Banca Romana pentru Dezvoltare.

Ambele investitii inghit 30 milioane $, iar planurile ambitioase prevad construirea unui pasaj subteran din DN 1, a unei pasarele intre cele doua „Prisma” si a celui de-al treilea complex comercial. Cinci milioane de persoane viziteaza Prismatown in 2000.

Gloria si declinul afacerii se leaga de numele supermarketului Gima, care contribuie la cresterea, dar si la descresterea afluxului de clienti atunci cand, in 2002, decide sa se retraga. Presat de concurenta marilor retele de retail, Prismatown cauta solutii in timp ce-si reesaloneaza datoriile.

Transformarea Prisma 2 intr-un salon auto esueaza dupa ce BRD declanseaza procedura de executare silita.

Contractul Prisma – BRD

– BRD acorda (martie 1999) un imprumut de 8 milioane $ societatii denumite initial Macro Prismatown (ulterior Prismatown).

– Creditul trebuia utilizat pentru: 1) construirea complexului comercial Prisma 2 (6 milioane $) si 2) realizarea unui pasaj subteran pe DN 1 – 2 milioane $.

– Termenele de rambursare sunt: 7 ani si 6 luni pentru prima investitie (cu 15 luni perioada de gratie) si 5 ani pentru a doua (cu 5 luni perioada de gratie). Pentru perioadele de gratie, Prismatown este scutita de rambursari, dar i se calculeaza dobanzile.

– Comisionul de angajament al bancii este de 0,5%, iar dobanda LIBOR practicata (in raport cu piata internationala) este de 5,5%, indexata la fiecare 6 luni.

– Creditul este garantat initial cu complexul Prisma 1 si terenurile aferente. Dupa realizarea complexului Prisma 2, ipoteca se transfera asupra acestui imobil.

– Prismatown renegociaza si obtine reesalonarea si diminuarea ratelor, precum si prelungirea perioadei de rambursare a creditului, pana in septembrie 2009.

– Dupa cateva somatii de plata, BRD cere executarea silita pentru suma de 9.450.952 $, din care 1.028.785 $ reprezinta dobanzi.

Ce ar pierde Prisma

– Complexul Prisma 2 (12.400 mp) cu 9 milioane $ valoare de piata.

– Complexul Prisma 1 (44.000 mp) cu cca 5 milioane $ valoare de piata.

– Peste 100.000 mp de terenuri in raza comunelor Balotesti si Snagov cu cca 2 milioane $ valoare de piata.

Ce spun partile

Prismatown:

– Contractele de credit si de ipoteca nu cuprind sumele datorate de Prismatown catre BRD.

– Banca n-a depus probe cu privire la ratele si dobanzile deja incasate singura proba depusa de BRD fiind graficul de esalonare a contractului de credit.

– A achitat partial creditul, restul sumelor puttand fi rambursate la termene esalonate pana in 2009.

– Datora doar ratele scadente, deci alta suma decat cea pentru care s-a inceput executarea silita.

– Imobilul urmarit nu mai este integral in proprietatea Prismatown deci executarea silita sa se faca fata de actualul proprietar, Salon Auto Victoria.

– Concluzie: Prismatown cere anularea deciziei de executare silita pronuntata de Judecatoria Buftea si confirmata de Curtea de Apel Bucuresti.

BRD:

– Creditorul poate executa silit garantiile indiferent in proprietatea cui se afla.

– Prismatown a incalcat clauza prin care, daca imprumutatul nu plateste la termen ratele si dobanzile creditul se declara scadent anticipat iar banca poate cere recuperarea creantelor prin executare silita.

– Clauza care prevede ca imprumutatul nu are voie sa instraineze bunurile constituite ca garantie.

– Concluzie: Banca solicita mentinerea deciziilor pronuntate de primele instante, Judecatoria Buftea, respectiv Curtea de Apel Bucuresti.

„Evaluam garantiile”

Presedintele AVAS, Mircea Ursache: „Am comandat in primul rand o evaluare a bunurilor cu care s-a garantat creditul ca sa vedem daca acestea acopera creantele. Daca vom cumpara de la banca creantele atunci BRD va fi indestulat si procesul dintre ei si Prismatown nu mai are obiect.

Apoi, daca preluam de la BRD creantele avem doua posibiliti: sa convertim creantele in actiuni sau sa adjudecam bunurile aferente gajurilor. Eu vad mai degraba viabila a doua varianta si apoi sa transferam bunurile la Ministerul Comunicatiilor. Avem si varianta in care sa scoatem la licitatie bunurile, in urma executarii silite”.

Ex-presedintele BRD, Bogdan Baltazar: „Daca AVAS ar prelua creantele bancii, cu scopul de le transfera Ministerului Comunicatiilor, aceasta tranzactie ar fi nu numai legala, dar si benefica pentru dezvoltarea industriei IT din Romania”.

Presedintele Prismatown, Jose E. de Alvare: „Nu putem sa adaugam nimic altceva la declaratiile bancii si ale AVAS, intrucat acum aceasta tranzactie le apartine numai dansilor. Noi ramanem cu obligatia de a stinge creantele pe care le avem si care, odata preluate, vor fi catre AVAS in loc de BRD”.

ScepITcism

Distanta este considerata principalul obstacol pentru viabilitatea unui parc IT la Prismatown.

Considera locatia indepartata si li se pare ca angajatii pot fi cu greu convinsi sa parcurga zilnic 20 km pana la munca. Exista si alte motive, care tin de lipsa informatiilor complete. Fujitsu-Siemens explica faptul ca „suntem o reprezentanta si prin natura noastra, trebuie sa fim situati in oras”.

Presedintele diviziei productie de la Interakt, Alexandru Costin afirma ca „suntem amplasati intr-un centru de afaceri si ni se pare acceptabil”. Viorel Balanoiu de la Design my software este interesat cu conditia sa afle mai multe informatii.

„Din punct de vedere logistic este scump de ajuns din Bucuresti la Prisma. Nu astfel de locatii lipsesc industriei romanesti de IT&C, ci cu totul altceva: facilitati fiscale relativ la salarii sau la exportul de servicii cu valoare adaugata”, spune managerul-asociat de la Entelion Software., Marius Panait.

„In cazul in care se doreste amplasarea unor companii de software, cu sute de angajati, cred ca va fi dificil transportul zilnic. In cazul companiilor de distributie, sa nu uitam ca exista deja depozite situate pe linia de centura sau chiar in oras. Iar integratorii de sistem si firmele de servicii IT prefera localizarea cat mai aproape de client, adica in Bucuresti.

Consider ca acest complex poate adaposti mai bine un showroom (auto sau de echipamente indutriale) cu putini angajati si spatii mari de vizitare. Pentru un parc industrial propun mai degraba o zona ca fosta platforma electronica Pipera, care cuprinde deja peste o suta de companii IT&C active”, adauga directorul general de la Genesys, Sorin Baltag.

Catalin Niculescu de la Tetra Nokia are aceeasi parere: „Prisma este un spatiu deosebit pentru un hipermarket. Nu vad cum se poate transforma si imparti spatiul interior pentru a oferi conditii bune si celor din mijlocul halei (ca despre o hala este vorba)”.

Rezumatul situatiei il face Florin Talpes, de la Softwin: „”Cineva care locuieste in Ploiesti, ajunge mai repede la Prisma decat cineva care locuieste in sudul sau estul Bucurestiului. In ultimii ani au fost in discutie locatii pentru un parc tehnologic chiar in Bucuresti, de exemplu, localizat in Universitatea Politehnica Bucuresti, dar, din pacate, proiectele s-au poticnit.

Prisma aduce, pentru fiecare din specialistii unei firme de IT, 1 – 1,5 ore cheltuite in plus, zi de zi, cu transportul de acasa la birou. Asta inseamna 12 – 20% din timpul de lucru. Asadar „costul oamenilor” creste cu 12-20%. Pretul chiriei in Bucuresti, intr-o locatie comparabila ca standard cu posibila locatie Prisma, reprezinta sub 8% din costurile salariale ale unei firme de software.

Si daca chiria ar fi zero in Prisma, acest avantaj nu ar compensa costurile suplimentare generate de distanta fata de Bucuresti. In conditiile in care costul principal al firmelor de software este reprezentat de salarii, pentru ca Prisma sa fie interesanta ca parc tehnologic ar trebui ca el sa aduca avantaje substantiale firmelor de software.

La prima vedere, cred ca un astfel de parc poate fi o tinta pentru firmele de hardware, drept depozite sau hale de asamblare. Este mai putin clar daca poate fi de interes pentru firmele de software.”