Sari direct la conținut

„Telenovela familiei Nastase”

HotNews.ro

Adrian Nastase are propria lui telenovela. De ieri, puteti suferi, lacrima in nestire sau pur si simplu va puteti amuza in fata calculatorului pe “www.adriannastase.ro”. Puteti accesa telenovela si de pe site-ul www.psd.ro. Ce poveste de iubire! Ce familie armonioasa! Ce imagini roz-bonbon! Ea, Dana, povesteste cum s-a indragostit. El, Adrian, este peste tot.

Domina pagina, care contine urmatoarele rubrici: Persoana Adrian Nastase. Omul politic Adrian Nastase. Diplomatul. Premierul. Lider in PSD. Tandemul Iliescu-Nastase. Echipa lui Adrian Nastase. Profesorul Adrian Nastase. Ba chiar si Adrian Nastase simplu. Dar sa ne intoarcem la lacrimi.

“O frumoasa poveste de iubire, doi copii si nenumarate amintiri frumoase au punctat destinul celor doi soti: acela de a fi mereu impreuna, in ciuda oricaror dificultati”. Asa incepe telenovela virtuala. Emotia creste citind mai departe: “De cind s-au casatorit, Adrian si Dana au fost mereu impreuna, si la bine, si la greu”.

Batista se imbiba insa de-a binelea la accesarea link-ului “povestea de dragoste a sotilor Nastase”. Povestitor, Dana Nastase: “Eram studenta in anul I la sociologie si credeam ca n-am sa ma casatoresc niciodata. N-aveam nimic impotriva ideii, doar ca nu faceam decit sa gasesc defecte tuturor posibililor “candidati””.

Un cuvint care trezeste brusc din atmosfera placuta a telenovelei. Cum? Nastase candida inca din facultate? Hm… Sa vedem daca i-a reusit. “Prima amintire despre povestea noastra este intr-o zi cind l-am vazut pe culoarele facultatii pe Adrian Nastase. Venea agale spre sala de curs. M-a strafulgerat ideea ca mi-ar placea sa ma marit cu un astfel de om.

Eram cu o colega si i-am spus: “Daca m-as marita, pe el l-as lua…”. Am ris amindoua, iar Adrian s-a uitat mirat la noi.” In redactie, si noi ne-am uitat mirati unul la altul. Si am ris de aceasta scena decupata parca din emotionantele filme indiene sau, in cel mai bun caz, din “Liceenii”.

Insa pe Dana episodul a marcat-o profund: “Era un barbat care sucea mintile oricarei fete numai cu un zimbet. (…) Ba mai avea si reputatia de “cuceritor”… In cursul “cercetarilor” mele, am mai aflat si ca… era interesat de altcineva. Nu m-a deranjat. (…) L-am revazut la citiva ani dupa sfirsitul facultatii printr-o intimplare”.

“Ne-am descoperit cu multa curiozitate”

Inceputul se infiripase timid, mai lipsea, cum ar veni, scinteia. Hazardul, destinul, astrele au facut in asa fel incit cei doi s-au reintilnit. Nimic n-a mai putut opri ceea ce urmeaza. Din nou, Dana, viitoare Nastase: “O fosta colega de facultate, prietena comuna, ne-a invitat pe amindoi la o petrecere. Acolo ne-am descoperit cu adevarat. (…) A fost o noapte frumoasa.

(…) Ne-am descoperit cu multa curiozitate (…)”. Bravo. Frumos. Dupa ani si ani s-au vazut, s-au placut (din nou), ce-a mai ramas de facut… Din batista curg deja siroaie. Ramineti insa cu Dana si cu Adi.

Urmeaza nelipsita scena a cinei romantice, punctul culminant al actiunii: “Ce am descoperit la Adrian Nastase? Marturisesc ca am fost aproape socata cind, vizitindu-l prima data acasa la el, a gatit pentru mine ceva foarte complicat si masa a fost excelenta. Nu pentru ca eram eu indragostita si subiectiva, ci fiindca el chiar se pricepea – si se pricepe si acum.

Fireste, am fost impresionata. La fel am fost si cind mi-a dezvaluit preferintele lui muzicale – ii placea foarte mult, inca de pe atunci, Wagner. Asa ca, intr-o seara, a pregatit fragmentele lui favorite, m-a asezat pe un fotoliu si a inchis ochii. Din cind in cind dirija!

(…) Sa nu ma intelegeti gresit, respect marile nume ale muzicii, dar in timp ce Adrian, extaziat, incepuse sa schiteze miscari dirijorale in punctele culminante din “Parsifal”, eu imi derulam in minte un biet fragmentel linistit dintr-o nocturna de Chopin”. Asta-i tot ce-am gasit: ceva platonic, pur si muzical.

De aici incolo povestea devine plictisitoare, dupa cum recunoaste la final chiar Dana: “V-am avertizat ca este o poveste “clasica”…”.

“10 lucruri dragi”

Pagina de Internet a lui Adrian Nastase este insa plina de povesti. Si de fotografii care le insotesc. Accesind adriannastase.ro puteti afla si topul celor “10 lucruri dragi” ale candidatului. Pe primul loc sint…

diminetile, despre care Adrian spune ca reprezinta “cel mai placut moment al zilei, cind imi beau cafeaua alaturi de sotia mea si imi privesc baietii pregatindu-se pentru scoala”.

Urmeaza, bizar, borsul pescaresc, iar pe locurile urmatoare: obcinile Bucovinei, filmul Casablanca, uvertura la “Maestrii cintareti din Nurnberg” a lui Wagner, Albert Camus, gravurile lui Iser, ciresul din curtea parinteasca (“din care, de nenumarate ori in copilarie, culegeam cirese si le vindeam la piata, impreuna cu sora mea”), “petrecerea-surpriza organizata acum

doi ani de baietii mei, Andrei si Mihnea, cu prilejul aniversarii casatoriei noastre”, imaginea tatalui, ofiter in Armata Regala.

Cristian Sutu, Dan Tapalaga

Ev. Zilei – 23 octombrie 2004

Cele 10 placeri ale premierului Nastase

Adrian Nastase are o sectiune speciala pe site-ul PSD, asa cum ii sta bine unui candidat la Presedintie. De acolo, toata lumea poate sa afle toate detaliile vietii lui Adrian Nastase, istoricul intrarii sale in politica, al tandemului cu Ion Iliescu, dar si cele zece lucruri dragi premierului aspirant la Cotroceni:

* Diminetile. Cel mai placut moment al zilei, cand imi beau cafeaua alaturi de sotia mea, imi privesc baietii pregatindu-se pentru scoala.

* Borsul pescaresc. Reteta simpla, romaneasca si plina de savoare. Am recomandat-o multora din inaltii oaspeti straini si toti au fost cuceriti.

* Obcinile Bucovinei. Unul din cele mai frumoase locuri din lume si coltul de tara unde mi-ar placea sa revin in fiecare an.

* Filmul „Casablanca”. Desi l-am revazut de nenumarate ori, frumusetea povestii si farmecul atmosferei ma surprind de fiecare data.

* Uvertura la „Maestrii cantareti din NUrnberg” a lui Wagner. Pasajul care ma destinde si ma binedispune; oricand l-as asculta.

* Albert Camus. Scriitorul pe care il apreciez inca din studentie si de care am ramas apropiat si astazi. „Mitul lui Sisif” m-a invatat ca perseverenta este intotdeauna cheia fericirii.

* Gravurile lui Iser. Maiestrie, ingeniozitate si foarte mult talent. Un artist care merita recunoasterea rezervata pentru clasici.

* Ciresul din curtea parinteasca, din care, de nenumarate ori in copilarie, culegeam cirese si le vindeam la piata, impreuna cu sora mea.

* Petrecerea-surpriza organizata acum doi ani de baietii mei, Andrei si Mihnea, cu prilejul aniversarii casatoriei noastre, va fi mereu una din cele mai dragi amintiri pe care le pastrez.

* Imaginea tatalui meu, ofiter in Armata regala, care a participat activ la luptele pentru apararea Brasovului in al doilea razboi mondial este reperul meu de patriotism si sursa mea permanenta de mandrie.

Destainuirile nu se opresc aici. De pe site-ul PSD aflam si despre „frumoasa poveste de iubire” dintre Adrian si Dana, dar si despre preferintele culinare si hobby-urile familiei Nastase: „Pentru Dana, cele mai pretioase momente sunt cele in care il are alaturi pe sotul sau.

Este indragostita de filmul „Pretty Woman” si apreciaza mancarurile specifice bucatariei italiene si celei chinezesti”; „Fiul cel mare, Andrei este pasionat de ski si ii plac mancarurile traditionale romanesti, in special costita cu fasole”; „Lui Mihnea, fiul cel mic ii plac jocurile pe calculator (…)”.

Ca orice copil de varsta lui, Mihnea nu are preferinte culinare deosebite – cel mai mult ii place snitelul cu cartofi prajiti.

Adevarul – 22 octombrie 2004

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro