Vanate fara mila!

Reevaluarea efectivelor de capre negre din Muntii Rodnei

In secolul al XIX-lea, Muntii Rodnei erau considerati principala „statiune” a caprei negre din Carpati! Valoroasa populatie de capre negre din zona Maramuresului este argumentata de un trofeu mondial colectat in Piatra Rea (in anul 1900!) si de alte importante medalii internationale. Exterminate prin anii 1930, caprele negre au fost recolonizate cu succes in perioada 1964-1974.

Insa dupa anul 1990, aceste delicate antilope au inceput din nou sa dispara. Efectul este vizibil sau, mai degraba invizibil. Masacrate de branconieri care pastreaza-n frigidere carne de vanat, caprele negre se numara astazi pe degete.

Desi „optimistii” avanseaza aberanta cifra de 150 de exmplare, cunoscatorii sustin ca in Rezervatia Muntii Rodnei se mai gasesc astazi doar 5-10 exemplare. La ultimul recensamant au fost vazute doar doua capre negre. Dezarmanta, situatia ii indarjeste pe „inarmati”.

Dupa primul razboi mondial, in timp ce severa autoritate austro-ungara a fost inlocuita cu mai blanda oranduire romaneasca, in mainile borsenilor au ajuns multe arme. Momentul a „coincis” cu decimarea treptata a efectivului de capre negre din muntii Borsei.

Se considera ca in anul 1932 a fost impuscat ultimul exemplar existent in Rezervatia Pietrosu Rodnei din judetul Maramures (declarata, si atunci, zona protejata)! Numai ca acest animal gratios nu a disparut cu desavarsire din acei munti.

In sudul masivului, in zona Ineu-Bila-Tomnatec (la limita judetelor Bistrita-Nasaud si Suceava) au fost vazute mereu (si chiar impuscate!) exemplare izolate (asta pana in anul 1964, cel al inceperii recolonizarii). Pentru sceptici, stau marturie in acest sens trofeele din colectia comunala de vanatoare din Anies-Nasaud.

Masacrul

In anul 1991, datorita incontestabilului succes al recolonizarii, efectivul de capre din Muntii Rodnei ajunsese la peste 344 de exemplare. Dar, dupa acel an, odata cu proliferarea armelor (aduse din Occident sau produse artizanal prin atelierele minelor borsene) si slabirea tot mai accentuata a statului justitiar, sistemul de paza al arealului a fost depasit de situatie.

Prin anul 2000 s-a ajuns sa se vorbeasca de caprele negre aproape la trecut, desi in 1998 evidentele silvice prezentau evaluari de 160 de capre, iar in 2001 de 30 de exemplare! Cert este ca in 1997 au fost braconate, descoperindu-se urmele palpabile in teren, cel putin 120 de capre negre! Ciudat este ca pana si in acei ani de masacru au fost aprobate, si recoltate oficial, doua exemplare.

Pentru un altul s-a dat permisiunea de vanatoare chiar anul trecut, dar ultimul tap n-a mai fost impuscat, pentru ca… nu a fost de gasit! Tot in 2003 s-a efectuat un controversat recensamant al antilopelor carpatine, in care personalul silvic, vanatori si montaniarzi au scanat aproape intreg masivul. Rezultatul? In Muntii Rodnei ar mai exista 5-10 capre negre.

Aceasta cifra a fost infirmata recent de o autoritate competenta: conform acesteia, in Pietrosu Rodnei caprele aproape ca au disparut, insa pe vaile Lala, Bila si Tomnatec (ape ce cad in Suceava, judet care n-a raportat niciodata existenta vreunei capre neagre pe teritoriul sau!) a supravietuit o populatie viabila.

Pentru argumentare, un specialist in vanatoare de la Insitutul de Amenajari Silvice si Cinegetice Bucuresti a prezentat la intalnirea specialistilor in fauna din Retezat (desfasurata la inceputul lunii octombrie), o fotografie realizata in acest an, in care aparea un ciopor de circa 30 de capre negre, localizate in circul glaciar de la izvorul Bilei!

Verificare tensionata

In 21-22 octombrie trebuia sa aiba loc o noua recenzare a efectivelor de capre negre din Muntii Rodnei.

Dintre participanti (Autoritatea Parcului National Muntii Rodnei; ocoalele silvice Rodna, Borsa, Sangeorz Bai, Nasaud si Carlibaba; prestigioasa organizatie ecologica World Wide Fund; DRRSV Satu Mare si Cluj, ITRSC Bistrita si APM Bistrita-Nasaud) surprinde lipsa Agentiei de Protectia Mediului Maramures si a Societatii Ecologiste Maramures, poate organizatiile cel mai bine documentate in ceea ce

priveste fauna Rezervatiei Pietrosu Rodnei. Pana la urma actiunea a fost amanata. Care au fost motivele? Timur Chis, seful sectiei de Stiintele Naturii la Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei, e dezamagit de organizarea acestei recenzari. „Desi am participat la instructajul din Retezat, de acum cateva saptamani, din comunicatul oficial lipseste numele muzeului sighetean.

Din cauza vremii nefavorabile (ploi si ceturi), actiunea s-a amanat si, probabil, va avea loc in perioada 2-6 noiembrie. Totusi, ma tem ca vom gasi tare putine capre negre. Cele care au supravietuit sunt foarte imprastiate.” Durerea e ca aceasta e doar o alta problema cu „autori necunoscuti”.

Nici un braconier borsean nu a fost pedepsit pentru masacrul din Pietrosu, desi toti ii cunosc pe „vanatori”, iar institutia Parcului National Muntii Rodnei se ascunde in spatele unei scuze pompoase pentru a masca dezastrul: in acel areal protejat, natura pierde zi de zi teren.

In acest timp, in Pietrosu, arma lui Marian prinde in catare una dintre ultimele capre negre… E distractia de lux a miliardarilor. Pentru ei, o activitate amuzanta, recreativa. Pasul montaniardului salta dezgustat peste urmele „criminalilor cu acte in regula”.